736 matches
-
oferind modele literare. Personalitatea lui Hugues de Payns va fi de referințălocală, poetul recurgând la o suităde sublimări ale omului real Hugues de Payns[3], ale cărui înfăptuiri conțineau, neesențializate, coordonatele tipologiei-model, definind, în totalitate, modelul slujirii finalității noii ideologii cavalerești. 2. Instituția cavaleriei în Evul Mediu european Voinicia ar putea justifica instituția haiduceascăca mod de comportare a personajului. Voinicul era singular și adept al conflictului trecător. Era călăuzit de propriile instincte, când nu se alătura vreunui grup cu care să
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Reflexeale_ipostazelor_vitejie_stefan_lucian_muresanu_1382424818.html [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
fi patriot echivala, pentru cavalerul medieval, cu a-i fi loial nobilului, celui căruia îi aparținea pământul din care se hrănea, pe care îl iubea și unde trăia ca vasal, exprimând, în primul rând, credința fațăde Dumnezeu. Odatăcu izolarea tradiției cavalerești medievale, dupăCervantes,patriotismul semăna, tot mai mult, cu ceea ce era,pânăîn trecutul recent,atașamentul fațăde statul căruia îi era supus sau cetățean și față de o constelație de valori locale. Cavalerul trăiaîntre violențăși pace, sânge și Dumnezeu și aveadorința sădevinăCavalerul lui
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Reflexeale_ipostazelor_vitejie_stefan_lucian_muresanu_1382424818.html [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
mări. Așa a fost ajuns Cervantes în Spania sa dragă de unde cu mulți ani în urmă el plecase Apoi a scris nemuritoarea sa operă a celui mai vestit hidalgo: Don Quijote de la Mancha Rătăcitorul cavaler pornit în lumea sa de aventuri cavalerești prostuțe și duioase Porni-va iarăși în galop spre mori de vânt și răul să-l ia-n piept cu lancea. Referință Bibliografică: Miguel de Cervantes y Saavedra. Din peregrinările părintelui literar al vestitului hidalgo Don Quijote de la Mancha / Mihai Condur
MIGUEL DE CERVANTES Y SAAVEDRA. DIN PEREGRINĂRILE PĂRINTELUI LITERAR AL VESTITULUI HIDALGO DON QUIJOTE DE LA MANCHA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Miguel_de_cervantes_y_saavedra_din_peregrinarile_parintelui_literar_al_vestitului_hidalgo_don_quijote_de_la_mancha_.html [Corola-blog/BlogPost/359543_a_360872]
-
Medieval. Și în acest an festivalul are invitați aparte, meniți prin arta lor să dea un altfel de suflu peisajului Pieței Mari, în cele trei zile ale evenimentului. Nu vor lipsi nici în acest an cavalerii Evului Mediu și luptele cavalerești, nu vor lipsi concertele de muzică medievală, dar nici conferințele de medievistică sau atelierele meșteșugărești. Un segment aparte și bine definit al acestei ediții îl reprezintă taberele medievale, prezente anul acesta într-o formulă mult extinsă atât numeric, cât și
Festivalul Medieval Cetăţi Transilvane by http://www.zilesinopti.ro/articole/10035/festivalul-medieval-cetati-transilvane-sibiu-2015 [Corola-blog/BlogPost/100779_a_102071]
-
orașului, tema aleasă pentru ediția din acest an a festivalului fiind Colonizarea Nosnerland-ului de către sași și Marea invazie tătara de la 1241. Dramatismul acelei perioade va fi retrăit de bistrițeni printr-un scenariu istoric la care vor participa mai multe ordine cavalerești din Transilvania. Punctul culminant al momentului istoric va fi reconstituirea unei replici a cetății medievale a Bistriței, în chiar zilele festivalului. Pe durata Serbărilor Bistriței medievale 2012, pe Pietonal va fi amenajat Târgul medieval, la care au fost invitați meșteri
Serbarile Bistritei Medievale 2012 by http://www.zilesinopti.ro/articole/2446/serbarile-bistritei-medievale-2012 [Corola-blog/BlogPost/99456_a_100748]
-
în patrimoniul cultural al umanității. Povestea Cavalerului Tristei Figuri o cunoaștem cu toții: Alonso Quijana, un umil țăran spaniol din secolul al XVII-lea, singur și trecut binișor de vârsta a doua, decide la un moment dat, sub influența lecturilor romanelor cavalerești ale epocii (pe care Cervantes le persiflează în binecunoscutu-i stil), să rupă legătura cu realitatea în care trăiește (o realitate ternă, searbădă, ce nu-și mai ajunge sieși) și ... Pentru cei ce vor dori să lectureze (via web) din cele
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mircea_b%C4%83du%C5%A3/canal [Corola-blog/BlogPost/350162_a_351491]
-
fond, asumpției tale polemico-chtone :”... Vreau să fiți de acord cu mine că nu putem fi de acord..”. Scriitorul îți explică băbește că, de vreme ce tu omorî polemică înainte să înceapă, n-are rost sa-ntindeti amindoi de un “cadavru”(basca argumentul cavaleresc “că-i ești simpatic” și vrea să te protejeze și mai ales suspiciunea de marxism-simulat din “cauza” de trend ).Și tu ...ce faci!?Te prostești și ne prostești! Scoți din context cîteva propoziții de-ale lui Pleșu, le-nsailezi într-
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
și cu domnul Radu Moraru. Așa este, e inadmisibilă golănia la care s-a ajuns. Cineva trebuia să-i amendeze cavalerește pe agresorii doamnei Udrea. Cineva trebuia să riposteze. Dar nu cumva, domnule Moraru, de la un gest firesc de apărare cavalerească a unei femei în politică până la a o copleși cu bale de adorație, e cale lungă, iar ceea ce faceți dumneavoastră se poate numi oricum, în afară de “jurnalism”? Și, apropo, să presupunem că singurul și unicul motiv din spatele festivalului de pupături în
Despre Udrea, Ciutacu și Moraru by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20633_a_21958]
-
ISTORIA MUZICII UNIVERSALE 1. Cultura muzicală a Evului Mediu: - muzica gregoriană - de la cantus planus, primele genuri polifonice (conductus, cantus gemellus etc), până la momentul Ars Antiqua; - muzica bizantină - ehuri, caracteristici, genuri; - muzica laică medievală - genuri specifice muzicii trubadurilor, trouverilor, minnesangerilor (arta cavalerească, pastorala etc). 2. Renașterea muzicală: estetica înnoirii de limbaj, caracteristici și cronologia perioadei. Genurile muzicale și caracteristicile lor: madrigalul, motetul, missa, chansonul francez, liedul german. Evoluția muzicii începând cu secolul al XIV-lea; de la "Ars nova", la Școala franco-flamandă (caracteristici
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
ISTORIA MUZICII UNIVERSALE 1. Cultura muzicală a Evului Mediu: - muzica gregoriană - de la cantus planus, primele genuri polifonice (conductus, cantus gemellus etc), până la momentul Ars Antiqua; - muzica bizantină - ehuri, caracteristici, genuri; - muzica laică medievală - genuri specifice muzicii trubadurilor, trouverilor, minnesangerilor (arta cavalerească, pastorala etc). 2. Renașterea muzicală: estetica înnoirii de limbaj, caracteristici și cronologia perioadei. Genurile muzicale și caracteristicile lor: madrigalul, motetul, missa, chansonul francez, liedul german. Evoluția muzicii începând cu secolul al XIV-lea; de la "Ars nova", la Școala franco-flamandă (caracteristici
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
istoriei în alternativa educațională de pedagogie curativă respectă treptele de maturizare psihică, de la gândirea concretă, cauzală, la gândirea creatoare, ajungându-se astfel la formarea unei imagini asupra evoluției biografiei umanității. Atmosfera de înțelepciune și dreptate a culturilor antice, crearea ordinelor cavalerești, cu principiile lor, marile descoperiri geografice, războaiele purtate de diverse popoare, sunt povestite copiilor. Acestea constituie adevărate exemple de curaj, moralitate și de ordine socială. Astfel, copilul simte fazele existenței umane foarte puternic în interiorul lui. Secvențele instructiv-educative vor fi stabilite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205169_a_206498]
-
ISTORIA MUZICII UNIVERSALE 1. Cultura muzicală a Evului Mediu: - muzica gregoriană - de la cantus planus, primele genuri polifonice (conductus, cantus gemellus etc), până la momentul Ars Antiqua; - muzica bizantină - ehuri, caracteristici, genuri; - muzica laică medievală - genuri specifice muzicii trubadurilor, trouverilor, minnesangerilor (arta cavalerească, pastorala etc). 2. Renașterea muzicală: estetica înnoirii de limbaj, caracteristici și cronologia perioadei. Genurile muzicale și caracteristicile lor: madrigalul, motetul, missa, chansonul francez, liedul german. Evoluția muzicii începând cu secolul al XIV-lea; de la "Ars nova", la Școala franco-flamandă (caracteristici
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
ISTORIA MUZICII UNIVERSALE 1. Cultura muzicală a Evului Mediu: - muzica gregoriană - de la cantus planus, primele genuri polifonice (conductus, cantus gemellus etc), până la momentul Ars Antiqua; - muzica bizantină - ehuri, caracteristici, genuri; - muzica laică medievală - genuri specifice muzicii trubadurilor, trouverilor, minnesangerilor (arta cavalerească, pastorala etc). 2. Renașterea muzicală: estetica înnoirii de limbaj, caracteristici și cronologia perioadei. Genurile muzicale și caracteristicile lor: madrigalul, motetul, missa, chansonul francez, liedul german. Evoluția muzicii începând cu secolul al XIV-lea; de la "Ars nova", la Școala franco-flamandă (caracteristici
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Suveranitatea, adică puterea supremă care aparținea statului, s-a fărâmițat în folosul nobilimii laice și al așezămintelor bisericești posesoare de feude. Principalele ocupații ale nobililor erau războiul, serbările militare și vânătoarea. În timp de pace, se organizau adesea turniruri (întreceri cavalerești în care participanții își dovedeau măiestria în mânuirea armelor). Vânătoarea era un alt fel de exercițiu sportiv pentru nobili, dar și o sursă de trai. În alimentația oamenilor din Evul Mediu, carnea de vânat era foarte căutată. Tinerii nobili învățau
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
senior, tânărul nobil primea armele de cavaler. O rudă sau seniorul său îi încingea sabia și îi lega pintenii, apoi îi dădea o palmă după ceafă și-i spunea: „Fii viteaz!”, ca să-și aducă aminte întreaga viață de codul moral cavaleresc: obligația de a fi viteaz și loial, de a respecta în lupta cu adversarul legile onoarei (a nu ataca un adversar neînarmat), de a-și ține cuvântul și de a nu minți niciodată. Ceremonia aceasta, laică la început, a devenit
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
Banatul Severinului și-a delimitat hotarele între Orșova și Făget. Legat de istoria Cetății Severinului și de luptele de apărare purtate în Banatul Severinului și în regiunea Bulgariei și a Serbiei, este Ordinul Dragonului (în latină Societas Draconistrarum), un ordin cavaleresc cruciat sub obediență religioasă, creat de împăratul Sigismund de Luxemburg în 1408 în principal pentru a proteja creștinătatea de amenințarea otomană. Printre membrii acestui ordin cavaleresc s-au numărat mai mulți Bani ai Severinului și Vlad al II-lea Dracul
Banatul Severinului () [Corola-website/Science/304418_a_305747]
-
regiunea Bulgariei și a Serbiei, este Ordinul Dragonului (în latină Societas Draconistrarum), un ordin cavaleresc cruciat sub obediență religioasă, creat de împăratul Sigismund de Luxemburg în 1408 în principal pentru a proteja creștinătatea de amenințarea otomană. Printre membrii acestui ordin cavaleresc s-au numărat mai mulți Bani ai Severinului și Vlad al II-lea Dracul (Vlad Țepeș), înnobilat în 1431 în Nürenberg de către Sigismund de Luxemburg. La 12 decembrie 1408 este instituit în numele lui Iisus Cristos, Ordinul religios cavaleresc al Dragonului
Banatul Severinului () [Corola-website/Science/304418_a_305747]
-
acestui ordin cavaleresc s-au numărat mai mulți Bani ai Severinului și Vlad al II-lea Dracul (Vlad Țepeș), înnobilat în 1431 în Nürenberg de către Sigismund de Luxemburg. La 12 decembrie 1408 este instituit în numele lui Iisus Cristos, Ordinul religios cavaleresc al Dragonului care numără în Primul cerc un număr fix de 24 de cavaleri. Sigismund de Luxemburg va fi Maestru magnificus, fiind la rândul lui înconjurat de un număr de cinci cavaleri consilieri care vor purta gradul de Mareșali. Al
Banatul Severinului () [Corola-website/Science/304418_a_305747]
-
The Canterbury Tales”( ,Povestirile din Canterbury”) a marelui poet englez Geoffrey Chaucer( circa 1342-1400), ,Le Morte d'Arthur”, a lui Sir Thomas Malory, etc. În total a tipărit aproximativ 100 de cărți, cuprinzând lucrări științifice, tomuri de poezie și romane cavalerești. ,Encilopedie ilustrată de istorie universală”, editura Reader's Digest
William Caxton () [Corola-website/Science/320543_a_321872]
-
în contextul manifestării individualismului și erodării valorilor tradiționaliste. Poezia și muzica au marcat îndeaproape viața publică și privată a vechilor greci. "Iliada" și "Odiseea", atribuite legendarului Homer, echivalau cu un fel de „Biblie a grecilor”, exaltând eroismul, virtuțile războinice, viața „cavalerească”. Prin opera lui Homer s-a cimentat unitatea culturală a Greciei și s-au educat generații de tineri în spiritul elenismului. Hesiod, prin "Munci și zile" și "Teogonia", cultiva idealurile omului simplu, ale agricultorului, căruia i se datorau, în perioadele
Grecia Antică () [Corola-website/Science/299092_a_300421]
-
ori antinomice, atât în societate cât și în interiorul Bisericii. În sec XII și XIII, cultul Fecioarei Mata luase amploare în rândul burghezilor și celebra elementul feminin ca fiind superior din punct de vedere moral. La aceasta mai contribuiau și povestirile cavalerești romanțate și literatura siropoasă de curte. De asemenea Biserica nu numai că nu încuraja dar nici nu tolera misoginismul extrem. Peter Lombard (1100-1169) a fost un teolog influent care susținea că motivul pentru care Dumnezeu a ales să o creeze
Femeile în Evul Mediu () [Corola-website/Science/318727_a_320056]
-
sfârșitul secolului al XI-lea, o puternică atracție asupra claselor sociale din apusul Europei, care la acea dată trecea printr-o perioadă de criză, ca urmare a încheierii procesului de aservire a țărănimii, a creșterii puterii principilor, a instituirii ordinelor cavalerești, a sporului demografic, precum și a unor factori naturali: inundații, secetă, foamete, molime etc. Anarhia politică aducea prejudicii atât economiei domeniale, pe cale de a se dezvolta, cât și celei orășenești. Canalizarea spiritului războinic al cavalerilor în afara Europei, apărea tuturor o soluție
Cruciadă () [Corola-website/Science/298175_a_299504]
-
dintre cei mai mari prozatori polonezi, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1905. ""...pentru meritele sale excepționale ca scriitor epic"". Sienkiewicz s-a născut la 5 mai 1846, în familia unui mic arendaș, care cultiva la copiii săi tradițiile cavalerești și patriotice, învățându-i pe de rost "Cântecele istorice" ale lui J.U. Niemcewicz înainte de a-i învăța să citească. Un unchi al tatălui slujise regelui Stanisław August, iar Kazimierz, fratele scriitorului, cade, la 1871, în războiul franco-prusian. Sienkiewicz nu
Henryk Sienkiewicz () [Corola-website/Science/298185_a_299514]
-
din Zalamea", sau pasiunea amoroasă ce orbește sufletul, cazul operei „"El mayor monstruo"” („"Cel mai mare monstru"”) sau gelozia în „"El médico de su honra"” („"Doctorul onoarei sale"”). În cea dea doua parte a operei sale, dramaturgul inventează, depășind repertoriul cavaleresc, o formă poetico-simbolică necunoscută până la el și care va configura un teatru esențialmente liric, ale cărui personaje tind către simbolic și spiritual. Este cazul unor drame filozofice și teologice, acte sacramentale și comedii mitologice sau palatine. Calderón este cunoscut pentru
Pedro Calderón de la Barca () [Corola-website/Science/307982_a_309311]
-
și egiptenii au trecut printr-un adevărat iad, când unuii, când ceilalți având avantaj în luptă. Cavalerii francezi obișnuiți cu încăierările scurte de pe continent, de câteva ore, soldat cu câțiva morți și puțini răniți, de când se introduseseră regulile de luptă cavalerești, au avut nu odată sentimentul că trăiesc clipe apocaliptice, de sfârșit de lume. Sultanul adusese o armată numeroasă compusă din turci selgiucizi, mobilizase pe beduini să vină în ajutorul mamelucilor, până și țăranii din împrejurimile Mansurahan-ului au fost chemați, dacă
Ludovic al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/310833_a_312162]