1,982,238 matches
-
să se scoată pe sine în prim-plan. Interpretarea lui Dragomir mi se pare așadar deghizat platoniciană, fiind în fond una pur ,dragomiriană". Într-adevăr, prin această lectură nu e ilustrat un concept filozofic propriu, dat în prealabil, ca în cazul lui Noica și al primului Heidegger. Însă, mai aproape de-al doilea Heidegger, Dragomir spune că o astfel de lectură ne permite să înțelegem ceea ce este ascuns, încriptat în comedia lui Caragiale. Nu e vorba de a căuta, euforic și
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
de sens, să îl expună și să îl articuleze la un nivel filozofic explicit. Acest zăcământ de sens din opera literară este scos la lumină fie cu ajutorul unei grile conceptuale prealabile (cum se întâmpla cu primul Heidegger și cu Noica), caz în care opera literară este una ilustrativă; fie fără o astfel de grilă conceptuală (ca la Dragomir și la cel de-al doilea Heidegger), caz în care opera literară este mai degrabă revelatoare.
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
fie cu ajutorul unei grile conceptuale prealabile (cum se întâmpla cu primul Heidegger și cu Noica), caz în care opera literară este una ilustrativă; fie fără o astfel de grilă conceptuală (ca la Dragomir și la cel de-al doilea Heidegger), caz în care opera literară este mai degrabă revelatoare.
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
Să știți că aveți un președinte care nu a fost premiant"... -Uraaaaa!, a țipat fericit fiu-mi-o care a repetat doi ani clasa a treia, pentru ,aprofundarea cunoștințelor" - zicere preluată cu entuziasm de la un interpret de manele... În orice caz, comunicatul președintelui către țară i-a făcut pe mulți părinți să renunțe la bătăile zilnice aplicate odraslelor, fiindcă nu... Mă rog, detaliile sunt dureroase... Dar trebuie spus - zicerea-șablon a mai tuturor reporterilor tv - că vorbele și sinceritatea președintelui țării au
Nepremiantul nostru președinte by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11311_a_12636]
-
Paul Gauguin era nepotul Florei Tristán, cât pentru faptul că ambele personalități, deși nu s-au cunoscut (Flora moare în 1844, Gauguin se naște în 1848) se aseamănă prin dorința utopică de a obține imposibilul: paradisul pe pământ, concretizat în cazul Florei Tristán prin crearea unei lumi mai bune și mai drepte, iar în cazul lui Paul Gauguin în frumusețea unei lumi în care arta să facă parte din viața obișnuită, ca în societățile primitive pe care le elogiază și le
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
s-au cunoscut (Flora moare în 1844, Gauguin se naște în 1848) se aseamănă prin dorința utopică de a obține imposibilul: paradisul pe pământ, concretizat în cazul Florei Tristán prin crearea unei lumi mai bune și mai drepte, iar în cazul lui Paul Gauguin în frumusețea unei lumi în care arta să facă parte din viața obișnuită, ca în societățile primitive pe care le elogiază și le caută în insulele Tahiti și Hiva Oa din Polinezia Franceză. Romanul se constituie astfel din
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
tulburătoare... Am rezistat tentației de a începe lectura cu Nabokov, demarând în schimb cu interviurile lui Iorgulescu. Dintre zecile de fire sugestive, extraordinare de-a dreptul, de care aș fi putut apuca și trage cu folos materie pentru Ochiul magic, cazul Oanei Orlea m-a fascinat constant și m-a urmărit până la capăt, prin robustețea exemplară a caracterului ei, povestea, mai bine zis talentul ei de a-și trăi cu sinceritate, intens și curat fiecare silabă a existenței de învingătoare. Am
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
parte, nu trebuie să fii mare strateg politic pentru a observa stilul de abordare a problemelor geo-strategice al rușilor. E greu de spus dacă între ei și americani a intervenit o nouă împărțire a zonelor de interese, dar, în destule cazuri, oamenii lui Putin se comportă de parcă o astfel de înțelegere ar fi avut loc. Or, capul plecat și prudența excesivă n-au fost niciodată arme eficiente în fața unui astfel de competitor. În ultima vreme, când a fost vorba de Marea Neagră
Piraterii de apă dulce by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11294_a_12619]
-
dar nu pe spinarea noastră! S-ar putea deduce din cele de mai sus că dl Geoană n-a făcut decât să ilustreze eticheta pe care i-a lipit-o de frunte Iliescu. Dar nu ,prostănăceala" a acționat în acest caz. Ci calculul negustoresc și cinismul politicianist. Obsesia pesedeilor este să nu piardă nici un prime-time la televiziuni. De data aceasta, au făcut însă un calcul greșit. Or fi existând încă destui români seduși de mirajul comunist. Numai că e vorba de
Piraterii de apă dulce by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11294_a_12619]
-
făcea ca începătorii să-și afle urmași, iar spiritele congenere să se reîntâlnească pe trepte artistice diferite, peste decenii sau chiar la intervale mai scurte, întrucât cunoșteau aceeași lume, se împărtășeau din aceleași izvoare culturale, se supuneau aceluiași cod literar (cazurile Samson Bodnărescu-Eminescu, I. Negruzzi-Caragiale). Noi formulări critice găsește N. M. despre marii scriitori: M. Kogălniceanu i se înfățișează ca un povestitor moldovean trecut prin școala franceză, ,solidarizând inextricabil umorul de peste Milcov cu sarea galică de pe Sena." C. Negruzzi ar întruchipa
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
valoare/ și el se va întoarce ca un glob/ de aur..." (și astăzi a fost). O atare autoscopie fantezistă nu e decît rodul unei virtuozități a simplității: ,eu știu să împart o zi/ oarecare/ în mii de bucățele/ și, după caz,/ să le port la vedere/ ca pe niște zulufi aurii// sau să le strecor în sîn/ sau să le înghit/ după ce le miros/ și le privesc/ și le simt/ evanescența" (eu știu să împart o zi). Prin densificarea trăirii asemenea
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]
-
al 6-lea, în fa minor, de Felix Mendelssohn Bartholdy, una dintre primele, dintre importantele lucrări de acest gen ale repertoriului post-beethovenian. Felul de a concepe dramaturgia muzicală a lucrărilor, dramaturgie puternic revelată în fapt sonor, se orientează în acest caz spre preluarea modelului beethovenian al cvartetelor din perioada de maturitate a titanului. Mă refer la stringența evoluțiilor, la strictețea construcțiilor muzicale, la robustețea sonorităților. Evoluția muzicală devine veridică, deloc circumstanțială sub raportul constituirii în sine a materiei sonore. O întreagă
Un florilegiu al evenimentelor muzicale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11308_a_12633]
-
corect (după mine), echilibrat și antrenent din punct de vedere vizual. Dar întrebați-vă în ce context a apărut și veți reveni asupra soartei triste a documentarului. E deja o cutumă a industriei ca, după apariția unui lungmetraj blockbuster (în cazul de față, ,Alexandru" ) pe o temă istorică, producătorii de documentare să ia în primire aceeași temă încercând să exploateze interesul stârnit al spectatorilor primei pelicule, scoțând astfel ceva mai mulți bani decât de obicei. Un cu totul alt fel de
Bietul Documentar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11331_a_12656]
-
generice. Așa este Pazvante Chiorul, personaj real folosit ca simbol al unui timp apus, demult revolut. Nu știu dacă a existat un Sulea Spătarul, dar se poate să fi fost. El simbolizează pretențiile fără acoperire: se crede Sulea Spătarul. Un caz bizar e mitologicul Hector din care se reține doar organul viril: ,Ce? lui Hector ?" este egal cu ,Ce absurditate mai e și asta?" Din motive neelucidate, unele nume proprii ale unor persoane reale și contemporane se regăsesc în sintagme pitorești
De la lume adunate by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11337_a_12662]
-
Rodica Zafiu Nu e neobișnuit ca o parte dintre monumentele și clădirile unui oraș să fie identificate cu ajutorul unor denumiri populare, ironice și minimalizatoare, comice și desacralizante. Limbajul colocvial-argotic inventează și în domeniul toponimiei urbane un fel de porecle; în cazul Bucureștiului, cea mai cunoscută este probabil formula Piatra Crăcănată, desemnare glumeață pentru Arcul de Triumf: ,ne vedem la piatra crăcănată" (motociclism.ro); ,mulți dintre cei care se întâlneau pe aceste două chaturi se întâlneau personal vinerea seara, la terasa ANDU
Toponimie urbană by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11325_a_12650]
-
doar niște vehicule pentru reclamă și conținutul lor este indiferent celor ce le realizează. Cîteodată ei mai mistifică și vreo scrisoare de la pretinse cititoare care mulțumesc revistei pentru că le-a deschis ochii și le-a luminat calea. Exact ca în cazul ,mulțumirilor" adresate ghicitoarelor în rubricile de mică publicitate. De altfel nici revistele destinate doamnelor nu ocolesc paranormalul și magia. O revistă fără horoscop ar fi dezonorată! Dar caracteristica principală a revistelor pentru doamne este, m-am convins răsfoindu-le pe
Femei, femei... e lumea plină de reviste by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11336_a_12661]
-
Markov. Puternicul impact produs asupra publicului de dansatorii companiei Teatrului de Balet Boris Eifman se datorează însă, în ultimă instanță, forței școlii ruse de dans, care, indiferent dacă este reprezentată de ansambluri populare (Moisev), de dans clasic sau, în acest caz, de dans neoclasico-modern, trece cu aceeași intensitate rampa. Școli bune există pretutindeni în Rusia, iar asistenții lui Eifman îi caută și îi selectează de pretutindeni pe cei mai buni elevi. în ambele spectacole de la București, o suită de dansatori de
Teatrul de balet Eifman by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11330_a_12655]
-
ține de o poetică dar de caracterul flegmatic al autorului care pare că-și ia în răspăr propria carte adjudecîndu-și, la un presupus nivel metatextual, gloria unui jemanfișism textual altfel superficial. O frază aproape de final încearcă să-ți inducă, în cazul respingerii, sentimentul incapacității de a pricepe (pseudo)filozofia, ,mesajul" cărții: Există riscul ca la final, după ce le voi fi dezvăluit oamenilor Gluma, ultima treaptă a evoluției umorului, ei să nu rîdă. Să nu rîdă pentru că nu au înțeles nimic! De
Cronica cititorului nemulțumit by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11340_a_12665]
-
a mai fost nevoit să facă munca deloc ușoară a transcrierii benzilor audio, este acela că majoritatea textelor se află la cote stilistice foarte ridicate (oralitatea presupune exprimări eliptice, repetiții obositoare și chiar unele neglijențe gramaticale), greu de atins în cazul unui interviu vorbit. Practic, toate răspunsurile sînt niște mici eseuri, unele încîntătoare ca stil și ca ideatică. Dezavantajul principal este, fără îndoială, pierderea spontaneității, absența acelui fior de viață care face farmecul oricărui interviu. Chiar și așa însă în replicile
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
face aici ceea ce în politică se numește ,ridicarea mingii la plasă". Fără a fi un mare fan al ideilor politice ale lui Mircea Eliade, mă încumet să răspund eu la această întrebare. Între Mircea Eliade și Tudor Vianu, doar în cazul celui de-al doilea se poate vorbi de compromisuri. La Eliade se poate vorbi de orbire, naivitate, prostie, dar nu de compromisuri pentru că, spre, deosebire de Vianu, Călinescu, Sadoveanu și ceilalți, Eliade a acționat din convingere. Bune, proaste, acestea erau
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
Garda de Fier nu avea nimic de oferit. În plus, în momentul aderării sale, savantul nu avea să știe cum va evolua Garda de Fier. De aceea, ideile politice ale lui Mircea Eliade pot fi discutate și combătute, dar, în cazul lui nu se poate vorbi de compromisuri. În schimb, Tudor Vianu nu a aderat la comuniști în timpul războiului, nu și-a asumat riscuri în numele unei convingeri, ci doar în momentul în care aceștia se aflau deja la putere și, se
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
-tu. De-amândoi. ... Da' a fost alde mă-sa" (atelier.liternet.ro). Adesea alde se combină cu un pronume personal, atît plural - alde noi: ,lumea sclavilor (de-alde noi)" (dezvaluiri.as.ro), - cît și singular - alde eu, alde mine (în funcție de cazul cerut de poziția sintactică): ,nu de alde mine trebuie să te ferești" (romanians.bc.ca); ,d'alde eu sau Aliosha" (fanclub.ro); e curentă și asocierea cu un demonstrativ, cu sens individualizat (,nu prea am avut de-a face cu
Alde noi -II by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11347_a_12672]
-
ferm convins că la noi în republică sunt zeci de alde Suruceanu, Dani, }opa, Dumitraș" (vadymas.com.md). Pare totuși să se manifeste, în textele moldovenești, o preferință pentru construcția în care alde este precedat de demonstrativul cei; în acest caz, alde se apropie surprinzător de mult de valoarea elementului de comparație ca: ,glumițele celor alde tov. PP Borodin" (Contrafort, 123-124, 2005); ,cei alde Gheorghe Ivanovici" (ib., 111-112, 2004); ,pentru cei alde tine" (moldova.net) etc. Alte folosiri, mai mult sau
Alde noi -II by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11347_a_12672]
-
-l cu Europa latino-germanică. Nu la fel se petrece cu estul. Acesta apare pluralist, în esență să, mobil în granițele sale, imediat ce ne schimbăm perspectiva din care observăm relația dintre Est și Vest. Comunismul reprezintă Estul și coincide, în acest caz, cu Europa Orientala (în pofida paradoxului că unele dintre cele mai înalte roade, și în bine, și în râu, ale Europei Occidentale își găsesc înfăptuirea în cea orientala). Dacă luăm ca element diferențial religia, atunci est-vest coincide cu împărțirea: Biserică Catolică
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
că unele dintre cele mai înalte roade, și în bine, și în râu, ale Europei Occidentale își găsesc înfăptuirea în cea orientala). Dacă luăm ca element diferențial religia, atunci est-vest coincide cu împărțirea: Biserică Catolică - Biserică Ortodoxă (paradoxul, în acest caz, este că originea gândirii și a culturii occidentale, Grecia, este plasată în orient). Dar, tot din punct de vedere religios, estul reprezintă islamul, si budismul, si confucianismul. Am putea să reparcurgem la infinit, ca într-o joacă, aceste topoi. Am
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]