14,974 matches
-
văd că ai făcut ordine în toată casa. Cât ai lipsit, eu am fost mai leneș, dar și foarte ocupat!... Am uitat să aduc și niște flori. Sper să mă ierți. - Vrei să-ți faci duș, ca să dau drumul la cazanul băii? zise Violeta grijulie, ca să știe și ce o așteaptă de-acum încolo și făcându-se că nu ia în seamă vorbele soțului mereu absent... - Chiar te rog! Azi am transpirat mult și cred că nu mă poți suporta lângă
IDILE PARTEA ȘASEA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1494857486.html [Corola-blog/BlogPost/372064_a_373393]
-
cu dinții mulțimii împărțită-n două. Ei sunt puțini, mulți trecuți de vreme. Au rămas modificați din ghena comunistă și tot răul îl transpalntează pe urmașii lor, care trăiesc zădărnicia existenței. Cățeii, în haite, stăpânesc și dirijează mari oale și cazane, haznale și latrine, pentru proști și marea mulțime, iar pentru șefi își târnosesc gura, pupănd dosuri, multe bătrăne și rup chitanțe pentru bacăți enorme din trupul țării. Unii sunt reclădiți din mizerie, de jos până sus. Se autoconstruiesc și se
INFECTIA VIRALA de VIOREL MUHA în ediţia nr. 841 din 20 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Infectia_virala_viorel_muha_1366451840.html [Corola-blog/BlogPost/345673_a_347002]
-
sănătatea pământului e roasa de molii toaca bisericii sparge ferestrele timpului fie o zi nu s-a întâmplat fie o secundă s-a suprapus peste ultima sută de ani.. ..ceva nu pușcă în cartea prezentului cărți măsluite la un pas cazanele clocotesc cuvintele mărșăluiesc într-acolo copci de sârmă ghimpată prind rănile lumii Referință Bibliografica: Rănile lumii / Emilia Amăriei : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2112, Anul VI, 12 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Emilia Amăriei : Toate Drepturile Rezervate
RĂNILE LUMII de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1476300753.html [Corola-blog/BlogPost/368720_a_370049]
-
la cele pământești, care-s lucruri deșarte) dar, în același timp, doina este și prietena nedespărțită a eroului popular, haiducul din poveștile nemuritoare pe care le ascultam, toamna târziu, de la rapsozii vestiți ai satului, când stăteam la dogoarea focului (de sub cazanul de țuică) și coceam porumbi cu lapte”. În poemul „LUI EMINESCU” pe care l-a recitat actrița Doina Ghițescu, voi aminti doar câteva versuri ce mi-au înrâurit întreaga viață: „Drag poet, iubit părinte,/ De când în lume ai plecat.../ Cu
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1422007796.html [Corola-blog/BlogPost/370402_a_371731]
-
mai accesibil pentru coborât la nivelul apei, în vederea instalării pirostriilor[ Pirostrie = ustensilă de gospodărie făcută dintr-un cerc sau dintr-un triunghi de fier, sprijinit pe trei picioare, pe care se pun căldarea, ceaunul sau oala la foc.( DEX)] pentru cazanul de fiert apă și a canapelei pentru spălat preșurile. Căruța a rămas în vârful coastei, în pantă, la câțiva metri de malul apei. Tata se ocupa cu spălatul oilor murdare și pline de capsule de ciulini. Chiar dacă lâna era acum
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
secetă, ci se topesc strop cu strop în suflet, au gustul catifelat al iubirii. Nu se beau în singurătate pentru că iubirea nu-i a gheții sau pietrei. De aurul fluidizat din țâțele pământului, izbucnite pe araci, ori de argintul mărgelelor cazanului, te poți bucura numai în locul în care vin prietenii, căci prieteniei, paharul îi e crainic. Nu mai sunt azi localurile de altădată unde era o atmosferă anume a locului de popas, pe care drumeții și le fixau în amintire, ca să
IRINA TEBEICĂ. LA HANUL ARTIŞTILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Irina_tebeica_la_hanul_arti_aurel_v_zgheran_1388575655.html [Corola-blog/BlogPost/365723_a_367052]
-
eu am plecat. Pa! - La revedere! Grajdurile unde se aflau padocurile cu scroafele de prăsilă gestante erau la capătul plantației pomicole. Acum era în plină campanie de recoltare a piersicilor pentru piață și mai ales pentru țuică. Colectivul avea un cazan mare de țuică, unde era responsabil peste el nea Stoica, unchiul soției directorului școlii. Fructele se depozitau în budane mari închise etanș, iar când se termina fermentația, transportau materialul la cazan unde se distila. Când se stabilea ce produse se
CAP. XVI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427606642.html [Corola-blog/BlogPost/377214_a_378543]
-
piață și mai ales pentru țuică. Colectivul avea un cazan mare de țuică, unde era responsabil peste el nea Stoica, unchiul soției directorului școlii. Fructele se depozitau în budane mari închise etanș, iar când se termina fermentația, transportau materialul la cazan unde se distila. Când se stabilea ce produse se dau pentru normele făcute într-un an de zile, se trecea și țuică sau vin pe lista produselor, alături de ulei, grâu și porumb și alte produse ale culturilor de bază. Din
CAP. XVI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427606642.html [Corola-blog/BlogPost/377214_a_378543]
-
de mistreți și urși. Cum nu aveau voie să împuște animalele (zona era rezervație a Comitetului Central al Partidului, care însă nu venea acolo pentru că locul era prea îndepărtat și drumul foarte anevoios), oamenii încercau să sperie fiarele lovind în cazane, oale, tigăi, etc. Nu cred că cineva ar fi putut să doarmă într-o astfel de hărmalae. În acel sat, „a nu bea în casa cuiva" echivala cu o jignire gravă: Golemul-primar m-a intrebat neîncrezător dacă este adevărat ce
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_claudiu_matasa_consul_onorific_al_romaniei_in_statul_florida.html [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]
-
sub degetele tandre Care par a mîngîia gîtul fragil al clepsidrei Ghitara mare își sărbătorește argintia ei sonoritate Plînge, geme, respira pentru ultima oară Susurul suav al flautului piccolo vine de niciunde Sparge trompeta cămașă ranitặ de fluturi a nopții Cazane de arama, linguri, capace de cratița Fundalul nocturn se risipește în cioburi Fetele au transpirat, isi simt sînii gata să explodeze Rîuri de licoare extatica le inundă poalele Ele delicatele aplecate pe clavicembal Oboiul se umflặ indesine puternic burtos El
CRISTINA LILA de CRISTINA LILA în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cristina_lila_cristina_lila_1333975222.html [Corola-blog/BlogPost/357086_a_358415]
-
țigăncile cu fuste lungi și înflorate. Amintirea poveștilor în care copii neascultători au fost furați de țigani și transformați în cerșetori, ne înfioară. Țiganii spoiesc tingiri și ligheane, căldări din aramă și bat în ciocane tabla roșcată transformând-o în cazane. O nuntă pornește și satul s-adună - bat tobe și-n noapte clarinete răsună. Dansează țiganii acum lângă foc, că nopți ca aceea, le-aduce noroc. Mama în glumă mă amenință că mă dă la țigani, de nu-mi dau
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/C%C3%A2rdei_Mariana.html [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
Emerraldi Publicat în: Ediția nr. 1678 din 05 august 2015 Toate Articolele Autorului Mi-s gândurile grele de atâtea lacrimi. Rostogolesc în minte iureș de uragane, În timp ce universul mi-l golesc în patimi, În piept, tumultul muzicii din ale lui cazane. Puternic-adunare de ancestrale forțe, Tânguie în mine când dorul, apoi jalea, Prin cântec de baladă sau doinele ce-s torțe , Arzând fuiorul timpului îmi caut calea... Doar psalmul reînvie, ridicat spre-nălțarea : Doamne auzi rugăciunea mea ! ,, Căci...păcatul meu înaintea mea
FURTUNA-N SUFLET de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/mara_emerraldi_1438750353.html [Corola-blog/BlogPost/380224_a_381553]
-
ERA SPAȚIALĂ Autor: Stejărel Ionescu Publicat în: Ediția nr. 2088 din 18 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului la curtea Infernului, bufonul îți spune: Bine ai venit! apoi te conduce într-una din cele trei camere de stagiu: ghilotina, spânzurătoatea și cazanul cu smoală, aici timp de trei luni de zile trebuie să-ți execuți stagiul în funcție de păcatele avute, ego-ul tău te urmărește zilnic de la fereastră și cu umilința sufletului pierdut te compătimește, uneori miroase a fum iar eternitatea infernului își blesteamă
ERA SPAŢIALĂ de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1474187153.html [Corola-blog/BlogPost/373924_a_375253]
-
miroase a fum iar eternitatea infernului își blesteamă semenii, în jurul ușii tale vrăjitoarele morții bat în cuie spinii și ciulinii stepelor, iar tu, binecuvântat de blesteme și atârnând în ștreangul libertăților posibile, cu ghilotina deasupra capului și cu picioarele în cazanul de smoală, declari: focul îmi va pârjolii goliciunea, în timp ce funia va răsuci capul meu dincolo de trup, pentru ca cineva să dea drumul ghilotinei pentru a-mi decapita unul din capete și a mă transforma în femeie spintecându-mi sexualitatea, mai târziu
ERA SPAŢIALĂ de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1474187153.html [Corola-blog/BlogPost/373924_a_375253]
-
a tinereților pierdute. Acești sfinți mai înalți decât istoria (mai înalți decât istoria, cum bine zicea cineva) sunt și vor fi pilonii neamului românesc. Bunicii mei au fost oameni înstăriți au avut pământ, o fabrică de cherestea, o batoza, un cazan de fiert țuică și o gospodărie cu de toate până în noaptea ce a nimicit toată munca și sacrificiile făcute de neamul meu prin actul de naționalizare, legea odioasa nr.119 ... Citește mai mult FragmentBună ziuaVreau să respect proporțiile între suferință
SORIN ANDREICA by http://confluente.ro/articole/sorin_andreica/canal [Corola-blog/BlogPost/371276_a_372605]
-
a tinereților pierdute. Acești sfinți mai înalți decât istoria (mai înalți decât istoria, cum bine zicea cineva) sunt și vor fi pilonii neamului românesc. Bunicii mei au fost oameni înstăriți au avut pământ, o fabrică de cherestea, o batoza, un cazan de fiert țuică și o gospodărie cu de toate până în noaptea ce a nimicit toată munca și sacrificiile făcute de neamul meu prin actul de naționalizare, legea odioasa nr.119 ... III. PETIȚIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE!14, de Sorin Andreica, publicat
SORIN ANDREICA by http://confluente.ro/articole/sorin_andreica/canal [Corola-blog/BlogPost/371276_a_372605]
-
vorbe, furtună de pași, Ce vorba întreagă, o face zăludă Furtună de gânduri, de bani nerămași... Furtună-n urechi ce nu vor s-audă... Cadența furtunii pe toți ne-a cuprins În clocotul ei, suntem mici și pierduți. Furtuna-i cazanul de smoală încins În care ne fierbem, căci suntem prea mulți...! Și-n hora cretină cu toți căutăm Un loc să rămânem purtați de vârtej... Dar, suntem prea mulți care vrem să aflăm Secretul fasolii ce suie pe vrej... Și-
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/None_lucia_secosanu_1326892573.html [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
suntem prea mulți...! Și-n hora cretină cu toți căutăm Un loc să rămânem purtați de vârtej... Dar, suntem prea mulți care vrem să aflăm Secretul fasolii ce suie pe vrej... Și-atunci în vârtejul de haine bălțate, În largul cazan plin cu smoală horim, Ne batem cu vorbe și batem din coate Da-n taină, mai punem pe foc și...zâmbim! Furtuna de-acuma nimic n-o mai stinge Nevolnici, în ritmu-i dement dănțuim Cazanu-i în clocot, pe margini prelinge
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/None_lucia_secosanu_1326892573.html [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
la cele pământești, care-s lucruri deșarte) dar, în același timp, doina este și prietena nedespărțită a eroului popular, haiducul din poveștile nemuritoare pe care le ascultam, toamna târziu, de la rapsozii vestiți ai satului, când stăteam la dogoarea focului de sub cazanul de țuică și coceam porumbi cu lapte. Copil fiind, priveam extaziat bolta necuprinsă a cerului care-și aprindea candelabrele sfințite peste satul patriarhal, și-mi ziceam în gând, minunându-mă: ”Mare și puternic ești Dumnezeul meu!” Apoi reveneam la firul
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1406786231.html [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
a reușit să fie obstrucționată? Este o întrebare retorică, desigur... În lumea rurală oltenească, oamenii se tratează de boli în mod empiric. De pildă, ca să scape de răceală, copilul mic este înfășurat într-o cămășuță înmuiată în țuică. Cât despre cazanul de țuică, acesta este o ustensilă nelipsită din gospodăria fiecărui sătean, că doar țuica este „ aqua de la vita”, care ne scapă de multe supărări. În romanul „Copilul nedorit”, există câteva personaje foarte bine realizate, personaje pozitive, aproape antologice, cum ar
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPIL NEDORIT” DE ION ŞI NELLY GOCIU de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/domnita_neaga_1491298394.html [Corola-blog/BlogPost/374574_a_375903]
-
cu un surâs dureros și târziu înecat în parfumuri sordide, înăbușitoare, lacome totuși noi iubim viața și moartea în egală măsură. La un vecin se-aud trosnind lăstarii de viță, în vie se-împrăștie un miros greu de fum, de cazan neîndulcit de porumbi și cartofi copți în spuză cu veșnicia ascunsă în fiece bute iar firul neiertător ce leagă lumile, șiroind eliptic printre sânii tăi neatinși de scorburile judecății de apoi, devastează potecile dezlănțuite. Și... curge neîncetat tăria subțire ca
AUREL AVRAM STĂNESCU by http://confluente.ro/articole/aurel_avram_st%C4%83nescu/canal [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
mai mult Privesc scena cu un surâs dureros și târziuînecat în parfumuri sordide, înăbușitoare, lacometotuși noi iubim viața și moartea în egală măsură.La un vecin se-aud trosnind lăstarii de viță, în viese-împrăștie un miros greu de fum,de cazan neîndulcitde porumbi și cartofi copți în spuzăcu veșnicia ascunsă în fiece buteiar firul neiertător ce leagă lumile,șiroind eliptic printre sânii tăi neatinșide scorburile judecății de apoi,devastează potecile dezlănțuite.Și... curge neîncetat tăria subțire ca un fir,mă amețește
AUREL AVRAM STĂNESCU by http://confluente.ro/articole/aurel_avram_st%C4%83nescu/canal [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
Fără tine briza mării pare-un hâd uragan, cu miasme de hoit, orbindu-te-n față cu pleavă; Fără tine, chemarea-nvăpăiată a splendidelor priviri cu șăgalnice irizări de jad e, mai degrabă, pașapoarte spre moarte, prefațată de clocotu-n smoală al cazanelor dinspre Iad; Fără tine, tumultul mulțimilor, cu furtuni de urale, prelungite-n vacarm de orgii, nu-mi produc în auz nici cât firul celei mai dulci simfonii; Și-s Satan, fără tine, și mă cert eu cu mine, mă îndrept
DRUM LIN SPRE CER… FILUŞ JULEA! (UN OM… UN ZBOR… UN ÎNGER) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1448124694.html [Corola-blog/BlogPost/369888_a_371217]
-
sufletului meu,jucând,după niște reguli,ce mă frământă,vorbind despre tine,aplecat peste lume,aruncându-le cărțile,imprimate cu... IV. ÎN PORTUL IUBIRII, de Costi Pop , publicat în Ediția nr. 2256 din 05 martie 2017. Marea clocotește, ca un cazan în prezența ta, gata să împrăștie, nisipul din adâncul ei atâta liniște fiind, doar când ești, de negăsit, numai eu știu, de câte ori m-am cufundat, în gânduri, ca să te găsesc, iar tu, de-atâtea ori, pe malul mării, contemplai orizontul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/costi_pop/canal [Corola-blog/BlogPost/381437_a_382766]
-
facă asta fermierii că s-au umplut de bani ca ciocoii altădată. După ce mor, să facă ce-o vrea cine-o veni după mine. Dar nici ăla n-o să facă ce vrea el, ci cum l-or sili ăștia noi. Cazanele de țuică vor dispare și ele, chiar dacă este vorba numai de producție pentru consumul propriu. Lasă că n-am trăit noi numai cu țuică. Să le ia și pe astea, că și ceilalți au vrut să ia totul. Și averea
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 14 de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_14.html [Corola-blog/BlogPost/355636_a_356965]