607 matches
-
mulți, de fapt cei mai mulți, în fond aproape toți marii bărbați a Bisericii, Țării, Poporului și Neamului nostrum, românesc, fiecare dintre ei având, marcând și impresionând, într-un mod cu totul aparte, cu și prin viața, suferințele, chinurile, umilințele, torturile și caznele de care au avut parte și la care au fost supuși, în perioada totalitără, în temnițele comuniste de la noi. Astfel încât, pentru a nu greși ori a împieta memoria, cinsitrea, recunoștința sau prețuirea ori admirația fațe de oricare dintre ei, nu
TOŢI ACEŞTI MARI PĂRINŢI AI ORTODOXIEI NOASTRE SUNT, PENTRU MINE CEL PUŢIN, (CA) NIŞTE SFINŢI AI BISERICII, POPORULUI ŞI NEAMULUI NOSTRU ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2232 din 09 februarie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486646531.html [Corola-blog/BlogPost/383125_a_384454]
-
mei? Primăvara i-a căzut în brațe, izbucnind în hohote de plâns: - Nu mai pot, tăticule! Cred că am să mor! Iubitul meu a fost ucis în luptă sau poate-i prizonier. Mă îngrozește numai gândul la ce chinuri și cazne va fi supus. Ceilalți stăteau deoparte, cu capul plecat, rușinați. Căpitanul Zefir a îngăimat spăsit: - Iertare, Majestate! Ne-am luptat vitejește, dar ne-a copleșit numărul lor. Împăratul căută să-și încurajeze fata: - Liniștește-te, draga mea! Bine că ați
MĂRŢIŞOR-22 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1425587008.html [Corola-blog/BlogPost/369599_a_370928]
-
nr. 365 din 31 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Astăzi te simți dezarmată?! Mă mir, ești, însăți, o armă! Așa ai fost blestemată, Să fii, mereu, în alarmă. Orice pot hoții să-ți fure, Să zacă-n neștire la zdup, Cazne, martirii să-ndure, Să muște din tine un lup, Nu pot să-ți smulgă, femeie, Taina ascunsă în suflet; Sămânța sfântă de zeie, O porți cu tine, în umblet. Oștiri, cu săbii tăioase, Să-ți scoată pruncul din pântec, Li
NIMENI, FEMEIE, NU POATE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nimeni_femeie_nu_poate.html [Corola-blog/BlogPost/351100_a_352429]
-
interesat. Instituția care se compromitea era școala românească în general și adesea slujbașii ei dar și sistemul social - politic muribund, care hotăra această cădere și surclasare a independenței și exigenței dascălului. Oricum, dincolo de "umflarea"unor cifre, rămâne un adevăr incontestabil: cazna și interesul dascălului de a lumina în juru-i înțelepciunea și adevărul, deasupra oricăror impedimente de climat. Ne facem o datorie de inimă în a-i aminti pe cei care au depus o muncă sisifică în organizarea, susținerea și reușita in
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xx_.html [Corola-blog/BlogPost/356857_a_358186]
-
ales despre oamenii care îl populează și despre cei care îl vizitează. “Flexibilitatea duhovnicească” - asta înseamnă Athosul pentru mine! Știu că multora li se va părea paradoxal, dată fiind legendara severitate monahală a locului. Numai că, dincolo de dogmă, canoane și cazne, este de găsit în mințile intens fosforescente de acolo multa înțelepciune, multă subtilitate, o fericită măsură. Un soi aparte de îngăduință și rafinament psihologic, perfect pliabil pe cele mai diverse înzestrări umane și așteptări sufletești.” (pag. 62). (Elena Ciric). În
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1398681676.html [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]
-
a pururi, pentru că ea putea fi acea matrice ideală pentru un nou început al sfîrșitului umanității obosite de repetarea parcă la infinit a acelorași greșeli, în care morala ținea viața în frîu și o sugruma ab initio, religia era o caznă, legile un jug perimat, iar conștiința un sirop colorat cu bomboane ... Pe pod trecea, mîndră, Lilicuța, care se dusese să-i cumpere lui Neacutare Pandișpan o berică rece, pentru că, bietul de el, repara căruța, dregea hamurile cailor, muncea toată ziulica
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_59_61_ioan_lila_1341239896.html [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
n-am fost deloc eu însumi atunci când mă aflam în afara încăperii în care se consuma actul cititului. Fiindcă treburile mele erau acum făcute cu jumătate din mine, cealaltă jumătate însoțind solidar eroul romanului fie în infernul de la Kolâma, participând la caznele condamnatului la muncă silnică, doar pentru că existența lui avea sens cu Eminescu - și nu cu Stalin -, fie hălăduind prin sălbăticiile înghețate sau dezghețate ale Siberiei, hăituit de câinii-gardieni, întru mântuirea prin libertate. În această perioadă a lecturii - recunosc, la vârsta
UN ROMAN ÎN CARE DRAGOSTE E UN ANTONIM PENTRU SIBERIE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 by http://confluente.ro/_tema_pentru_acasa_de_nico_gheorghe_parlea_1373403189.html [Corola-blog/BlogPost/343477_a_344806]
-
tribun al Basarabiei, cu doi copii minunați, dacă nu setea de lumină izvorâtă din artă împletită cu dorința de a-și căuta un loc de taină, așa cum poate oferi numai poezia, loc în care să-și poată regăsi sinele? Urmărind cazna izbăvitoare a creației sale, remarcăm că poeta Tatiana Dabija se hrănește din cuvânt, slujind poezia cu dăruire. Înzestrată de Pronia Cerească cu multe daruri de suflet, a reușit să împletească înțelepciunea cu o cumpătare controlată și să împărtășească prinosul de
PLASA UNEI ILUZII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1425129803.html [Corola-blog/BlogPost/374696_a_376025]
-
Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1612 din 31 mai 2015 Toate Articolele Autorului De Rusalii, trist român De Crăciun, Paști și Rusalii Încă-i trist tristul român După ani de represalii Și capitalism păgân. Viața lui încă e-o caznă Fără drept la sărbători Fie vară, fie iarnă... Fiu de fii rătăcitori... De atâta sărăcie Și de multele nevoi, A ajuns pribeag să fie... Vai de el și vai de voi...! Casa nu-i mai e acasă Drept altar și
DE RUSALII, TRIST ROMÂN de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1433087093.html [Corola-blog/BlogPost/377795_a_379124]
-
Ce-am pătimit, ce-a fost odinioară... Și toate cele! Să scriu de el, de ea, să scriu de ambii, Să-nșir troheii-n versuri dar și iambii, Că am ce scrie... Da, Euterpe-n cârcă mi-a pus jugul, Simt cazna sacră de a-mi trage plugul, O jucărie! Măicuța mea n-a apucat să știe Ce scrijelește fii-sa pe hârtie... Că ea se duse... Și brusc apoi m-a năpădit talentul Și tot curând am blestemat momentul Cine mă
REPERE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 by http://confluente.ro/Rodica_elena_lupu_1405020431.html [Corola-blog/BlogPost/349126_a_350455]
-
s-a pierdut în neant. Ermit, cu mărinimie, oferi cititorului o zi în care să fie sărbătorit. Fără scriitor, însă, cititorul nu și-ar justifica existența. Motiv pentru care îi mulțumesc Creatorului Universului pentru că acesta ți-a pus pe umeri cazna de a face posibilă existența cititorului. Spun caznă deoarece scriitorul este condamnat să scrie mereu, în căutarea cititorului care înțelege în profunzime creația estetică rezultată din această binecuvântată muncă. De la sine înțeles este faptul că ziua ta, a scriitorului, este
VEȘNICIA SCRIITORULUI de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 by http://confluente.ro/mioara_timofte_1456175326.html [Corola-blog/BlogPost/370560_a_371889]
-
oferi cititorului o zi în care să fie sărbătorit. Fără scriitor, însă, cititorul nu și-ar justifica existența. Motiv pentru care îi mulțumesc Creatorului Universului pentru că acesta ți-a pus pe umeri cazna de a face posibilă existența cititorului. Spun caznă deoarece scriitorul este condamnat să scrie mereu, în căutarea cititorului care înțelege în profunzime creația estetică rezultată din această binecuvântată muncă. De la sine înțeles este faptul că ziua ta, a scriitorului, este în fiecare zi a existenței cititorului. Se scutură
VEȘNICIA SCRIITORULUI de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 by http://confluente.ro/mioara_timofte_1456175326.html [Corola-blog/BlogPost/370560_a_371889]
-
Niță era bărbat frumos, cu-naltul de mijloc, părul negru tuns în foarte scurt, ochii privind în blând, buzele pline cu zâmbet de colț, dar vorba era moartă și auzul surd. Nu auzea ce-i spui, dar înțelesul era în caznă și-ți răspundea cu mutul în repet, cu zâmbet și cu dat din cap... - Bună ziua, Niță ! - ?!?!...(Parcă-mi șoptea „Bun întâlnișul!”) - Ce mai faci ? - !?!?... Schița un ușor zâmbet) - Știi cine sunt ? - !!!!...(Zâmbetul se lărgea) - Văd că ești țapăn ! - !!!!...(Buzele-și
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Voinicul_mut_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
de voie-n luncă îl văd pe Niță-n opinteală cu țapinul sub buștean. Cu el trei țapinari și-un șef care strigau „Hei-rup!”. Toți pălmașii își sileau forța să rotească măgăoaia. Niță nu auzea comanda, dar când îi vedea în caznă sărea în opinteală cu tărie și punea bradu-n rostogol. Apoi râdea... Când n-auzea strigarea „Stai, bă!” se forța singur până venea unul să-l oprească. Și iar râdea, ștergându-și nădușeala... Răsplata pentru cazna lui, prețuită de boier Ilie
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Voinicul_mut_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
dar când îi vedea în caznă sărea în opinteală cu tărie și punea bradu-n rostogol. Apoi râdea... Când n-auzea strigarea „Stai, bă!” se forța singur până venea unul să-l oprească. Și iar râdea, ștergându-și nădușeala... Răsplata pentru cazna lui, prețuită de boier Ilie, era un car cu șipci pe lună și capete de buștean, atâta cât putea să ducă-n fiecare zi, în vărfurile de cârlig. Seara-l vedeam trecând încovoiat de greutatea butucilor cărați cale de kilometri
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Voinicul_mut_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
în Ediția nr. 1989 din 11 iunie 2016. MOTTO : „Neputință... neșansă... întâmplare...! Întâmplarea și neputința și neșansa vor fi fost auspiciul condiției nefericite a omului ? Dar... totuși... Totuși, dincolo de uneltirile întâmplării, de potrivniciile neputinței, de proorocirile neșansei, dincolo de șovăială, de caznă, de resemnare, pentru fiecare dintre noi, mai devreme sau mai târziu, cerul ne va fi părtinit un colțișor de-al său !" (Iulia Mirancea) Întreaga lui viață Popică Mardeiaș a fost un foarte bun creștin. Mergea în fiecare duminică la biserică
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/liviu_pirtac/canal [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
a avut de-a lungul ... Citește mai mult MOTTO :„Neputință... neșansă... întâmplare...! Întâmplarea și neputința și neșansa vor fi fost auspiciul condiției nefericite a omului ?Dar... totuși...Totuși, dincolo de uneltirile întâmplării, de potrivniciile neputinței, de proorocirile neșansei, dincolo de șovăială, de caznă, de resemnare, pentru fiecare dintre noi, mai devreme sau mai târziu, cerul ne va fi părtinit un colțișor de-al său !"(Iulia Mirancea)Întreaga lui viață Popică Mardeiaș a fost un foarte bun creștin.Mergea în fiecare duminică la biserică
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/liviu_pirtac/canal [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
ani, țară frumoasă! Să îmi naști bărbați viteji! Nu primi, la sânul tău, Venetici și să nu-i crezi! La mulți ani, țară de basm! Vezi să nu ajungi de basme! Ti-a rămas doar bărbăția Doinelor și cea din cazne! La mulți ani, țară de dor! Să trăiești și să-nflorești Aici, lângă cel izvor Săne depeni vechi povești: Cu bărbați adevărați, Cu inima românească Ce nu-și vând femeia-mamă, Fiica, sora nu-și rănească! La mulți ani îți spunem
URARE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Urare_ioana_voicila_dobre_1354785014.html [Corola-blog/BlogPost/365790_a_367119]
-
înseamnă că au ajuns și ei, în comunismul cu față umană. Ca din toate marile bănci ale lumii, plouă peste ei, cu bani, de sus, și de jos, cu marfa: o nonagenară, cu pretenții, la subsol, este o raritate. O caznă. Dar să vedeți oameni tineri... văduve... văduvi... copii... pe capete... Și maratoniști care nu ajung nici măcar să ia o gură de aer din subsolul patriei, măcar... la pensie... Acum, spre seară, primesc o bătaie fermă în geam... Dacă nu scrisesem
LA CRUCEA DE PIATRA de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 by http://confluente.ro/liviu_florian_jianu_1457071099.html [Corola-blog/BlogPost/377723_a_379052]
-
-i declarații de dragoste șii cântându-i psalmuri și acrostihuri. Povestea căsătoriei cu această fată e demnă de un roman erotic. Mai întâi o ceru de soție de la maica stareță. Platonida l-a refuzat categoric și a pus la mare caznă și canon pe biata fată. Întânlindu-se în secret, cei doi iubiți așteptau momentul prielnic pentru a putea fugi amândoi în lumea largă. Ocazia nu întârzie mult și într-o noapte în vara anului 1828, fata a fugit din mănăstire și
VIAŢA AMOROASĂ A LUI ANTON PANN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Viata_amoroasa_a_lui_anton_pann_ion_ionescu_bucovu_1351873860.html [Corola-blog/BlogPost/344986_a_346315]
-
a reușit să descopere “[...] esența vieții / Până la oase și-am trudit-o / Adesea... plânsu-i-am în palmă, / Adesea... am batjocorit-o. // Am dezbrăcat de ramuri pomii / Și îmbrăcatu-i-am în haine / De albe vise, de mătănii, / De calde rugăciuni și cazne. S-au așternut peste versete, / Rostiri de simplă-nchinăciune, / Aripi de îngeri măsluite - / Cenușă, smoală și tăciune. // Iar peste lacrimi din cuvinte / Și peste suflete captive / Am așternut ca pansamente / Versuri pribege și motive.”. Și toate acestea se întâmplă în “O
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1493281177.html [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
sentimentului: „Am dezbrăcat esența vieții/ Până la oase și-am trudit-o/ Adesea... plânsu-i-am în palmă,/ Adesea... am batjocorit-o.” și „Am dezbrăcat de ramuri pomii/ Și îmbrăcatu-i-am în haine/ De albe vise, de mătănii,/ De calde rugăciuni și cazne.”. Astfel, poetul, cunoscând labilitatea iubirii, încearcă s-o salveze, tratând-o cu miraculosul parfum de tei. De aici rezultă și efectul terapeutic al poemelor sale de dragoste. Pe tot parcursul volumului, versurile încântă prin curgerea lor lină, asemeni unui râu
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1493281177.html [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
ne cheme. // Am dezbrăcat esența vieții / Până la oase și-am trudit-o. / Adesea... plânsu-i-am în palmă, / Adesea... am batjocorit-o. // Am dezbrăcat de ramuri pomii / Și îmbrăcatu-i-am în haine / De albe vise, de mătănii, / De calde rugăciuni și cazne. S-au așternut peste versete / Rostiri de simplă-nchinăciune, / Aripi de îngeri măsluite -/ Cenușă, smoală și tăciune. // Iar peste lacrimi din cuvinte / Și peste suflete captive / Am așternut ca pansamente / Versuri pribege și motive. // Au răsărit adesea flori / Cu trup subțire
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1493281177.html [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
încărcată de istorie, persistă, Marii culturii tac, privesc ca ,,eres”... Matei Basarab ce-a ctitorit-o Cu credință la îngerii cerești, La lupta neatârnării ce a iubit-o Mânăstirea se numește Plătărești! De trei sute ani stă mărturie, A suferit lungi cazne si invazii, Ducând o viață grea și sângerie, Cei răi jefuind-o în diferite ocazii... Folosită ca beciuri de tortură În timpurile reci ale nomenclaturii, Considerată ca o vechitură Și că dăuna mult structurii... Veche fiind, cultul Plătărești există, Căutați
ÎNCĂRCĂTURA ISTORICĂ PLĂTĂREŞTI de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/marilena_dumitrescu_1465499066.html [Corola-blog/BlogPost/370456_a_371785]
-
și nimeni nu-l acoperă cu scutul, betoane, toate zările-s zidite. NUNTĂ ÎN GOMORA La-nceput nu-i nimic, numai frică, gust suav furișându-se-n toate, poleială pe turnuri ne pică o Gomoră lucind de păcate, ca o caznă ce pâinea o schimbă în comoară, și apa-n lingou, praf de aur e sarea pe limbă și se cere făcută din nou, îl pisezi și îl scarmeni prin site, dar argintul rămâne argint, din adâncul fântânii sleite tragi o
POEME DIN OMBRIA de ELISABETA ISANOS în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_isanos_1479986929.html [Corola-blog/BlogPost/375485_a_376814]