271 matches
-
noastre, ortodocși, în ciuda presiunilor și a vicisitudinilor istoriei. De către românii localnici ei sunt numiți și ungureni, termen prezent în toponimia țării noastre (sensul de bază este “transilvănean”) și chiar în Amintirile lui Creangă. Chiar și din punct de vedere etnic, ceangăii cunosc două diviziuni: una mai mare în zona Roman - Bacău, care prin modul de viață în integralitatea sa materială și spirituală, reprezintă pe românii de rit catolic, iar alta, în zona Trotuș - Tazlău, alcătuită din români secuizați sau secui refugiați
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
grupă vorbesc limba română, având o trăsătură fonetică specială, numită “vorbirea siflantă” (adică înlocuirea șuierătoarelor ș, j cu siflantele s, z.), în vreme ce vorbitorii din a doua categorie sunt bilingvi. Nu poate fi acceptată nici ipoteza unor specialiști unguri, potrivit căreia ceangăii sunt maghiari românizați. Dar acest fenomen nu se putea produce în aria geografică locuită de secui, unde românii, până în zilele noastre, au fost cei asimilați. Desigur, este regretabil că teza originii maghiare a ceangăilor a fost acceptată și de istorici
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
ipoteza unor specialiști unguri, potrivit căreia ceangăii sunt maghiari românizați. Dar acest fenomen nu se putea produce în aria geografică locuită de secui, unde românii, până în zilele noastre, au fost cei asimilați. Desigur, este regretabil că teza originii maghiare a ceangăilor a fost acceptată și de istorici de marcă precum A.D. Xenopol, Dimitrie Onciul și Constantin C. Giurescu. În mod cert, avem de a face aici cu un caz de admigrație, prin plecarea locuitorilor din Transilvania (mai ales țărani și meșteșugari
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
catolică și acțiunea energică a unui șir de papi de la Roma. În urma unor cercetări de decenii, cel mai bun specialist în acest domeniu, Dumitru Mărtinaș, a ajuns la o concluzie argumentată și de necontestat, în lucrarea de sinteză intitulată Originea ceangăilor din Moldova: “Ceangăii sunt români ardeleni maghiarizați și catolicizați în secuime, emigrați în Moldova în secolul al XVIII-lea”. Nu e întâmplător, prin urmare, că la recensământul din 1992 doar 2.165 de locuitori s-au declarat ceangăi, în Moldova
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
energică a unui șir de papi de la Roma. În urma unor cercetări de decenii, cel mai bun specialist în acest domeniu, Dumitru Mărtinaș, a ajuns la o concluzie argumentată și de necontestat, în lucrarea de sinteză intitulată Originea ceangăilor din Moldova: “Ceangăii sunt români ardeleni maghiarizați și catolicizați în secuime, emigrați în Moldova în secolul al XVIII-lea”. Nu e întâmplător, prin urmare, că la recensământul din 1992 doar 2.165 de locuitori s-au declarat ceangăi, în Moldova. Ei sunt cetățeni
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
intitulată Originea ceangăilor din Moldova: “Ceangăii sunt români ardeleni maghiarizați și catolicizați în secuime, emigrați în Moldova în secolul al XVIII-lea”. Nu e întâmplător, prin urmare, că la recensământul din 1992 doar 2.165 de locuitori s-au declarat ceangăi, în Moldova. Ei sunt cetățeni români și, așa cum au subliniat Cosmin Lucaciu și Aurelian Teodorescu (Despre ceangăii din Moldova și originea lor, 1998), “ei au în continuare nevoie de întregul nostru sprijin”. Este firesc, drept consecință a simbiozei dintre românii
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
în secolul al XVIII-lea”. Nu e întâmplător, prin urmare, că la recensământul din 1992 doar 2.165 de locuitori s-au declarat ceangăi, în Moldova. Ei sunt cetățeni români și, așa cum au subliniat Cosmin Lucaciu și Aurelian Teodorescu (Despre ceangăii din Moldova și originea lor, 1998), “ei au în continuare nevoie de întregul nostru sprijin”. Este firesc, drept consecință a simbiozei dintre românii autohtoni și emigranții ardeleni (mulți dintre ei numiți ceangăi), să întâlnim în graiul din Valea Trotușului elemente
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
au subliniat Cosmin Lucaciu și Aurelian Teodorescu (Despre ceangăii din Moldova și originea lor, 1998), “ei au în continuare nevoie de întregul nostru sprijin”. Este firesc, drept consecință a simbiozei dintre românii autohtoni și emigranții ardeleni (mulți dintre ei numiți ceangăi), să întâlnim în graiul din Valea Trotușului elemente lexicale de origine maghiară, dar și nume de locuri care provin de la locuitorii veniți din Transilvania - în special în zona Trotușului superior și mijlociu, inclusiv în cazul numelor de locuri, fie împrumutate
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
confesiunea ortodoxă - mult sub media pe țară (91,5%), erau Roman - 71,3%, Iași - 72,5% și Bacău - 73,2%. Fenomenul este explicabil dacă lu)m în calcul numărul mare al românilor de confesiune catolică (cunoscuți și sub denumirea de ceangăi) din mediul rural al județelor Bacău și Roman, precum și numărul ridicat al evreilor din orașele aflate în jumătatea de nord a acestei provincii. Conform datelor oficiale, la nivel național, mediul urban moldovenesc avea cel mai scăzut procent al credincioșilor ortodocși
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Mureșului În amonte, s-au așezat Începând cu șesul Ditrăului, locul aici fiind mai deschis, apoi au trecut de izvoarele Mureșului și Oltului și au ajuns În Covasna și Odorhei. Peste Carpați au trimis mai târziu regimente de români secuizați (ceangăi). În limba maghiară galokaș este genitivul lui galoka - lostriță. Galokaș ar fi deci al lostriței. În pâraiele acestea de munte cu ape limpezi și repezi se puteau pescui lostrițe până În urmă cu aproape un secol, debitul lor fiind pe atunci
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cu baza turanică Bîrl (regăsibilă în Bîrlui); sufixul slav colectiv -ad, atașat temei *berl, „nuia“. S a observat de către adversarii acestor soluții că sufixul -d a funcționat în maghiară numai pînă în secolul al XII-lea, cu mult înainte de emigrarea ceangăilor în Moldova, că rădăcina lui Bîrlui nu este Bîrl, ci Bîr (pentru că sufixul este -lui, ca în Covurlui, Bahlui) și că toponimizarea unei formații cu sensul „la nuiele“, nu corespunde logicii denominative (cum să desemnezi un topic important în funcție de un
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
am încurajat și ajutat după puteri în tot cursul carierei mele. Stabilit la Târgu-Mureș, ca profesor la Liceul „Alexandru Papiu Ilarian” am predat limba și literatura română și la Liceul unguresc romano catolic. Directorul și colegii unguri, aflând că sunt ceangău, m-au primit cu mare bunăvoință, dar nu-și puteau ascunde dezamăgirea: eu ceangău - și ungur după părerea lor - nu știam nici o boabă ungurească. Am cunoscut elevi secui, părinții lor, am cunoscut țărani secui pe care i-am cercetat cu
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
ca profesor la Liceul „Alexandru Papiu Ilarian” am predat limba și literatura română și la Liceul unguresc romano catolic. Directorul și colegii unguri, aflând că sunt ceangău, m-au primit cu mare bunăvoință, dar nu-și puteau ascunde dezamăgirea: eu ceangău - și ungur după părerea lor - nu știam nici o boabă ungurească. Am cunoscut elevi secui, părinții lor, am cunoscut țărani secui pe care i-am cercetat cu mare atenție. Oameni gospodari și înstăriți, mândri : nu semănau cu țăranii ceangăi din Moldova
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
dezamăgirea: eu ceangău - și ungur după părerea lor - nu știam nici o boabă ungurească. Am cunoscut elevi secui, părinții lor, am cunoscut țărani secui pe care i-am cercetat cu mare atenție. Oameni gospodari și înstăriți, mândri : nu semănau cu țăranii ceangăi din Moldova noastră, nici la vorbă, nici la port, nici la obiceiuri. Alți oameni alt stil de viață. În schimb, la ,,Papiu Ilarian’’ printre copiii de valahi și mai ales cu părinții lor, țărani cuviincioși și modești, m-am simțit
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
mult de omul ce o scrisese ca o destăinuire deși tăinuirea era a altora în pofida unui adevăr care pentru autor se află la lumina zilei ușor de cunoscut de cine s-ar fi ostenit, înainte de orice să-i întrebe pe ceangăii înșiși ce sunt. Autorul, el însuși ceangău.... scrie pentru a apăra un drept ce se află deasupra oricăror interese politice : dreptul moral de a-ți cunoaste și asuma propria indentitate. Nu ține Dumitru Mărtinaș să facă pe placul nimănui afirmându
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
o destăinuire deși tăinuirea era a altora în pofida unui adevăr care pentru autor se află la lumina zilei ușor de cunoscut de cine s-ar fi ostenit, înainte de orice să-i întrebe pe ceangăii înșiși ce sunt. Autorul, el însuși ceangău.... scrie pentru a apăra un drept ce se află deasupra oricăror interese politice : dreptul moral de a-ți cunoaste și asuma propria indentitate. Nu ține Dumitru Mărtinaș să facă pe placul nimănui afirmându-și originea românească, ci face numai pe
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
simțit animat în cercetările sale”. După cum am afirmat mai sus medalia imortalizează un moment din activitatea Asociației Romano-Catolicilor „Dumitru Mărtinaș” din Bacău, simpozionul organizat la împlinirea a 110 ani de la nașterea celui care și a consacrat întreaga viață lucrării „Originea ceangăilor din Moldova" și în care a susținut deschis și răspicat cu argumente de necontestat originea română a populației de confesiune romanocatolică din Moldova. Simpozionul care a prilejuit realizarea medaliei este de fapt materializarea unei prevederi din Obiectul de activitate al
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
și exersarea democrației, organizării civile; Cultivarea , transmiterea culturii și a civilizației populare strămoșești; Cunoașterea și apărarea propriei identități pornind de la adevărul istoric și al valorilor specifice, răspunzând astfel pe plan național și, dacă este cazul, internațional celor ce atribuie peiorativul „ceangău” romano-catolicilor din Moldova, precum și nenumăratelor și nejustificatelor provocări interne și externe; Deschiderea de centre de formare spirituală și socio-culturală conforme cu învățătura Evanghelică; Organizarea de excursii - călătorii de studii și cercetare în domeniul culturii și istoriei poporului român.” O altă
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
proprietatea statului<ref id=”1”>Raport final, 2006, p. 527.</ref>. A doua perioadă (anii ’60) național-comunistă a fost expresia contrariului perioadei precedente. În zonele locuite de minoritarii unguri s-a promovat o politică discriminatorie de repartizare a absolvenților, numele ceangăilor maghiari a fost interzis în anii ’70, iar evreii și germanii au plecat din țară în număr foarte mare. Deși se remarcă această disociere între prima și a doua perioadă ca măsuri și acțiuni împotriva minorităților, cu accent pe un
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
fost pomenit ca sat nou în anul 1902 și cu o populație de 336 suflete. Satul Lingurari este pomenit ca sat nou în 1902 în „Marele Dicționar geografic al României” (I. Lahovari), fiind format din țigani și secui (de fapt ceangăi) de la Glăvăneș tiIași (zona Vladnic), respectiv de la Săbăoanijud. Neamț. (precizări după Burlacu V. din Țibănești Satul Războieni a fost format din locuitori veniți de la Războieni (de pa Valea Albă), Bodești și Dragomirești, toate din județul Neamț, urmasi ai vitejilor lui
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
țigani aduși pe la jumătatea secolului la XIXlea de P. P. Carp,pentru muncă pe moșie, V. Burlacu, Învățător din Țibănești arată că aceștia sunt originari din Glăvănești (din șesul Jijiei). în acest sat au mai sosit și secui(de fapt ceangăi români slab maghiarizați) de la Săbăoani (jud. Neamț). O altă modificare sa produs după primul război mondial când populația din Lingurari s-a strămutat în satele vecine, (Glodenii Gândului și Gârbești), aceasta fiind realizată probabil integral în 1930. În Marele dicționar
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
schimbări de vetre. Din categoria satelor vechi, din secolul XIV-XV, amintim: Runcul, Mădârjac, Scânteia, Strunga, Glodeni, Țibana, Uricani. În ultimele trei secole au loc migrații de populații din zonele montane, precum și ale lipovenilor stabiliți în perimetrul Tg. Frumos și ale ceangăilor care s-au stabilit în zonele limitrofe Siretului. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea se manifestă tendința de părăsire a vetrelor izolate și de instalare de noi așezări în lungul drumurilor modernizate. Construcția căilor ferate după 1870 și modernizarea drumurilor
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
i-am încurajat și ajutat după puteri în tot cursul carierei mele. Stabilit la Târgu-Mureș, ca profesor la Liceul „Alexandru Papiu Ilarian” am predat limba și literatura română și la Liceul unguresc romano-catolic. Directorul și colegii unguri, aflând că sunt ceangău, m-au primit cu mare bunăvoință, dar nu-și puteau ascunde dezamăgirea: eu ceangău - si ungur după părerea lor - nu știam nici o boabă ungureasca. Am cunoscut elevi secui, părinții lor, am cunoscut țărani secui pe care i-am cercetat cu
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Târgu-Mureș, ca profesor la Liceul „Alexandru Papiu Ilarian” am predat limba și literatura română și la Liceul unguresc romano-catolic. Directorul și colegii unguri, aflând că sunt ceangău, m-au primit cu mare bunăvoință, dar nu-și puteau ascunde dezamăgirea: eu ceangău - si ungur după părerea lor - nu știam nici o boabă ungureasca. Am cunoscut elevi secui, părinții lor, am cunoscut țărani secui pe care i-am cercetat cu mare atenție. Oameni gospodari și înstăriți, mândri : nu semănau cu țăranii ceangăi din Moldova
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
dezamăgirea: eu ceangău - si ungur după părerea lor - nu știam nici o boabă ungureasca. Am cunoscut elevi secui, părinții lor, am cunoscut țărani secui pe care i-am cercetat cu mare atenție. Oameni gospodari și înstăriți, mândri : nu semănau cu țăranii ceangăi din Moldova noastră, nici la vorbă, nici la port, nici la obiceiuri. Alți oameni alt stil de viață. În schimb, la ,,Papiu Ilarian’’ printre copiii de valahi și mai ales cu părinții lor, țărani cuviincioși și modești, m-am simțit
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]