275 matches
-
în capitole preliminare, fenomenul general al bilingvismului, cu atenție specială asupra bilingvismului dialectal; apoi prezintă influența limbii maghiare asupra limbii române și influența limbii române asupra limbii maghiare, pe baza celor mai recente cercetări. întreprinde o analiză migăloasă a termenului "ceangău" (istoric, etimologie, grafie). Analizează într-un întreg capitol particularitatea definitorie a graiului ceangăilor din Moldova: pronunțarea siflantă. în secțiuni succesive sunt analizate relațiile ceangăilor din Moldova cu limba română și cu limba maghiară, sunt apoi discutate critic cercetările anterioare în
Cât de românesc este graiul ceangăilor din Moldova? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Memoirs/9236_a_10561]
-
apoi prezintă influența limbii maghiare asupra limbii române și influența limbii române asupra limbii maghiare, pe baza celor mai recente cercetări. întreprinde o analiză migăloasă a termenului "ceangău" (istoric, etimologie, grafie). Analizează într-un întreg capitol particularitatea definitorie a graiului ceangăilor din Moldova: pronunțarea siflantă. în secțiuni succesive sunt analizate relațiile ceangăilor din Moldova cu limba română și cu limba maghiară, sunt apoi discutate critic cercetările anterioare în materie, cu accent special asupra cercetărilor lingvistice și, în particular, asupra celor dialectale
Cât de românesc este graiul ceangăilor din Moldova? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Memoirs/9236_a_10561]
-
române asupra limbii maghiare, pe baza celor mai recente cercetări. întreprinde o analiză migăloasă a termenului "ceangău" (istoric, etimologie, grafie). Analizează într-un întreg capitol particularitatea definitorie a graiului ceangăilor din Moldova: pronunțarea siflantă. în secțiuni succesive sunt analizate relațiile ceangăilor din Moldova cu limba română și cu limba maghiară, sunt apoi discutate critic cercetările anterioare în materie, cu accent special asupra cercetărilor lingvistice și, în particular, asupra celor dialectale. Bogăția referințelor bibliografice, nu ornamentale, ci la obiect, este semnificativă pentru
Cât de românesc este graiul ceangăilor din Moldova? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Memoirs/9236_a_10561]
-
cercetările anterioare în materie, cu accent special asupra cercetărilor lingvistice și, în particular, asupra celor dialectale. Bogăția referințelor bibliografice, nu ornamentale, ci la obiect, este semnificativă pentru seriozitatea întregii întreprinderi. La capătul acestui itinerar, Ioan Dănilă constată (p. 58): "Graiul ceangăilor din Moldova nu a avut parte de o cercetare sistematică și continuă, reperabilă în lucrări de sine stătătoare sau în periodice, date fiind apartenența declarată a acestei populații la etnia românească și similitudinile dialectale cu graiurile din Moldova, Transilvania, Banat
Cât de românesc este graiul ceangăilor din Moldova? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Memoirs/9236_a_10561]
-
de sine stătătoare sau în periodice, date fiind apartenența declarată a acestei populații la etnia românească și similitudinile dialectale cu graiurile din Moldova, Transilvania, Banat și Oltenia" și că (p. 81): "Atlasele lingvistice românești nu prezintă informații unitare privind graiul ceangăilor din Moldova (...)". O discuție critică a anchetelor dialectale anterioare și a hărților dialectale realizate pe baza lor îl conduce pe autor la modul adecvat de continuare a acestora. Localitățile pe care le-a anchetat în perioada 2000-2004 sunt cele, în
Cât de românesc este graiul ceangăilor din Moldova? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Memoirs/9236_a_10561]
-
autorul a avut tot timpul ca reper chestionarele din atlasele lingvistice anterioare, realizate la Cluj-Napoca și la București. Cartea include, în a doua jumătate a ei, situația fiecărei unități lexicale și 359 de hărți dialectale. în concluzie, autorul consideră că ceangăii din Moldova folosesc limba română "la nivelul competenței lingvistice date de proprietatea termenilor, de valorizarea contextuală a acestora și de asocierea referențială adecvată". Apreciază că lucrarea sa este prima cercetare a componentei românești a graiului ceangăilor bilingvi din Moldova și
Cât de românesc este graiul ceangăilor din Moldova? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Memoirs/9236_a_10561]
-
concluzie, autorul consideră că ceangăii din Moldova folosesc limba română "la nivelul competenței lingvistice date de proprietatea termenilor, de valorizarea contextuală a acestora și de asocierea referențială adecvată". Apreciază că lucrarea sa este prima cercetare a componentei românești a graiului ceangăilor bilingvi din Moldova și că ea se așază în linia sugestiilor formulate chiar de dialectologii maghiari și a dezideratelor primilor cercetători ai graiului popular. Tabloul unitar care se configurează prin corelarea cu datele atlaselor lingvistice anterioare pune în evidență "vechimea
Cât de românesc este graiul ceangăilor din Moldova? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Memoirs/9236_a_10561]
-
așază în linia sugestiilor formulate chiar de dialectologii maghiari și a dezideratelor primilor cercetători ai graiului popular. Tabloul unitar care se configurează prin corelarea cu datele atlaselor lingvistice anterioare pune în evidență "vechimea, consistența și viabilitatea elementului românesc în graiul ceangăilor din Moldova". Ansamblul celor 359 de hărți poate fi considerat, crede autorul, ca un "Atlas lingvistic al ceangăilor moldoveni"; acesta îndeplinește o funcție compensatorie față de cel de la Budapesta, din 1991 (care repertoriază numai componenta maghiară a idiomului în discuție). Autorul
Cât de românesc este graiul ceangăilor din Moldova? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Memoirs/9236_a_10561]
-
unitar care se configurează prin corelarea cu datele atlaselor lingvistice anterioare pune în evidență "vechimea, consistența și viabilitatea elementului românesc în graiul ceangăilor din Moldova". Ansamblul celor 359 de hărți poate fi considerat, crede autorul, ca un "Atlas lingvistic al ceangăilor moldoveni"; acesta îndeplinește o funcție compensatorie față de cel de la Budapesta, din 1991 (care repertoriază numai componenta maghiară a idiomului în discuție). Autorul accentuează caracterul precumpănitor informativ al investigației sale, în condițiile unei "absențe cvazitotale a unor studii asemănătoare, elaborate de
Cât de românesc este graiul ceangăilor din Moldova? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Memoirs/9236_a_10561]
-
compensatorie față de cel de la Budapesta, din 1991 (care repertoriază numai componenta maghiară a idiomului în discuție). Autorul accentuează caracterul precumpănitor informativ al investigației sale, în condițiile unei "absențe cvazitotale a unor studii asemănătoare, elaborate de lingviști români". în ciuda bogatei bibliografii, ceangăii continuă a fi considerați "una dintre cele mai enigmatice minorități din Europa", cum se exprima în 2001 Tytti Isohookana-Asunmaa (Memoriu explicativ, în Moldvai magyarsag, XI, 6(21), 2001, p. 7). Autorul promite o continuare a investigațiilor sale, prin extinderea ariei
Cât de românesc este graiul ceangăilor din Moldova? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Memoirs/9236_a_10561]
-
de către unii în categoria unei minorități etnice formând, alături de ceilalți locuitori catolici din Dieceza de Iași, obiectul unei dispute privind originea și proveniența lor. O greșeală fundamentală a fost și este aceea a folosirii la adresa catolicilor din Somușca a termenului “ceangău” (ceangău-maghiar) ca nume etnic. Noi considerăm nejustificată folosirea termenului „ceangău” ca nume etnic la adresa catolicilor din Somușca, acest termen fiind o inovație lingvistică (în varianta „ceangăi-maghiari) și în același timp un fals etnonim creat de un preot secui în anul
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
locuitori catolici din Dieceza de Iași, obiectul unei dispute privind originea și proveniența lor. O greșeală fundamentală a fost și este aceea a folosirii la adresa catolicilor din Somușca a termenului “ceangău” (ceangău-maghiar) ca nume etnic. Noi considerăm nejustificată folosirea termenului „ceangău” ca nume etnic la adresa catolicilor din Somușca, acest termen fiind o inovație lingvistică (în varianta „ceangăi-maghiari) și în același timp un fals etnonim creat de un preot secui în anul 1780. Din punctul nostru de vedere, nu putem vorbi în
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
Răcăciuni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Răcăciuni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (87,74%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (4,22%), ceangăi (2,41%) și romi (1,72%). Pentru 3,82% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (50,94%), cu o minoritate de ortodocși (44,19%). Pentru 3,75% din populație, nu
Comuna Răcăciuni, Bacău () [Corola-website/Science/300696_a_302025]
-
Roșiori și Junii Brașovecheni. Unul dintre obiceiurile comune celor trei etnii din Țara Bârsei este Burduhoaza/Baricajárás/Burtzel, ce reprezintă același personaj în toate trei culturile. Este cunoscut mai degrabă prin numele slav „Borița” și este practicat mai ales la [[ceangăi]], pe [[28 decembrie]]. Costumul și jocul în sine reprezintă o variantă a călușarilor. Peste cămașă, jucătorii (în număr par) poartă două brâie de piele, împodobite cu nasturi și așezate cruciș pe umeri. Deși ceangăii poartă în mod obișnuit cizme, de
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
și este practicat mai ales la [[ceangăi]], pe [[28 decembrie]]. Costumul și jocul în sine reprezintă o variantă a călușarilor. Peste cămașă, jucătorii (în număr par) poartă două brâie de piele, împodobite cu nasturi și așezate cruciș pe umeri. Deși ceangăii poartă în mod obișnuit cizme, de data aceasta ei sunt încălțați cu opinci, la călcâi având „pintin”, iar la glezne clopoței. Mai demult, ei purtau toporiști, mai la urmă însă o lopățică de mărimea maiului. Jucătorii sunt conduși de un
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
(maghiară: "csángó") este denumirea etnografică și populară comună a trei grupe de oameni: Din anul 1977, la recensăminte ceangăii figurează ca naționalitate de sine-stătătoare. Potrivit recensământului din 2002, numărul ceangăilor a fost de 1.370. Nu trebuie confundați cu secuii din Bucovina, o populație maghiară care a trăit în județul Suceava între 1777 și 1940, și dintre care o
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
(maghiară: "csángó") este denumirea etnografică și populară comună a trei grupe de oameni: Din anul 1977, la recensăminte ceangăii figurează ca naționalitate de sine-stătătoare. Potrivit recensământului din 2002, numărul ceangăilor a fost de 1.370. Nu trebuie confundați cu secuii din Bucovina, o populație maghiară care a trăit în județul Suceava între 1777 și 1940, și dintre care o parte au ajuns în Deva, fiind numiți în mod eronat ceangăi
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
ceangăilor a fost de 1.370. Nu trebuie confundați cu secuii din Bucovina, o populație maghiară care a trăit în județul Suceava între 1777 și 1940, și dintre care o parte au ajuns în Deva, fiind numiți în mod eronat ceangăi. , în terminologia românească prin ceangăi se înțelege doar ramura din Moldova a ceangăilor. Aceștia se disting prin particularități lingvistice și prin bogăția de tradiții și artă populară. Analizele genetice au demonstrat însă că nu există înrudiri între ceangăii ardeleni și
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
370. Nu trebuie confundați cu secuii din Bucovina, o populație maghiară care a trăit în județul Suceava între 1777 și 1940, și dintre care o parte au ajuns în Deva, fiind numiți în mod eronat ceangăi. , în terminologia românească prin ceangăi se înțelege doar ramura din Moldova a ceangăilor. Aceștia se disting prin particularități lingvistice și prin bogăția de tradiții și artă populară. Analizele genetice au demonstrat însă că nu există înrudiri între ceangăii ardeleni și secui. Potrivit recensământului din 2011
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
o populație maghiară care a trăit în județul Suceava între 1777 și 1940, și dintre care o parte au ajuns în Deva, fiind numiți în mod eronat ceangăi. , în terminologia românească prin ceangăi se înțelege doar ramura din Moldova a ceangăilor. Aceștia se disting prin particularități lingvistice și prin bogăția de tradiții și artă populară. Analizele genetice au demonstrat însă că nu există înrudiri între ceangăii ardeleni și secui. Potrivit recensământului din 2011, numărul ceangăilor este de 1.536. Primele atestări
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
mod eronat ceangăi. , în terminologia românească prin ceangăi se înțelege doar ramura din Moldova a ceangăilor. Aceștia se disting prin particularități lingvistice și prin bogăția de tradiții și artă populară. Analizele genetice au demonstrat însă că nu există înrudiri între ceangăii ardeleni și secui. Potrivit recensământului din 2011, numărul ceangăilor este de 1.536. Primele atestări ale cuvântului csángó: - 8 iunie 1443: actul de donație al lui Ștefan, fiu al lui Alexandru cel Bun: ""această adevărată slugă a noastră, pan Iliiaș
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
înțelege doar ramura din Moldova a ceangăilor. Aceștia se disting prin particularități lingvistice și prin bogăția de tradiții și artă populară. Analizele genetice au demonstrat însă că nu există înrudiri între ceangăii ardeleni și secui. Potrivit recensământului din 2011, numărul ceangăilor este de 1.536. Primele atestări ale cuvântului csángó: - 8 iunie 1443: actul de donație al lui Ștefan, fiu al lui Alexandru cel Bun: ""această adevărată slugă a noastră, pan Iliiaș Sanga, a slujit noua drept și credincios"" - anul 1560
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
1556: la Moacșa, județul Covasna este amintit un anume Michael csángó (scris cu litere mici) - anul 1772: preotul Péter Zöld redactează o petiție în numele comunității ecleziastice din Nicorești, în care cei din Nicorești se plâng împotriva ungurilor din Lonka, numiți ceangăi ("csango dictis") ""Péter Zöld nu a creat artificial un etnonim, cum afirmă Anton Coșa. Preotul secui a transpus în scris o realitate pe care a constatat-o personal. La fel cum a făcut peste șase decenii Incze Petrás, care era
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
creat artificial un etnonim, cum afirmă Anton Coșa. Preotul secui a transpus în scris o realitate pe care a constatat-o personal. La fel cum a făcut peste șase decenii Incze Petrás, care era originar din mijlocul acelor comunități de ceangăi și a trăit toată viața între ei."" (Marius Diaconescu, ibid.) În unele dialecte maghiare (cel din Câmpia Transilvaniei și cel de la Tisa Superioară) "csángó", "cángó" înseamnă "hoinar". Dicționarul limbii maghiare din 1862 dă următoarea explicație: csangó, csángó = umblător, persoană care
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
Noul dicționar de regionalisme, editat de Academia maghiară la Budapesta în 1979. Graiul ceangăiesc din Moldova se încadrează în categoria bilingvismului dialectal. În 1880 ziarul românesc Amicul Familiei care apărea la Gherla, deci în Austro-Ungaria de atunci, scria astfel despre ceangăii din Moldova: Limba cengăilor (bineînțeles, cei care sunt vorbitori de limba maghiară și azi) se încadrează în grupul de grai ceangău al limbii maghiare. Deși sunt diferențe relativ mari între dialectele grupului de grai ceangău (ceangăii de azi provenind din
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]