100 matches
-
deci mătușa mamei) erau declarați chiaburi, cu peste 30 hectare de pământ arabil. Pe nași de fapt, i-au și deportat pe la Râmnicu Sărat iar toată averea le-a fost confiscată, în curtea lor înființându-se o brigadă zootehnică a ceapeului. Era culmea ironiei, să-i vezi pe colectiviștii văcari umblând cu cizmele pline de dejecții, prin casa boierească a foștilor proprietari. Când seara venea tata la noi, îl tot vedeam din ce în ce mai abătut, dar nu ne spunea nimic despre necazurile lui
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
de la primărie, cât mai ales politicienii veniți special de la raionul Negru Vodă, să intre obligatoriu în colectiv. Foca, milițianul din comună, un plutonier major, îl chema mereu la post și cu cererea în față îl forța să semneze intrarea în ceapeu. El refuza ca mai mulți cetățeni din comună și din această cauză stătea acum mai mult plecat, ziua când pe la loturile unde avea pământul, când la noi la vie. Noaptea, pleca de la noi spre casă să ia alimente și să
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
de zi cu zi nouă copiilor, că eram trei frați. Ne-au lăsat doar vițica tânără de vreun an jumătate. Cotorișcă poate numai ca să sfideze bunul simț, și l-a ales pe Cezar drept cal la șareta sa, iar președintele ceapeului pe Mircea. Ceapistul șef, era o fostă slugă de pe o moșie oltenească. Când a venit în comună, nu era căsătorit și s-a angajat ca cioban la o familie din cartierul Vechi. Venind comuniștii la putere, după înființarea Gospodăriei Agricole
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
tragediei de a pierde întreaga avere, când ne-au băgat obligatoriu în colectiv, rămânându-ne doar casa și cei patru mii cinci sute de metri pătrați de curte, pentru care nici nu mai aveau acte de proprietate, fiind tot ai ceapeului, dată ca lot ajutător, în folosința părinților, la data semnării adeziunii de intrare în colectiv. La câteva luni de la forțarea tatei de a intra în ceape și despărțirea noastră de bunurile “donate” gospodăriei colective “benevol”, bunica a preferat să părăsească
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
eu știind că sunt pe mâini bune și de data aceea, dacă am reușit să intru în camera ei. Îmi amintesc cu nostalgie cum în vara lui 1957, înainte de a-l forța pe tata să “semneze” adeziunea de intrare în ceapeu, eram la vie cu bunica, ultimul an când am mai păzit-o împreună și s-a pornit o ploaie de vară cu tunete și fulgere cum nu am mai văzut niciodată. Tuna așa de tare de parcă se rupea cerul în
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
destul de lungă de secetă și pământul începuse să se crape, de puteai să-ți strecori degetele de copil prin crăpăturile apărute în scoarța lui. Se anunța și o iarnă la fel de grea pe cât a fost vara de secetoasă. Lângă via noastră ceapeul cultivase o solă cu ovăz. Cum umblam eu după fluturi și “mestecă”, o plantă din a cărei rădăcină când se rupea la smulgere, se scurgea un fel de lapte, (un latex care după închegare, noi copii îl adunam în cantități
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
vârstă. Tizic pentru foc aducea tata. Seara când venea taică-miu să stea cu noi, ne aducea de mâncare și ce ne mai era necesar. Cum începea să se formeze bobul pe știuletele de porumb, mergeam mai ales în loturile ceapeului și luam porumb pe care îl coceam pe jar sau îl fierbeam pe pirostrii într-o oală de cinci litri în care mai gătea bunica câte o ciorbă din diferite verdețuri, pe care o acrea cu aguridă, adică struguri cu
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
deci mătușa mamei) erau declarați chiaburi, cu peste 30 hectare de pământ arabil. Pe nași de fapt i-au și deportat pe la Râmnicu Sărat iar toată averea le-a fost confiscată, în curtea lor înființându-se o brigadă zootehnică a ceapeului. Era culmea ironiei să-i vezi pe văcari umblând cu cizmele pline de dejecții prin casa boierească a foștilor proprietari. Când seara venea tata la noi, îl tot vedeam din ce în ce mai abătut, dar nu ne spunea nimic despre necazurile lui. Am
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
de la primărie, cât mai ales politicienii veniți special de la raionul Negru Vodă, să intre obligatoriu în colectiv. Foca, milițianul din comună, un plutonier major, îl chema mereu la post și cu cererea în față îl forța să semneze intrarea în ceapeu. El refuza ca mai mulți cetățeni din comună și din această cauză stătea acum mai mult plecat, ziua când pe la loturile unde avea pământul, când la noi la vie. Noaptea pleca de la noi spre casă să ia alimente și să
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
dădea laptele de zi cu zi nouă copiilor, că eram trei frați. Ne-au lăsat doar vițica tânără de vreun an jumătate. Cotorișcă poate numai ca să sfideze bunul simț și-a ales pe Cezar cal la șareta sa, iar președintele ceapeului pe Mircea. Ceapistul șef era o fostă slugă de pe o moșie oltenească, absolvent a două clase elementare. Cum în 1936 a fost ultima migrație în comună când au venit olteni și tulceni pentru că li se dădeau loc de casă și
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
tragediei de a pierde întreaga avere, când ne-au băgat obligatoriu în colectiv, rămânându-ne doar casa și cei patru mii cinci sute de metri pătrați de curte pentru care nici nu mai aveau acte de proprietate, fiind tot ai ceapeului, dată ca lot ajutător în folosința părinților, la data semnării adeziunii de intrare în colectiv. La câteva luni de la forțarea tatei de a intra în ceape și despărțirea noastră de bunurile “donate” gospodăriei colective “benevol”, bunica a preferat să părăsească
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
eu știind că sunt pe mâini bune și de data aceea dacă am reușit să intru în camera ei. Îmi amintesc cu nostalgie cum în vara lui 1957, înainte de a-l forța pe tata să “semneze” adeziunea de intrare în ceapeu, eram la vie cu bunica, ultimul an când am mai păzit-o împreună și s-a pornit o ploaie de vară cu tunete și fulgere cum nu am mai văzut niciodată. Tuna așa de tare de parcă se rupea cerul în
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
destul de lungă de secetă și pământul începuse să se crape de puteai să-ți strecori degetele de copil prin crăpăturile apărute în scoarța lui. Se anunța și o iarnă la fel de grea pe cât a fost vara de secetoasă. Lângă via noastră ceapeul cultivase o solă cu ovăz. Cum umblam eu după fluturi și “mestecă”, o plantă din a cărei rădăcină când se rupea la smulgere, se scurgea un fel de lapte, (un latex care după închegare, noi copii îl adunam în cantități
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
ajunsă, prin transferul acestuia, învățătoare în București, va muri de aceeași maladie neiertătoare chiar în vara cu pricina. Abia cu ocazia înmormântării ei, familia înțelege de ce bucureșteanca își tergiversase sine die stabilirea în provincie. Nonagenarul, fost șef de echipă în ceapeul cu pământ mănos al satului de câmpie, își pierduse în împrejurări tragice cei doi fii care ar fi putut să-i perpetueze numele și visele de truditor al gliei. Vlad căzuse cu tractorul într-un canal de irigație întrucât, obligat
CRONICĂ ION ROŞIORU LA ROMANUL „ÎNTOARCEREA”, AUTOR DUMITRU DĂNĂILĂ de TEO CABEL în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345886_a_347215]
-
puternică ca a comesanului său. Din conversația lor am înțeles că amândoi au fost înainte de’89 în același sat Gloduri, sat pomenit de mai multe ori în dialogul lor. Profesorul predând la școala din sat, iar inginerul ca specialist la ceapeu. După ’90, profesorul s-a transferat în orașul celor 7 coline, însă inginerul a rămas în continuare să muncească pământul. Acesta i se adresa profesorului cu Costicuță, iar profesorul îi spunea mereu 2-02, poreclă dată după înălțimea pe care o
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
mereu 2-02, poreclă dată după înălțimea pe care o are. Profesorul căuta să afle ce s-a mai întâmplat în sat în ultima vreme, iar inginerul îi povestea. - Costicuță, ți-am mai spus și cu altă ocazie că după desființarea ceapeului, am reușit să fac o asociație agricolă, dar am părăsit-o acum câțiva ani. Un izraelian a arendat de la țărani vreo 500 de hectare de pământ și m-a angajat ca să-i fac cultură de performanță, punându-mi la dispoziție
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
mea, după moartea tatălui, se zvonise că aș fi murit undeva prin lume. Unde? Nimeni nu știa precis. Cum m-am întors bogat, am hotărât să merg înainte și să fac ceva pentru satul meu. Am cumpărat trei grajduri ale ceapeului care mai rămăseseră în picioare și am hotărât de comun acord cu autoritățile locale să deschid o fabrică de confecții și o fabrică de mobilă. Mi-am ridicat o mică vilă și m-am recăsătorit cu o femeie văduvă cu
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
numit director adjunct cu probleme educative la pionieri și uteciști. În acest sat destul de mare cu peste 5000 de locuitori, am profesat doi ani. Am o amintire de la această școală. În toamna anului 1972, elevii mergeau la practică agricolă la ceapeu, la recoltat struguri. Conduceam pe perioada practicii agricole în jur de 300 de elevi din clasele V-IX, însoțiți de diriginții claselor. La începutul campaniei stabilisem cu șeful de fermă ca la terminarea zilei de practică, fiecare elev putea să
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
terminarea programului, când elevii erau adunați în careu, vine primarul, pe nume Băluță, un individ care avea doar șapte clase, dar era înscris la un liceu care avea cursuri fără frecvență la Babadag, un incult și un hoț din averea ceapeului, căci tot satul știa lucrul acesta, trece printre elevii adunați în careu și vede că fiecare avea câțiva struguri, așa cum ți-am spus, în gălețică, cum stabilisem. După ce a trecut în revistă ca un comandant militar printre elevi, mă întreabă
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
în revistă ca un comandant militar printre elevi, mă întreabă câți elevi sunt la recoltatul strugurilor. Îi răspund că sunt aproape 300. Atunci a început să strige în fața elevilor, a diriginților și a mea că se fură zilnic din averea ceapeului câte 300 de kilograme de struguri. Apoi mai spune că la această cantitate, în cele șase ore de practică, un elev poate să mănânce încă un kilogram de struguri, deci în fiecare zi de practică se fură din averea poporului
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
un elev poate să mănânce încă un kilogram de struguri, deci în fiecare zi de practică se fură din averea poporului 600 de kilograme de struguri. Cum practica dura două săptămâni, face un calcul pe un caiet și spune că ceapeul înregistrează o pierdere de peste 7 tone de struguri. Apoi mi se adresează pe un ton aspru. - Tovarășe director, toți elevii să-și golească strugurii din găleți și de mâine nu vă mai permit să lăsați să ia struguri pentru acasă
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
și apoi faceți precum boierul, care la recoltarea viei, ca să nu aibă pierderi din cauza celor care-i culegeau strugurii, le punea dimineața botnițe la gură ca să nu poată înghiți nicio bobiță. Faceți comandă de botnițe să le punem elevilor și ceapeul nu va mai avea pierderi. S-a produs rumoare în rândul elevilor și al diriginților. Primarul m-a săgetat cu o privire care a pătruns prin mine ca un fulger. Imediat mi-am adus aminte de întâmplările trăite de mine
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
mea. El și-a dat seama de prostia pe care o făcuse. Venise el la vie să-mi țină morală pentru ceea ce văzuse la terminarea orelor de practică a elevilor, sau și-a adus aminte cât fura el din averea ceapeului și ducea la liceu, la profesori ca să-l promoveze fără să învețe ceva. Era o practică destul de curentă în vremea aceea cu politrucii care nu aveau studii corespunzătoare și le făceau mituind cu bani sau produse conduceri de școli și
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
dus la oraș. — Ce băăă, că io și-acuma am cotețu’ plin cu azotate ! De-i mai dau și lu’ frate-miu și la cumnați. Are și ei niște loturi de porumb de ierbicidat. Mi-aducea unu’ Mihăilă, magazioner la ceapeu’, și io-i dădeam mai cîte-o damigeană de vin, mai niște slănină afumată și cîte-o gîscă vie Îi mai dădeam. Așa trăiam și io, și el. Ce bă, știe lumea cum e viața la țară? Auzi, că cică fură. Hă-hă-hă
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
cu interes domol, povestea unuia adus de feciorul neastâmpărat, acela cu poezia și cu steagul. Domnul tocmai dezvăluie adevăruri despre revoluție, știe despre teroriști, știe despre serviciile secrete, știe despre cum au fost arse cadavre la șirele de paie de la ceapeul din Freidorf, cunoaște exact ce au făcut și ce fac securiștii, cum anume acționează după reguli de el știute. Îl ascultăm cu îngăduință, povestea merge înainte, domol sorbim din vodcă, ușor răspândim fum din țigarete Assos, și pe când ascult eu
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]