74 matches
-
labele dinapoi, ridică botul spre cer și începu să urle. Era un urlet de jale, tânguitor, de dor. Fumul de pe hogeag se înălța drept în sus. De ore întregi stătea la marginea lizierei nemișcat, și aștepta s-o vadă în ceardac pe Anuca. Anton era în pădure... l-a văzut în câteva rânduri de departe. Dar chemarea din pădure, începu să sune mai poruncitoare ca oricând, înlăuntrul lui. Neliniștea îl cuprinse din nou și începu să fie chinuit de amintiri; pe
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
inima îl sâmțăști, pentru că și el, ca și omul, ari inima gre‟... trebuie s-o spuie cuiva! Anuca, își făcea de treabă, dar asculta, încordată și cu o privire ciudată. Fără nicio vorbă, fata ieși din casă, și‟n capătul ceardacului, își puse palmele la gură și începu să ăuie prelung și tânguitor, ..tulburător de tânguitor. Poate că fata plângea zărilor. Când tăcu, ecoul se prelungi de multe ori peste codrii până se stinse, și se făcu liniște, o liniște grea
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
urlet înfricoșător sfâșie ca un trăsnet geana nopții. Suru urla... urla pentru ultima oară pentru bătrânul care îl încălzise la inima lui, care îl crescuse... Dar el nu-l mai auzi. Poate și lupul avea lacrimi în ochi... plângea... În ceardac se auziră pași... zgomot de om.. Afară se făcu răcoare, zorile începură să se ivească... În zare, de după creastă, zvâcni prima fluturare de lumină... Și, iarăși zilele și săptămânile... se scurseră... așa-i rostul lor, să se scurgă... CAPITOLUL XI
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Ea visa la macii roșii, la ghioceii neprihaniți care își deschideau ochii sub pătura imaculată de omăt, la poienile cu narcise și lăcrămioare, la levănțica aromată și menta înmiresmată, răcoritoare. Adora deopotrivă busuiocul din fundul curții, ca și liliacul de sub ceardacurile fetelor. Mai visa adeseori, la coloritul bogat, dar liniștitor al florilor de câmp, alintate de ochii călătorului obosit de drum lung. Nu, cu siguranță, trandafirii nu erau pe gustul ei, cu o excepție însă: trandafirii galbeni. Pe aceștia îi îndrăgea
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
plăcere estetică. Frumusețea obiceiurilor de sărbători sau cu ocazia diverselor evenimente din viața individului sau colectivității, frumusețea portului popular cu specificul său legat de vârstă și moment existențial, ornamentele caselor, porților, casa cea mică, casa cea mare, tinda, pridvorul și ceardacul, sunt tot atâtea componente ambientale menite să Înfrumusețeze viața individului și comunității. Arată În același timp Înclinația În a practica frumosul În viață, În muncă, În artă. Practicând asemenea frumuseți, trăind În atmosfera unor asemenea realități, fizionomia omului nu se
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
căreia versul îi poate doar aproxima, pentru o clipă, contururile instabile: Când prin tâmplă viața ca o sămânță se umflă, trece, În laptele răcoros care-a spălat furtuna, În cântecul greierului ascuns în piersice, În ploaia printre brazi ca un ceardac la Putna, În fulgerele sunând ca lingurițe de-argint, În cămara cu-arome de suvenir, de gutuie, Surâs ca o mănușă, uitat în pian, în fluier, Din ringlodă spre-albastru mai profund suind, Până-n monedele dansului, până-n hohotul pâinii Până-n părul
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
a trăi mai bine și nici să strângă la chimir sau la bancă bani albi pentru zile negre. Dar după cum se știe, asta nu-i totul. Pe foarte mulți dintre ei îi topea dorul de țară, de casa lor cu ceardac, de lunca unde veneau la joc în sărbători să asculte doinele lăutarului Gheorghiță, dar mai ales de glia pe care cucul, ciocârliile și mierlele cântă mai frumos, decât oriunde în lume. Că așa au stat lucrurile, aflăm din cântecele celor
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
nu se putea decât să-l distrugi pe cel de lângă tine. “Iubește-l pe aproapele tău!?” O utopie frumoasă fiindcă realitatea este cumplită: văd asemenea hiene și astăzi, care se manifestă la fel, chiar dacă a dispărut doctrina comunistă. Stăm în ceardac, sub un soare câlțos de septembrie. Mă îmbie cu o farfurioară de miere zaharisită și cu un pahar de apă rece. „Mai bine glonțu!” Povestea coboară încet spre asfințit, printre lacrimi și amintiri grele. I-am respectat vorbele, așa cum se
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
colea și văd pe Gheorghe, bărbatul meu, cu un om care stătea pe cal. M-am făcut că nu mi-e frică. <<A-mpușcat pe Gheorghe Șuța!...>> Unchiul n-a fost în pădure cu Arnăuțoiu. L-am ținut și colea, sub ceardac. Scoteam scândura și-l băgam. E ca un sfânt, că rău n-a făcut. Să dea Dumnezeu în flăcări să moară comuniștii!... (plânge și se oprește brusc). Care-a fost vinovat, nu mă gândesc la dumneavoastră, că fiecare om a
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
doi ani și făcea suta. El a făcut 14 ani de pușcărie. Fugise cu Arnăuțoiu în pădure de frică. Le dădusem mâncare. Îl țineau comuniștii câte o săptămână în bâte...” România Mare, cu furca-n spinare Soarele bate nemilos în ceardac. Un om trece cu furca pe umăr prin fața casei. Privește pieziș. Nu-i a bună... - Uite-l pe comunistu’ de Păncescu. E-al lui Vladim Tudor... Șapte ani am mers târâș, în genunchi. Mă uitam să nu mă vadă careva
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Ai plecat și s-a-mpângărat turma. Adun-o la loc!>> <<Am să mai vin, dar nu cu oameni>>. Atârnau curioșii prin sălcii, prin peri...” “Tata s-a spânzurat” O femeie la vreo șaizeci de ani vine și începe să deretice prin ceardac. Este fiica Elisabetei Rizea. Se oprește și-mi spune o întâmplare stranie. “Era prin ’91, toamna, spre înserat. Vine un om tânăr la poartă: Aș vrea să o cunosc pe Elisabeta Rizea. Da’... cine sunteți? - Doamnă, eu sunt fiul căpitanului
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
-i chip să trăiască. Dinu are 37 de ani, a căzut în cap, da’ face treabă... Mâna de mort - Credeți în ursitoare? - Nu prea cred, da’... cine știe... Ionuț și Andreea erau la Șichiva. Au dat deoparte dușumeaua prispei de la ceardac și se jucau cu mașinuțele în pământ. Fata a găsit un capăt de cârpă și-a tras... Era o mână de mort cu păr, ceară, cărbune... înfășurată într-o cârpă de pus pe mort. Fusesem devale după mălai și fata
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
la el și nu l-au luat, nu l-au meritat. E și o loterie și ca la orice loterie prima condiție e să-ți cumperi bilet, să participi. Noi nu am promovat nici un scriitor pînă la nivelul vizibilității din ceardacul Academiei Suedeze, am mizat pe hazard. Iar hazardul produce miracole cel mai ades în mințile infantile, prea rar în realitate. Părem să fim în relație cu "premiul Nobel", după atîtea discuții aprinse, cam cum sînt copiii în disputele privind locul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
spune lui Ion Creangă, ca vecin de Humulești ... ? Cred că aș exprima o mirare: Cum de știu cireșele din cireșul care e hotar între casele noastre să se pîrguiască la dată fixă de aproape două secole? Că eu stau pe ceardac, privind mîhnita Cetate din zare și subțirele fir al Ozanei și nu dau de capăt acestei nedumeriri. Și apoi prietenii, dispăruții din geografia spiritului nostru ca meteoriții care pleacă prin univers să întîlnească planete mai fericite: Aurel Dumitrașcu, Dan David
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
scriitorii români din Germania? Comunicați între voi? Aveți vreo revistă activă, vie, care să vă adune? Este posibilă solidaritatea între scriitori, astăzi? Te rog să vorbești despre scriitorii din România care trăiesc în Germania și de cum îi vezi tu din ceardacul casei tale din Boppard...! Ne place să ne amăgim, asta e calitatea noastră supremă, ca germani ori români. Există, într-adevăr, câteva grupușoare de simpatie care își mai scriu sau dacă locuiesc aproape, se mai vizitează. Fiecare-și are cuptorașul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cincizeci de curieri pe zi, unul ca să caute un fruct la Iași, un altul o legumă în Crimeea ... El se plictisește la Huși, își trimite echipajele în cinci sau șase locuri diferite și în cele din urmă, se stabilește la Ceardac ... la 5 verste de Iași”. La 25 august/ 6 septembrie 1791, G. A. Potemkin a murit la distanță de 40 de verste de Iași. Unii călători ne-au oferit date importante despre eparhia Hușilor. Iona Ghedevanișvili (1737-1821), în Călătorie în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
lînă, dormea cîinele. Tata se ridica din pat, lua șuba între umeri, aprindea felinarul și ieșea să vadă vitele. Mă sculam și eu din pat, beam o cană de apă din căldarea pusă pe un scăunel sub icoane, ieșeam pe ceardac să fac pipi cîinele nici nu se mișca; dormea făcut covrig -, apoi alergam repede în cameră și mă băgăm sub plapumă, așteptînd să vină tata, să mă încălzesc la spatele lui... Mihai, îl aud pe Vlad în pauza dintre comenzi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
de lunca Buzăului, în plină câmpie, unde nu cresc decât salcâmul, plopul, răchita și cătina, în fața casei noastre erau doi pini, iar în grădina din spatele casei mai era unul. Pinii din fața casei făceau o umbră și un miros plăcut pe ceardacul, prispa din fața casei, unde mă jucam cu fratele Vasile (decedat la vârsta de patru ani), unde am avut o pățanie cu un șarpele, despre care voi aminti. NECULAI BULGARUL Pe malul stâng al râului era amenajată o grădină de zarzavaturi
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
brîu-i roș lucește călimara; Îi mângâie bărbia costelivă; Obrajii-i dogorăsc, mai rău ca para, Îl ia-n răspăr, îl ia și din potrivă, Că-ntîi și-ntîi acuma el se rade! D-ai crede că-i curat un fiu de pașă. Ceardacul tot răsună! Coconeturi Și vutci și vișinapuri și cofeturi; Coconi cari golesc mereu paharul. Și veseli toți... Și pot ei să nu fie, Lîngă-un arcuș ce multe taine știe, Arcușul cui? Lui Barbu Lăutarul. Proza este tot atât de interesantă, amestec de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de lunca Buzăului, în plină câmpie, unde nu cresc decât salcâmul, plopul, răchita și cătina, în fața casei noastre erau doi pini, iar în grădina din spatele casei mai era unul. Pinii din fața casei făceau o umbră și un miros plăcut pe ceardacul, prispa din fața casei, unde mă jucam cu fratele Vasile (decedat la vârsta de patru aniă, unde am avut o pățanie cu un șarpele, despre care voi aminti). NECULAI BULGARUL Pe malul stâng al râului era amenajată o grădină de zarzavaturi
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Bârsești, Topești Comuna Bolotești Sate: Bolotești, Găgești, Ivăncești, Pietroasa, Putna, Vităneștii de Sub Măgură Comuna Câmpineanca Sate: Câmpineanca, Pietroasa, Vâlcele Comuna Cârligele Sate: Cârligele, Blidari, Bonțești, Dălhăuți Comuna Cotești Sate: Cotești, Budești, Goleștii de Sus, Valea Cotești Comuna Golești Sate: Golești, Ceardac Comuna Năruja Sate: Năruja, Podu Nărujei, Podu Stoica, Rebegari Comuna Negrilești Sat: Negrilești Comuna Nereju Sate: Nereju, Brădăcești, Chiricani, Nereju Mic, Sahastru Comuna Nistorești Sate: Nistorești, Brădetu, Bătcari, Făgetu, Podu Șchiopului, Românești, Ungureni, Valea Neagră, Vetrești-Herăstrău Comuna Paltin Sate: Paltin
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
curiozitate cutreieră străzile Craiovei, se oprește în Gară - loc de întâlnire și răscruci al tuturor -, ia seama mulțimii grăbite din gară și învălmășite în piață, își lipește privirea pe stucatura vechilor și noilor case, a lucrăturii ușilor și ferestrelor, a ceardacurilor odihnitoare pe timpul verii, a prăvăliilor și manufacturilor, a oamenilor de sus și de jos. Tatăl său fiind secretarul Primăriei, întregul oraș îi devine copilului familiar ca o casă, îi știe și-i privește cu de-a măruntul pe șefi, cu
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
atenția: Născătoarea de Dumnezeu, Sfinții Arhierei care au alcătuit sfintele liturghii, admirabila icoană a lui lisus; pe tâmplă: Maica Preacurată, Mântuitorul, Sfântul loan Botezătorul, Sfi Pantelimon; în Patocrator: Mântuitorul; pe perete - Sfinții Apostoli, iar dedesubt - Liturghia îngerească; în cele patru ceardacuri: Botezul lui lisus, Fuga din Egipt a Născătoarei de Dumnezeu, Umblarea pe mare a lui lisus și Spre Emaus; în absida de miazăzi - Nașterea Mântuitorului, iar în cea de miazănoapte - învierea; pe bolta pronaosului: Răstignirea, lisus înconjurat de tâlhari, lisus
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
firea lui nu iase"", sau "" Cine nu vrea să frământe , toată ziua cerne"". Lumea orientală cu farmecul ei exotic apare în descrierea vânătorii de elefanți în India, în descrierea palatelor fantastice pe apa Nilului, în care vedem scări de marmură, ceardace ce se întind deasupra apelor, străzi cu colonade acoperite pe margini. Și basmele populare sunt invocate în roman, când autorul vorbește de "zmeul" care "capul cu coada să-și împleticească". Sunt înfățișate și frumusețile vieții populare din țară., poezia obiceiurilor
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]