70 matches
-
până în 1989, reprezintă o oglindă fidelă în care se reflectă oscilațiile ideologice ale regimului. Continuitatea neîntreruptă a acestuia permite localizarea cu maximă precizie a genezei și diseminării în masă a cultului personalității ceaușiste. Înainte de enunțarea tezelor din iulie 1971, portretistica ceaușistă nu era o realitate iconografică în manualele școlare românești. Spre exemplu, în ediția din 1969, Lenin era figura referențială înspre care era canalizată întreaga venerație intelectuală și politică. Portretul său, în format mare, acoperă toată pagina 165 a Istoriei Patriei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
începând cu copilăria, trecând prin adolescență, și ajungând la vârsta maturității, sunt imortalizate fotografic (pp. 3, 57, 79, 136, 164, 168, 194, 207, 209, 211, 214, 214, 215, 218). Iconografia națională a secolului al XX-lea este dominată de portretistica ceaușistă. Biografia liderului se confundă practic cu destinul României. Împlinirile societății românești, progresul pe calea construirii comunismului și a societății multilateral dezvoltate se realizează ca funcție a maturizării progresive a Conducătorului. O foarte sumară, dar și foarte relevantă, analiză de conținut
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Nicolae Ceaușescu" apare de 128 de ori în cele 271 de pagini ale manualului. Dimensiunea cantitativă a cultului personalității, relevată de ocurența iconică, frecvența citării și incidența nominală, este completată de dimensiunea calitativă a cultului, care poate fi numită epitetica ceaușistă. În calitate de documente oficiale, manualele de istorie arborează, de regulă, o sobrietate analitică și un mai rezervat patos poetic comparativ cu producțiile literare encomiastice la adresa Conducătorului publicate în Scânteia, de pildă. Chiar și așa, literatura didactică este străbătută de un fior
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
noi, accesibile publicului internațional. Vreau, din capul locului, să spun că ceea ce mă interesează aici nu sunt atât instituțiile și oamenii, cât viziunea și gândirea strategică în acest domeniu. Moștenim încă trista obișnuință a potemkiniadelor (fuga pe net, la Wikipedia!) ceaușiste: credem că imaginea cosmetizată, deși falsă, a realităților noastre ne va aduce beneficii pentru că ne arătăm străinilor mai buni decât suntem cu adevărat. Dacă cineva ar sta să analizeze impactul negativ al minciunilor oficiale românești, poate că ar reuși să
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
valorilor culturale la televiziuni și, întrebat de reporteri despre șansele Iașului de a deveni "capitală a culturii europene", se arăta neîncrezător, plecând de la o realitate urbanistică neeuropeană (monumente impozante alterate de vicisitudini și de griul ucigător al arhitecturii staliniste și ceaușiste din preajmă, fațade vechi, străzi desfundate etc.) și de la provincialismul trist al activităților culturale de aici, de care nu prea a auzit multă lume (domnia sa, spre exemplu, nici nu știa că a existat un program de un an al Primăriei
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
despre propriile probleme. N-o fi franțuzul Le Pen vreo Mafalda! Sunt de acord că trebuie să negociem ferm cu orice partener extern, dar fără a agita ostentativ, „cu legitimă mândrie patriotică” (cum clama propaganda comunistă) steagul decolorat al „idependenței” ceaușiste. Aceasta nu era decât un drog bun de adormit „patrioții” cu burțile goale... „Masele” 141 îndoctrinate cu retorică naționalistă nu bănuiau că discursurile scorniceșteanului urmăreau distragerea atenției de la realitatea dură: industrializarea la galop a țării o făcuse dependentă și de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
despre propriile probleme. N-o fi franțuzul Le Pen vreo Mafalda! Sunt de acord că trebuie să negociem ferm cu orice partener extern, dar fără a agita ostentativ, „cu legitimă mândrie patriotică” (cum clama propaganda comunistă) steagul decolorat al „idependenței” ceaușiste. Aceasta nu era decât un drog bun de adormit „patrioții” cu burțile goale... „Masele” 141 îndoctrinate cu retorică naționalistă nu bănuiau că discursurile scorniceșteanului urmăreau distragerea atenției de la realitatea dură: industrializarea la galop a țării o făcuse dependentă și de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
scara 2, etajul 6, apartament 80. „Uitarea se răzbună și nu te răzbună niciodată“ „Măcar o dată în viață, Luca poate să citească și să înțeleagă singur adevărul, cum e el, trecut prin atâtea epoci, trăit într-o singură epocă, cea ceaușistă.“ I-ai dat fiului tău cartea? Da, i-am dat-o. Nu a citit decât capitolul numit Luca. Nu a înțeles el prea multe, dar nici nu mă interesează să-i puiez capul. Are o viață să citească. Sau să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
la Omagii etc. Și această formă de rezistență este tot pasivă. Ea rămâne la fel, doar în domeniul strict literar. Dar ea implică riscuri mai multe: note proaste, admonestări, voturi de blam și alte asemenea sancțiuni tipice ordinii culturale comunisto ceaușiste. Cel ce refuza cultul personalității, chiar dacă o făcea în mod tacit, nedeclarat, dovedea totuși un început de conștiință politică sau cel puțin un minimum de decență și pudoare. Cunoaștem o serie de astfel de cazuri. Să rămânem deocamdată numai la
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
punct de vedere, fără drept de apel. Autorii săi au cu totul alte priorități. Trăiesc într-un alt orizont economic, social și cultural. Preocuparea lor de bază este de a salva cu orice preț, sub masca protecției sociale, industria grea ceaușistă falimentară, neproductivă, care înghite sume enorme. Dar banii, deși sunt strict necesari, nu rezolvă singuri toate dificultățile. Să privim și mai îndeaproape, schematizând pe cât posibil, o problemă foarte complexă. Cultura română nu este încă una a sintezei, ci a fragmentului
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
că nici nu mai apar la noi. Trebuie arătat, iarăși, tot de la început, că Biografia este, în primul rând, o lucrare de sinteză, de conținut istorico-enciclopedic. Cultura română, s-ar spune, n-a cultivat acest gen nici în ultimele decenii, ceaușiste, nici după 22 decembrie. Nu cunoaștem, de fapt, decât două lucrări de acest tip: Istoria logicii, de Anton Dumitriu (1966), și Istoria culturii și civilizației, de Ovidiu Drîmba (primul volum a apărut în 1984). Ele n-au avut, din nefericire
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cer redeschiderea dosarului” publică fotografia lui Malin și Întrebarea - că titlu de articol - pe care tatăl său o adresă ziarului: Din ordinul cui a fost omorât Malin Tăcu? Domnul Alexandru Tăcu, unul din cei mai cunoscuți dizidenți ieșeni din perioada ceaușista, a expediat redacției noastre o tulburătoare scrisoare. În iarna anului 1986, fiul d-lui Alexandru Tăcu, Malin Tăcu (un copil genial, care la vârsta de 9 ani publică pagini de poezie În revistă ,,Cronică”) a murit inexplicabil la Spitalul de
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
dacă am vreunul! - sub dictatură a fost că repetam cui voia sau nu voia să mă audă că, În ciuda opreliștilor de tot felul, directe, brutale sau insidioase și viclene - cum au fost mai ales cele din a doua dictaură, cea ceaușistă -, spațiul nostru „de manevră” era mai mare decât părea și că „posibilitatea” de expresie care „ni se dădea” putea fi lărgită semnificativ, cu condiția unei mai mari solidarități și a unei voințe de luptă mai accentuate. Și dădeam mereu exemplul
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și uită că, dincolo de abuzurile, selecția mereu anti-valorică, presiunea poliției de orice fel, ca și enormele lipsuri, noi, Românii, sub dictatură - sub dictaturi, deoarece au fost două, cea dejistă, care a distrus și mutilat țărănimea și clasa burgheză, și cea ceaușistă, care a creat amestecul barbar de populații și ne-a izolat Încă o dată de valorile europene, mințind și manipulând cu propriile noastre valori istorice -, am fost furați de ceea ce este poate În primul rând emblema omului: demnitatea! Bucuria libertății de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
revenirea comuniștilor” etc., o anarhie ce riscă să se stabilizeze; și eu cred că, dincolo de atâția factori analizați zi și noapte de mass-media, două sunt „sursele” ei principale și grave: „căderea” României În libertatea socială după o dictatură „aparte”, cea ceaușistă care, În formă, păstra sloganurile și resentimentele bolșevice și ne-a izolat Încă o dată de Europa, În timp ce țările vecine cu noi, de la Nord, mai ales, „comuniste” și ele, dând aparența unei servituți pro-moscovite, Începuseră deja din deceniul opt legături economice
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Pauker, Luca Teohari Georgescu and company.Ă Să fim noi atât de „uituci” față de marii criminali, tinerii care fac publicistică intensă azi să nu fie suficient de informați de perioada stalinistă - și oricum n-au trăit-o -, „ultima dictatură”, cea ceaușistă, părându-li-se summum-ul de încălcare a legilor democrației? Sau, unii dintre cei emigrați la începutul anilor șaizeci și nu numai evrei (puncte sigure de informație în țările de adopțiune pentru mediiă, foste „cadre de nădejde ale partidului”, au
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ca a noastră, unde reacțiile sunt ascunse, rapide sau „absente” - adică deviate! -, iar memoria capricioasă, uitucă, adesea, când efectul prim se depărtează în timp sau ia alte forme, încât nici nu mai aveam dreptate! „Dreptate” istorică politică în România postbelică ceaușistă nu au avut Țepeneag și Breban, dizidenți „frontali” de primă oră - și, orice s-ar spune, această „primă oră” a dictaturii personale și atipice a lui Ceaușescu a fost vara lui ’71! -, ci acei contestatari sau „nemulțumiți” dintotdeauna ai unui
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
special cel de "artă", a avut de suferit. La un moment dat se vorbea de un repertoriu de 40% "filme românești" și 60% "străine", aici intrând și cele din "țări frățești". De multe ori chiar și acestea erau "ostile" propagandei "ceaușiste" ( nu se mai putea spune "comuniste"), așa cum a fost "„Micuța Vera”" (U.R.S.S.) care deja reliefa "„perestroika”". La un moment dat, multe intreprinderi cinematografice pentru a-și asigura planul la încasări (până la urmă acesta era scopul, pentru a-și putea
Filmul românesc după 1948 () [Corola-website/Science/302589_a_303918]
-
a patra mineriada. Pe plan internațional, lucrurile nu au stat mai bine. Investitorii străini au refuzat să își dezvolte afacerile în România și astfel s-au redus locurile de muncă, banii, iar sărăcia era aproape mai mare decât în epoca ceaușista. Nici țările europene nu mai doreau relații cu țara noastră, pentru ca tot ce se întâmplă era de fapt refuzarea democrației de către Guvern, lucru care ne dezavantaja.
Mineriada din 1991 () [Corola-website/Science/314809_a_316138]
-
Aurel Popoviciu de la Facultatea de Medicină Veterinară din cadrul Universității de Științe Agronomice din București. Este ginere al fostului demnitar comunist Ion Dincă. La începutul anilor 1980 s-a căsătorit cu Doina, fiica lui Ion Dincă, fost prim-vicepremier în „garda” ceaușistă din 1980 până în 1989. Băneasa Investment, Howard Johnson, Casa Doina, Alltrom, IKEA, Comaliment, Pizza Hut, KFC - sunt firme care se leagă într-un fel sau altul de Popoviciu. În anul 2003, singurul an în care a fost inclus în „Top
Gabriel Popoviciu () [Corola-website/Science/318463_a_319792]