70 matches
-
scara 2, etajul 6, apartament 80. „Uitarea se răzbună și nu te răzbună niciodată“ „Măcar o dată în viață, Luca poate să citească și să înțeleagă singur adevărul, cum e el, trecut prin atâtea epoci, trăit într-o singură epocă, cea ceaușistă.“ I-ai dat fiului tău cartea? Da, i-am dat-o. Nu a citit decât capitolul numit Luca. Nu a înțeles el prea multe, dar nici nu mă interesează să-i puiez capul. Are o viață să citească. Sau să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
despre propriile probleme. N-o fi franțuzul Le Pen vreo Mafalda! Sunt de acord că trebuie să negociem ferm cu orice partener extern, dar fără a agita ostentativ, „cu legitimă mândrie patriotică” (cum clama propaganda comunistă) steagul decolorat al „idependenței” ceaușiste. Aceasta nu era decât un drog bun de adormit „patrioții” cu burțile goale... „Masele” 141 îndoctrinate cu retorică naționalistă nu bănuiau că discursurile scorniceșteanului urmăreau distragerea atenției de la realitatea dură: industrializarea la galop a țării o făcuse dependentă și de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
despre propriile probleme. N-o fi franțuzul Le Pen vreo Mafalda! Sunt de acord că trebuie să negociem ferm cu orice partener extern, dar fără a agita ostentativ, „cu legitimă mândrie patriotică” (cum clama propaganda comunistă) steagul decolorat al „idependenței” ceaușiste. Aceasta nu era decât un drog bun de adormit „patrioții” cu burțile goale... „Masele” 141 îndoctrinate cu retorică naționalistă nu bănuiau că discursurile scorniceșteanului urmăreau distragerea atenției de la realitatea dură: industrializarea la galop a țării o făcuse dependentă și de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
falset de un grup de liceeni deloc Rock and Roll pe fundalul sepia al unui alt timp: "Epoca de Aur pe care cu îndreptățită mîndrie o numim Epoca Nicolae Ceaușescu". Liceenii Rock and Roll suna și titlul unei producții neaoș ceaușiste care dorea să relaxeze puțin imaginea severă a regimului, oferind pe lîngă bucățica de cașcaval asezonată cu note consumeriste băștinașe și doctoria moralității deprinse în vecinătatea strungului și a directorilor de conștiință deghizați în profesori de filosofie. Dar pe cine
Apocalipsa veselă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/10000_a_11325]
-
de sugestie a dramaticului ei conținut. Scuză-mi revolta mea împotriva oricărei morale, am rămas cu o traumă nevindecabilă ce m-a lovit de-a lungul întregii vieți, când de preceptele Bibliei, când de cele ale Kremlinului sau de cele ceaușiste, precepte ce te încorsetează într-o armură de „post”, din biata ta viață (cu nevoile ei spirituale și hormonale) ne mai rămânând decât o jinduire după roua dorului și inaccesibilitatea la senzații potolitoare de regretul trecerii. „Vrem amorul liber” - strigau
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93024]
-
au contribuit hotărâtor la deschiderea noastră mentală de după 1989, importând teme, formule, sintagme, slogane, teorii, paradigme, viziuni, stiluri de viață occidentale. Chiar și atunci când importul este superficial, el e util: urgența primului deceniu postcomunist a fost cu siguranță demolarea „moștenirii” ceaușiste. 2. Războaiele noastre culturaletc "2. Războaiele noastre culturale" Rămâne, după toate cele de mai sus, o mare problemă: orientarea culturală, ideologică, socială și politică. Adică exact ceea ce se obține mai greu, mai încet, mai nesigur. și se poate obține numai
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ospiciu, sunt siliți la tot felul de proceduri medicale și exerciții fizice, inclusiv aplaudatul în forță. Revine obsedant senzația sufocării și a înecului prin inun dație. Megafoane instalate pe un microbuz emit un discurs urlător, cu inflexiuni hitleriste și, eventual, ceaușiste, din care însă nu se înțelege nimic, cuvintele fiind sparte și suprapuse. Totul glisează, podelele și pereții caselor, coloana vertebrală a protagonistului Theodorescu, cărțile de pe mese. Un nebun, interpretat de Mitică Popescu, mimează un șef de fanfară militară la o
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
libertate absolut îmbătătoare ducea la redescoperirea lumii libere contemporane printr-un contact direct, aparent liber, chiar dacă era în realitate foarte atent monitorizat, între persoane și idei. Mai mult, Occidentul devine, din patron imaginar al opozanților, susținătorul efectiv al elitei politice ceaușiste: "vin americanii" devine o realitate, doar că Nixon vine de dragul lui Ceaușescu, și nu împotriva lui. Tot acest complex eviscerează ideea însăși de opoziție și o privează de orice proiect, creând, pentru prima dată de la instaurarea dictaturii comuniste, un acord
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
până în 1989, reprezintă o oglindă fidelă în care se reflectă oscilațiile ideologice ale regimului. Continuitatea neîntreruptă a acestuia permite localizarea cu maximă precizie a genezei și diseminării în masă a cultului personalității ceaușiste. Înainte de enunțarea tezelor din iulie 1971, portretistica ceaușistă nu era o realitate iconografică în manualele școlare românești. Spre exemplu, în ediția din 1969, Lenin era figura referențială înspre care era canalizată întreaga venerație intelectuală și politică. Portretul său, în format mare, acoperă toată pagina 165 a Istoriei Patriei
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
începând cu copilăria, trecând prin adolescență, și ajungând la vârsta maturității, sunt imortalizate fotografic (pp. 3, 57, 79, 136, 164, 168, 194, 207, 209, 211, 214, 214, 215, 218). Iconografia națională a secolului al XX-lea este dominată de portretistica ceaușistă. Biografia liderului se confundă practic cu destinul României. Împlinirile societății românești, progresul pe calea construirii comunismului și a societății multilateral dezvoltate se realizează ca funcție a maturizării progresive a Conducătorului. O foarte sumară, dar și foarte relevantă, analiză de conținut
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Nicolae Ceaușescu" apare de 128 de ori în cele 271 de pagini ale manualului. Dimensiunea cantitativă a cultului personalității, relevată de ocurența iconică, frecvența citării și incidența nominală, este completată de dimensiunea calitativă a cultului, care poate fi numită epitetica ceaușistă. În calitate de documente oficiale, manualele de istorie arborează, de regulă, o sobrietate analitică și un mai rezervat patos poetic comparativ cu producțiile literare encomiastice la adresa Conducătorului publicate în Scânteia, de pildă. Chiar și așa, literatura didactică este străbătută de un fior
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
noi, accesibile publicului internațional. Vreau, din capul locului, să spun că ceea ce mă interesează aici nu sunt atât instituțiile și oamenii, cât viziunea și gândirea strategică în acest domeniu. Moștenim încă trista obișnuință a potemkiniadelor (fuga pe net, la Wikipedia!) ceaușiste: credem că imaginea cosmetizată, deși falsă, a realităților noastre ne va aduce beneficii pentru că ne arătăm străinilor mai buni decât suntem cu adevărat. Dacă cineva ar sta să analizeze impactul negativ al minciunilor oficiale românești, poate că ar reuși să
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
valorilor culturale la televiziuni și, întrebat de reporteri despre șansele Iașului de a deveni "capitală a culturii europene", se arăta neîncrezător, plecând de la o realitate urbanistică neeuropeană (monumente impozante alterate de vicisitudini și de griul ucigător al arhitecturii staliniste și ceaușiste din preajmă, fațade vechi, străzi desfundate etc.) și de la provincialismul trist al activităților culturale de aici, de care nu prea a auzit multă lume (domnia sa, spre exemplu, nici nu știa că a existat un program de un an al Primăriei
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
la Omagii etc. Și această formă de rezistență este tot pasivă. Ea rămâne la fel, doar în domeniul strict literar. Dar ea implică riscuri mai multe: note proaste, admonestări, voturi de blam și alte asemenea sancțiuni tipice ordinii culturale comunisto ceaușiste. Cel ce refuza cultul personalității, chiar dacă o făcea în mod tacit, nedeclarat, dovedea totuși un început de conștiință politică sau cel puțin un minimum de decență și pudoare. Cunoaștem o serie de astfel de cazuri. Să rămânem deocamdată numai la
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
punct de vedere, fără drept de apel. Autorii săi au cu totul alte priorități. Trăiesc într-un alt orizont economic, social și cultural. Preocuparea lor de bază este de a salva cu orice preț, sub masca protecției sociale, industria grea ceaușistă falimentară, neproductivă, care înghite sume enorme. Dar banii, deși sunt strict necesari, nu rezolvă singuri toate dificultățile. Să privim și mai îndeaproape, schematizând pe cât posibil, o problemă foarte complexă. Cultura română nu este încă una a sintezei, ci a fragmentului
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
că nici nu mai apar la noi. Trebuie arătat, iarăși, tot de la început, că Biografia este, în primul rând, o lucrare de sinteză, de conținut istorico-enciclopedic. Cultura română, s-ar spune, n-a cultivat acest gen nici în ultimele decenii, ceaușiste, nici după 22 decembrie. Nu cunoaștem, de fapt, decât două lucrări de acest tip: Istoria logicii, de Anton Dumitriu (1966), și Istoria culturii și civilizației, de Ovidiu Drîmba (primul volum a apărut în 1984). Ele n-au avut, din nefericire
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
trăit-o din plin, inclusiv în închisoare). Constantin Noica, vorbește, în același sens, de sentimentul fratelui neluat în seamă, cum suntem toți aici (Modelul cultural european, p. 10). De unde alte gesturi tipic românești, intensificate și agravate în epoca anilor lumină, ceaușistă: a fugi în Occident sau măcar a pleca oficial, a fi citat și prezentat dacă ești scriitor la Europa liberă (câți n-au făcut anticameră la emisiunea literară), marele ideal literar al aceleiași epoci, a fi citat oriunde, oricum și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
până în 1989, reprezintă o oglindă fidelă în care se reflectă oscilațiile ideologice ale regimului. Continuitatea neîntreruptă a acestuia permite localizarea cu maximă precizie a genezei și diseminării în masă a cultului personalității ceaușiste. Înainte de enunțarea tezelor din iulie 1971, portretistica ceaușistă nu era o realitate iconografică în manualele școlare românești. Spre exemplu, în ediția din 1969, Lenin era figura referențială înspre care era canalizată întreaga venerație intelectuală și politică. Portretul său, în format mare, acoperă toată pagina 165 a Istoriei Patriei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
începând cu copilăria, trecând prin adolescență, și ajungând la vârsta maturității, sunt imortalizate fotografic (pp. 3, 57, 79, 136, 164, 168, 194, 207, 209, 211, 214, 214, 215, 218). Iconografia națională a secolului al XX-lea este dominată de portretistica ceaușistă. Biografia liderului se confundă practic cu destinul României. Împlinirile societății românești, progresul pe calea construirii comunismului și a societății multilateral dezvoltate se realizează ca funcție a maturizării progresive a Conducătorului. O foarte sumară, dar și foarte relevantă, analiză de conținut
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Nicolae Ceaușescu" apare de 128 de ori în cele 271 de pagini ale manualului. Dimensiunea cantitativă a cultului personalității, relevată de ocurența iconică, frecvența citării și incidența nominală, este completată de dimensiunea calitativă a cultului, care poate fi numită epitetica ceaușistă. În calitate de documente oficiale, manualele de istorie arborează, de regulă, o sobrietate analitică și un mai rezervat patos poetic comparativ cu producțiile literare encomiastice la adresa Conducătorului publicate în Scânteia, de pildă. Chiar și așa, literatura didactică este străbătută de un fior
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]