123 matches
-
Dunării". ... (2) Comercializarea puietului și a peștelui de consum din speciile menționate la alin. (1), obținut din activitatea de acvacultură, face excepție de la prevederile prezentului ordin. Articolul 3 (1) Pentru protejarea reproducătorilor speciilor de sturioni din Dunăre (morun, nisetru, păstrugă, cegă, viz�� și șip) se interzic pescuitul în scop comercial și pescuitul recreativ/sportiv al acestor specii, pe tot timpul anului, pe o perioadă de 3 ani, în următoarele zone de protecție: ... a) zona din fața gurilor de vărsare ale Dunării în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169261_a_170590]
-
mare. Puietul coboară și el în mare, dar mai încet, în anumite locuri se oprește o perioadă de timp. O parte din pui mai stau în partea de jos a Dunării încă 1-2 ani. Are importanța economică, fiind pescuit. După cegă, nisetrul are carnea cea mai gustoasă dintre acipenseride. Se consumă proaspătă, sărată sau afumată. Se pregătește și ca marinată. Din spinarea sărată, uscată sau afumată se prepară batogul sau balâcul. Foarte prețuite sunt icrele lui, de coloare cenușie închisă și
Nisetru () [Corola-website/Science/319331_a_320660]
-
Cega ("Acipenser ruthenus") este o specie comună de sturion euro-asiatic. Este unul dintre cei mai mici sturioni, o specie comună în Europa centrală. Cega este pescuită, dar poate fi și crescută pentru caviarul sau gelatina ce se obțin din icrele sale
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
Cega ("Acipenser ruthenus") este o specie comună de sturion euro-asiatic. Este unul dintre cei mai mici sturioni, o specie comună în Europa centrală. Cega este pescuită, dar poate fi și crescută pentru caviarul sau gelatina ce se obțin din icrele sale sau capturată pentru acvaristică. Deși este membru al familiei sturionilor, este un pește exclusiv de apă dulce. Se găsește în Dunăre. Preferă apele
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
insecte. Măsoară în medie 60-70 cm și cântărește 4+5 kg, putând ajunge la 1-1,25 m și 16 kg. Carnea și icrele sunt foarte apreciate. Din latina "Acipenser" = nume dat de Plinius nisetrului + "ruthenus" = rusesc. , cigă, ceciugă, ciciugă, ciuciugă, cegă de Tisa, nosfiță, scegă, scigă, sucigă. Cega nu ajunge la dimensiunea celorlalți sturioni, fiind cel mai mic reprezentant al genului "Acipense". Lungimea obișnuită fiind 40—70 cm, maximă 1,0—1,25 m. Greutatea obișnuită 1—5 kg, maximă 8
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
cântărește 4+5 kg, putând ajunge la 1-1,25 m și 16 kg. Carnea și icrele sunt foarte apreciate. Din latina "Acipenser" = nume dat de Plinius nisetrului + "ruthenus" = rusesc. , cigă, ceciugă, ciciugă, ciuciugă, cegă de Tisa, nosfiță, scegă, scigă, sucigă. Cega nu ajunge la dimensiunea celorlalți sturioni, fiind cel mai mic reprezentant al genului "Acipense". Lungimea obișnuită fiind 40—70 cm, maximă 1,0—1,25 m. Greutatea obișnuită 1—5 kg, maximă 8—16 kg. În Dunăre, în mod obișnuit
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
balta Jirlău, în 1949, de Direcția Pisciculturii fără a mai avea vreo știre despre aclimatizarea ei aici. Se semnalează în sectoarele de mijloc și de jos ale Nistrului, lacul de acumulare Dubăsari, brațul Turunciuc și în cursul inferior al Prutului. Cega este ca și viza o specie de sturion pur dulcicolă (de apă dulce), bentonică și reofilă, care trăiește și se reproduce în apele mari curgătoare din fluviile bazinului ponto-caspic și Arctic. Însă în trecut existau și forme semianadrome care pătrundeau
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
care trăiește și se reproduce în apele mari curgătoare din fluviile bazinului ponto-caspic și Arctic. Însă în trecut existau și forme semianadrome care pătrundeau și în apa salmastră din nordul Mării Caspice, dar numai în fața gurilor fluviilor. Ca și viza, cega, în apele din România, se întâlnește în Dunăre; numai extrem de rar coboară în mare, întâlnindu-se exemplare rătăcite prin fața gurilor Dunării. Prin sistemul canalelor, a pătruns și în lacuri mari (Ladoga și Onega). În bălțile Dunării cega pătrunde numai incidental
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
Ca și viza, cega, în apele din România, se întâlnește în Dunăre; numai extrem de rar coboară în mare, întâlnindu-se exemplare rătăcite prin fața gurilor Dunării. Prin sistemul canalelor, a pătruns și în lacuri mari (Ladoga și Onega). În bălțile Dunării cega pătrunde numai incidental. Înainte de reproducere cega execută oarecare migrațiuni pe fluvii în sus. Cega trăiește în râuri mari cu apă adâncă și limpede (în cursul Dunării, Mureș și Someș). De regulă, stă la adânc, unde fundul este tare (pietros sau
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
din România, se întâlnește în Dunăre; numai extrem de rar coboară în mare, întâlnindu-se exemplare rătăcite prin fața gurilor Dunării. Prin sistemul canalelor, a pătruns și în lacuri mari (Ladoga și Onega). În bălțile Dunării cega pătrunde numai incidental. Înainte de reproducere cega execută oarecare migrațiuni pe fluvii în sus. Cega trăiește în râuri mari cu apă adâncă și limpede (în cursul Dunării, Mureș și Someș). De regulă, stă la adânc, unde fundul este tare (pietros sau argilos), preferând gropile după care urmează
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
rar coboară în mare, întâlnindu-se exemplare rătăcite prin fața gurilor Dunării. Prin sistemul canalelor, a pătruns și în lacuri mari (Ladoga și Onega). În bălțile Dunării cega pătrunde numai incidental. Înainte de reproducere cega execută oarecare migrațiuni pe fluvii în sus. Cega trăiește în râuri mari cu apă adâncă și limpede (în cursul Dunării, Mureș și Someș). De regulă, stă la adânc, unde fundul este tare (pietros sau argilos), preferând gropile după care urmează un banc sau prag mai ridicat; aceste locuri
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
Se apropie rar de maluri, în locurile unde malul este abrupt. În Dunăre, se ține în apropierea malurilor numai atunci când acestea sunt abrupte. Așa se explică de ce la malul sârbesc și bulgăresc se prind mai multe exemplare decât la noi. Cega iernează în grupuri mari, în gropi adânci cu fund tare. Ea nu poate suporta apa tulbure, retrăgându-se la adânc când râul se tulbură mult. De aceea, când, după o ploaie, râurile aduc în Dunăre nămol, cega se retrage la
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
decât la noi. Cega iernează în grupuri mari, în gropi adânci cu fund tare. Ea nu poate suporta apa tulbure, retrăgându-se la adânc când râul se tulbură mult. De aceea, când, după o ploaie, râurile aduc în Dunăre nămol, cega se retrage la fund, în locurile cele mai adânci. Din acest motiv, pescarii din regiunea Brăilei știu că după o ploaie trebuie să tragă cu setcile în locuri anumite, unde cega vine în cantități foarte mari și se adună pe
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
când, după o ploaie, râurile aduc în Dunăre nămol, cega se retrage la fund, în locurile cele mai adânci. Din acest motiv, pescarii din regiunea Brăilei știu că după o ploaie trebuie să tragă cu setcile în locuri anumite, unde cega vine în cantități foarte mari și se adună pe fund chiar în albia apei (Antipa). Observațiile făcute de către ihtiologii sovietici, au arătat că cega nu poate trăi în apele ce au mai puțin de 3,5—3,0 mg oxigen
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
regiunea Brăilei știu că după o ploaie trebuie să tragă cu setcile în locuri anumite, unde cega vine în cantități foarte mari și se adună pe fund chiar în albia apei (Antipa). Observațiile făcute de către ihtiologii sovietici, au arătat că cega nu poate trăi în apele ce au mai puțin de 3,5—3,0 mg oxigen la 1 litru. Se hrănește cu larvele acvatice ale insectelor, crustacei mici, icrele altor pești. Hrana preferată a cegii o formează larvele de insecte
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
ihtiologii sovietici, au arătat că cega nu poate trăi în apele ce au mai puțin de 3,5—3,0 mg oxigen la 1 litru. Se hrănește cu larvele acvatice ale insectelor, crustacei mici, icrele altor pești. Hrana preferată a cegii o formează larvele de insecte, cum sunt chironomidele ("Chironomus", "Cryptochironomus"), trihopterele ("Hydropsyche") și efemeridele (rusaliile sau vetricele). În gropile adânci, cu pietre, se hrănește cu crustaceul amfipod "Corophium", care acoperă pietrele. Aceste locuri adânci sunt cunoscute de către pescarii care pescuiesc
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
o formează larvele de insecte, cum sunt chironomidele ("Chironomus", "Cryptochironomus"), trihopterele ("Hydropsyche") și efemeridele (rusaliile sau vetricele). În gropile adânci, cu pietre, se hrănește cu crustaceul amfipod "Corophium", care acoperă pietrele. Aceste locuri adânci sunt cunoscute de către pescarii care pescuiesc cegă. În partea superioară a zonei cataractelor Dunării (în amonte de Șvinița) cegă se hrănește mai ales cu amfipodul "Chelicorophium curvispinum" ("Corophium curvispinum") (76,6% din hrană), larvele tricopterului "Hydropsyche ornatula" (10,8%), larvele chironomidelor ("Chironomus" f.l. "reductus" reprezintă 8,21
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
și efemeridele (rusaliile sau vetricele). În gropile adânci, cu pietre, se hrănește cu crustaceul amfipod "Corophium", care acoperă pietrele. Aceste locuri adânci sunt cunoscute de către pescarii care pescuiesc cegă. În partea superioară a zonei cataractelor Dunării (în amonte de Șvinița) cegă se hrănește mai ales cu amfipodul "Chelicorophium curvispinum" ("Corophium curvispinum") (76,6% din hrană), larvele tricopterului "Hydropsyche ornatula" (10,8%), larvele chironomidelor ("Chironomus" f.l. "reductus" reprezintă 8,21% din hrană); larvele de efemeride și celelalte elemente nutritive joacă un rol
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
Baziaș), hrană principală o constituie larvele tricopterului "Hydropsyche ornatula" (41,6%) și ale chironomidului "Beckidia zabolotzkyi" ("Cryptochironomus zabolotzkii") (35,54%); amfipodul "Corophium" e consumat în cantități mult mai mici. În cursul inferior al Dunării (sectorul Giurgiu - Hârșova), hrana principală a cegii o constituie larvele efemeridelor "Polymitarcis virgo" și "Palingenia longicauda" care se dezvoltă la adâncimi de 6—8 m (prima specie este consumată mai ales în lunile mai și iunie, a doua în tot cursul anului). Prezența acestor larve constituie locuri
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
Polymitarcis virgo" și "Palingenia longicauda" care se dezvoltă la adâncimi de 6—8 m (prima specie este consumată mai ales în lunile mai și iunie, a doua în tot cursul anului). Prezența acestor larve constituie locuri bune de hrănire a cegii, deci și locuri de aglomerare a ei. În afară de aceste efemeroptere se mai hrănește și cu larvele tricopterului "Hydropsyche" și cu larvele de chironomide, mai puțin cu larvele efemeropterului "Oligoneuriella rhenana", larvele de plecoptere și odonate.
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
cu pești, de la o vârstă foarte mică (de la o lungime de 24 cm în Dunărea de Jos). În Dunăre preferă scrumbia de Dunăre ("Alosa immaculata"), crapul ("Cyprinus carpio"), cleanul ("Leuciscus cephalus"), roșioara ("Scardinius erythrophthalmus"), babușca ("Rutilus rutilus"), plătica ("Abramis brama"), cega ("Acipenser ruthenus") și avatul ("Aspius aspius"). Stomacurile morunilor prinși în Dunăre conțin cantități mari de pești (crap, avat, băbușcă, plătică și cegă), crustacee și moluște; s-au găsit și păsări de apă; la un morun s-a găsit în stomac
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
Dunăre ("Alosa immaculata"), crapul ("Cyprinus carpio"), cleanul ("Leuciscus cephalus"), roșioara ("Scardinius erythrophthalmus"), babușca ("Rutilus rutilus"), plătica ("Abramis brama"), cega ("Acipenser ruthenus") și avatul ("Aspius aspius"). Stomacurile morunilor prinși în Dunăre conțin cantități mari de pești (crap, avat, băbușcă, plătică și cegă), crustacee și moluște; s-au găsit și păsări de apă; la un morun s-a găsit în stomac chiar o copită de cal mort, ce fusese aruncat în Dunăre. În Marea Neagra, între mai și septembrie morunul se adună în apropierea
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
sitarul, lișița, cocorul ș.a. În fluviul Dunărea și bălțile lăturalnice trăiesc diverse specii de pești: statornici (somn, mreană, șalău, biban, lin, țipar, crap, roșioară, babușcă, avat, ghibor, bibanul soare, guvidil, săbiuța, știuca) sau călători (scrumbia, rizeafca, nisetrul, morunul, păstruga și cega). Locuit din antichitate, orașul se numea "Noviodunum", un nume de proveniență celtică ("dunum" înseamnă în limba celtă "așezare fortificată"), de asemenea existând și o așezare dacică numită "Genucla" în vecinătate. În 514 î.Hr., Darius cel Mare a luptat în această
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
cu oțet sau zeamă de lămâie. Originar se folosește numai pește de apă dulce. Este nevoie de: 2 litri de apă sau supă de oase/carcase de pește, borș, 1 kilogram de pește tăiat bucăți de 4-5 cm: (biban, caras, cegă, crap, guvizi, lin, nisetru, păstrăv, păstrugă, somn, șalău, știucă), zarzavat de supă, 3 linguri de orez prepreparat, verdețuri (leuștean, pătrunjel, după gust și mărar), ulei, sare, piper negru și, opțional, ardei iute. Ceapa, zarzavatul, ardeiul și ardeiul iute (nu obligatoriu
Ciorbă de pește () [Corola-website/Science/337276_a_338605]
-
Gymnocephalus schraetzer"), țipar ("Misgurnus fossilis"), boarța ("Rhodeus sericeus amarus"), fusar (cu specii de "Zingel streber" și "Zingel zingel"), sabiță ("Pelecus cultratus"), ghiborț de râu ("Gymnocephalus baloni"), petroc ("Gobio kessleri"), rizeafcă ("Alosa tanaica"), scrumbie de Dunăre ("Alosa immaculata"), morun ("Huso huso"), cegă ("Acipenser ruthenus"), păstrugă ("Acipenser stellatus"), caracudă ("Carassius carassius"), scobar ("Chondrostoma nasus"), văduviță ("Leuciscus idus"), osar ("Pungitius platygaster"); În arealul parcului natural este semnalată prezența mai multor specii de păsări protejate, enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European 147
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]