1,300 matches
-
Unității Națiunii Române - 17 mandate, Partidul Ecologist Român - 15 mandate, consilieri independenți - 14 mandate, Partidul Forța Democrată din România - 13 mandate, Uniunea pentru Reconstrucția României - 6 mandate, PRSDR - 5 mandate, Partidul Acțiunea Populară - 4 mandate, Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România - 3 mandate, Partidul Alianța Socialistă - 2 mandate, Forumul Democrat al Germanilor din România - 2 mandate, Uniunea Ucrainenilor din România - 1 mandat. Au fost aleși primari din primul tur de scrutin în 24 de localități din cele 78. Dintre
Agenda2004-24-04-alegeri () [Corola-journal/Journalistic/282517_a_283846]
-
26. Pal Emese, inginer 27. Mészaros Ildikó, profesor 28. Marosan Ioan, inginer 29. Miklosik Elena, istoric de artă 30. Pál Cristina Elisabeta, învățătoare 31. Okoveczky Csilla, învățătoare 32. Vetési Zoltan, inginer 33. Hozó éva, învățătoare Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România 1. Matei Berațco, farmacist 2. Marica Șulan, economist 3. Iosif Szeidert-Șubert, inginer 4. Carol Cisca, subinginer 5. Daniela Pătrulescu, inginer Uniunea pentru Reconstrucția României 1. Sorin Nanu, inginer 2. Laurențiu Ștefănescu,economist 3. Veronica Heiman, economist 4. Corneliu
Agenda2004-22-04-electoral () [Corola-journal/Journalistic/282469_a_283798]
-
registrator medical 39. Păștean Erika, învățătoare 40. Jánó Ioan, pensionar 41. Hozó éva, șef cabinet 42. Kataró Daniel, profesor 43. Telbisz Iosif, bobinator 44. Sipos Elena, referent 45. Somogyi Attila, președinte 46. Toró Tiberiu, deputat Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România 1. Matei Berațco, farmacist 2. Marica Șulan, economist 3. Iosif Szeidert Șubert, asistent universitar 4. Daniela Pătrulescu, profesor 5. Mariana Popovici, magazioner 6. Rozalia Vârșan, profesor Uniunea pentru Reconstrucția României 1. Cristian Stoica, director 2. Alexandru Pavel Arjoca
Agenda2004-22-04-electoral () [Corola-journal/Journalistic/282469_a_283798]
-
frumos meci al întrecerilor pe grupe, doar patru minute le-au fost necesare olandezilor pentru a deschide scorul prin Bouma, apoi și-au majorat avantajul prin superstarul echipei, Rudd Van Nistelrooy (min. 19). După ce scorul a devenit 2-0 în favoarea Olandei, cehii au reușit să reducă handicapul în minutul 23, când, după o acțiune superbă a lui Baros, a punctat unul dintre veteranii echipei, Jan Koller, în vârstă de 31 de ani. După pauză, selecționata Cehiei a controlat cu autoritate mijlocul terenului
Agenda2004-26-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/282590_a_283919]
-
septembrie - Minunea Sf. Arhanghel Mihail în Colose; Sf. Mc. Romil și Macarie; 7 septembrie - Înainteprăznuirea Nașterii Maicii Domnului; Sf. Mc. Sozont; 8 septembrie - Nașterea Maicii Domnului (Dezlegare la pește). BISERICA ORTODOXĂ SÂRBĂ 4 septembrie - Sf. Mc. Agatonic; Sf. Mc. Gorazd ceh; 5 septembrie - Sf. Sf. Mc. Irinei; Mc. Lup; 8 septembrie - Sf. Mc. Adrian și Natalia. BISERICA ROMANO-CATOLICĂ 5 septembrie - Duminica a 23-a de peste an; 8 septembrie - Nașterea Fericitei Fecioare Maria. BISERICA GRECO-CATOLICĂ 5 septembrie - Duminica 14 d. Rusalii. Sf.
Agenda2004-36-04-de retinut () [Corola-journal/Journalistic/282836_a_284165]
-
Msgr. Böcskei László, vicar general al Episcopiei romano-catolice de Timișoara, va vizita parohia Gârnic (județul Caraș-Severin), ocazie cu care, de la ora 11, va oficia Sf. liturghie de instalare a noului preot paroh, Veniamin Pălie, în această comunitate romano-catolică de etnici cehi. ( L. S.) Decese În primele opt luni ale acestui an, Biroul Decese din cadrul Serviciului de Stare Civilă al Primăriei municipiului Timișoara înregistrase un număr de 2 670 de persoane trecute în neființă. Se poate vorbi, așadar, de o ușoară creștere
Agenda2004-37-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282876_a_284205]
-
Internațional Timișoara, dl Petr Pithart a subliniat importanța continuității excelentelor legături ceho-române, afirmând că asemenea relații bilaterale nu sunt chiar frecvente în Europa. Dl Petr Pithart a mai declarat că mulțumește autorităților române pentru modul în care sunt tratați etnicii cehi care trăiesc în România, relațiile acestora cu țara din care provin fiind menținute prin realizarea de filme, expoziții și alte manifestări culturale sau științifice. Aniversarea a 85 de ani de relații diplomatice româno-cehe-slovace și a 10 ani de la ratificarea Tratatului
Agenda2004-39-04-general2 () [Corola-journal/Journalistic/282914_a_284243]
-
Dacă nu Havel, măcar Nedved! Iresponsabilitate sau optimism de fațadă? Efectele whiskyului sau ale nepăsării? Doar Mircea Sandu și Anghel Iordănescu ne pot lămuri. Ei ne transmit din Portugalia că va fi bine, că ne vom lupta cu cehii și olandezii de la egal la egal, că... Plecați cu soțiile (oare dacă tot plătea UEFA n-ar fi fost bine să ia cu ei unul dintre secunzii „naționalei“ sau pe cel mai bun tânăr antrenor?!) , cei doi șefi ai echipei
Agenda2004-27-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/282615_a_283944]
-
știe decât un singur sistem de joc“ - Lobonț. Unde noi am văzut valoare și agresivitate, ei au sesizat saturație și vulnerabilitate. Cu fiecare meci care trecea, inima ne dădea semnale tot mai proaste. Cei care urmează să-i întâlnească pe cehi și olandezi în preliminariile Mondialului par însă relaxați și încrezători. Să dea Dumnezeu să fim noi cei defecți! Cum a murit o prejudecată Vestea rea e că, în momentul triumfului Greciei, a expirat, precum o lamă de ras folosită prea
Agenda2004-28-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/282640_a_283969]
-
Jon Dahl Tomasson (Danemarca), Antonio Cassano (Italia), Marek Heinz (Germania), Ricardo Carvalho (Portugalia), Angelos Charisteas (Grecia), Luis Figo (Portugalia) și Traianos Dellas (Grecia). Fotbalistul grec Theodoros Zagorakis a fost desemnat de U.E.F.A. cel mai bun jucător al turneului final, iar cehul Milan Baroš, cu 5 reușite, a devenit golgeterul competiției. Clasamentul Euro 2004 1. Grecia 6 4 1 1 7-4 13 2. Cehia 5 4 0 1 10-5 12 3. Portugalia 6 3 1 2 8-6 10 4. Anglia 4 2
Agenda2004-28-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/282640_a_283969]
-
805 0,25 21. Partidul Alianța Socialistă 713 0,22 22. Partidul Pentru Patrie 686 0,21 23. Partidul Acțiunea Populară 666 0,21 24. Partidul Social Democrat Constantin Titel Petrescu 601 0,19 25. Uniunea Democrată a Slovacilor și Cehilor din România 582 0,18 26. Comunitatea Bratstvo a Bulgarilor din România 545 0,17 27. Federația Comunităților Evreiești din România 446 0,14 28. Alianța Pentru Unitatea Rromilor 438 0,14 29. Partidul Mileniului III 426 0,13 30
Agenda2004-49-04-alegeri generale () [Corola-journal/Journalistic/283113_a_284442]
-
eficiente modalități de reorganizare a Diecezei romano-catolice de Timișoara, care are un specific aparte. În cele 400 de comunități bisericești din 72 de parohii activează 90 de preoți, iar credincioșii catolici sunt de etnii diferite: maghiari, germani, români, bulgari, croați, cehi și slovaci. Reorganizare administrativă La sfârșitul anului 2000, Dieceza romano-catolică de Timișoara a fost reorganizată din punct de vedere administrativ, după modelul vechilor structuri, în trei arhidiaconate: de Mureș, de Timiș și al Banatului Montan, cu opt decanate. La nivel
Agenda2003-14-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280878_a_282207]
-
provocată într-un mod de gustibus, cu o tonalitate stilistică specifică sentimentelor autentice. Așa se motivează prezența unor scriitori de referință ai literaturii universale din epoca modernă- de la japonezi, la canadieni, de la germani, la argentinieni, de la italieni, la ruși, de la cehi, la francezi, de la turci, la maghiari sau nordici și, de ce nu?, la câțiva români (Mihail Sebastian, Mateiu I. Caragiale, Radu Albala, Florin Manolescu, Șerban Foarță, Radu Paraschivescu ș.a.) După scrierea de față(și nu numai!), Serghei Dovlatov (1941-1990, mama armeancă
Din Estonia, direct la New York. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_99]
-
Nu știu în ce măsură e o consolare, dar Skoda, mașina cehoslovaca sută la sută, a devenit un fel de Wolksvagen, încă de pe vremea cînd "Skoda" ar mai fi putut exporta liniștită ceea ce știa să facă pînă la căderea Zidului Berlinului. Sînt cehii mai puțin sensibili la simbolurile lor pe 4 roți decît românii? Probabil că nu. Deosebirea e că politicienii lor n-au zgîndărit asemenea sensibilități și nici nu și-au făcut un punct de glorie din așa-zisa nevindere a țării
Dacia care nu mai e Renault-ul care va fi Dacia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17792_a_19117]
-
iar "deschiderea", pentru mine era mult mai mare, totală, fără nuanțe. În momentul invaziei Cehoslovaciei și al celebrului discurs al lui Ceaușescu, mă aflam la mare, la 2 Mai. Am ramas pe loc, împreună cu un prieten și cu vreo cinci cehi care nu știau ce să facă. Gazdă, un țăran foarte de treabă, a coborît din pod un radio vechi și, spre spaimă nevestei lui, am ascultat Europa Liberă. Am plecat la București unde, printre foștii mei colegi de pușcărie se
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
cu mine, într-un compartiment al portofelului: copia foii de eliberare din închisoare. Era un document rar și prețios în ^69. Evident, n-a fost nici o problemă pentru obținerea exilului, dar a durat ceva mai mult decît de obicei, din pricina cehilor. Era după Primăvară de la Praga și după invadarea Cehoslovaciei. Diferența dintre regimul de la București și cel de la Praga, ocupată de ruși, era enormă. Cehii veneau cu mașina la Zirendorf, luau contact cu cehii aflați acolo, se informau asupra celor ce-
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
fost nici o problemă pentru obținerea exilului, dar a durat ceva mai mult decît de obicei, din pricina cehilor. Era după Primăvară de la Praga și după invadarea Cehoslovaciei. Diferența dintre regimul de la București și cel de la Praga, ocupată de ruși, era enormă. Cehii veneau cu mașina la Zirendorf, luau contact cu cehii aflați acolo, se informau asupra celor ce-aveau de făcut și plecau înapoi în țară. Abia apoi își luau familia, lucrurile - tot ce voiau - si reveneau pentru azil în Germania. În
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
ceva mai mult decît de obicei, din pricina cehilor. Era după Primăvară de la Praga și după invadarea Cehoslovaciei. Diferența dintre regimul de la București și cel de la Praga, ocupată de ruși, era enormă. Cehii veneau cu mașina la Zirendorf, luau contact cu cehii aflați acolo, se informau asupra celor ce-aveau de făcut și plecau înapoi în țară. Abia apoi își luau familia, lucrurile - tot ce voiau - si reveneau pentru azil în Germania. În cîteva zile, li se rezolvau problemele. Am stat cam
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
agățate pe pereți și avînd patetismul, fix, speriat, al abia apărutei invenții din cea de a doua parte a secolului XIX, figurile supte de foame și de suferințe ale imigranților veniți aici din toate colțurile pămîntului, irlandezi, italieni, spanioli, evrei, cehi, polonezi, cotigele improvizate cu mizerabilul lor calabalîc, convoiul halucinant de umbre omenești atingînd în sfîrșit tărîmul făgăduinței și din a cărui disperare și diversitate avea să ia ființă nu peste mult cea mai puternică țară de pe glob;... ei bine, știu
Statuia Libertății by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17201_a_18526]
-
naționale distincte, deși ei au fost, mai ales în Maroc, populația autohtonă, cucerită de arabi. Nici Polonia, creată prin Tratatul de la Versailles, era departe de a fi o națiune coerentă, ci un amalgam de polonezi, ucrainieni, bieloruși, germani, evrei. Și cehii fuseseră, pînă în 1950, departe de stadiul omogenității de vreme, ce în 1930 ei reprezentau 68,4% iar germanii 29,5%. După al doilea război mondial, Stalin, printr-un act brutal, a expulzat trei milioane de germani, realizîndu-se dorita omogenizare
Națiunea - geneză, prezent și viitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17333_a_18658]
-
moment activitatea lui Reich-Ranicki se reduce strict la critica literară. Germania îi servea acum exclusiv pentru cronicile despre autorii din R.D.G. - singurii scriitori germani admiși la acea dată în Polonia: Brecht, Anna Segers, Willi Bredeck, Peter Huchel. Excepție făcea și cehul de limbă germană Egon Ervin Kisch. Admirația pentru Brecht, acutizată și de relația personală cu el nu l-a împiedicat pe Marcel Reich (ca și în cazul altor autori germani, de astă dată celebrități din Vest) să se exprime fără
Cele două destine ale criticului by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/17342_a_18667]
-
călătorie în Germania, din care, cu îndemînarea în ale scrisului pe care o avea, isi notează și apoi descrie întîmplările. Dar înțelege să noteze totul, adică toate peripețiile, de la episodul Bucuresti-Giurgiu, călătoria pe vas, cel budapestan, vienez (amplu evocat), cel ceh și slovac, pînă ajunge în Germania, în stațiunea balneara Kissingen (pe care o va preferă, peste ani, si Titu Maiorescu). În 1859-1860 publică în Naționalul (unde a deținut și o cronică a spectacolelor muzicale) fragmente din reportajul călătoriei sale, adunat
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
vom înțelege că Cehia, Ungaria și Polonia au aparținut dintotdeauna Occidentului, pe când noi nu, înseamnă să ne furăm încă o dată căciulă. N-aș insistă asupra elementului religios - în cazul Cehiei, el mi se pare minim: care e, în fond, religia cehilor?! -, deși în cazul Poloniei e determinant. (Cu toate acestea, nu mă pot împiedica să visez la ceea ce-ar fi însemnat o Românie catolică - pentru care existau toate elementele, inclusiv latinitatea noastră frenetica, precum și faptul că, până pe la 1500, lupta
Medalia N.A.T.O., clasa a II-a by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18034_a_19359]
-
de acest gen, care, desigur, pe noi nu ne deranjează nici cât o scama pe rever. Greșeală enormă pe care am putea-o face acum ar fi să ne transformăm explicabila amărăciune într-un antiproductiv resentiment. Nu vor pierde nici cehii, nici polonezii, nici ungurii. Ci tot noi, eternii învingători de prin Rovinele patriei. Fără îndoială, naționaliștii și xenofobii vor încerca, după obiceiul lor, să-și mai dea pe fata blestemățiile. Vor urma tot felul de provocări la adresa ungurilor, a primejdiei
Medalia N.A.T.O., clasa a II-a by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18034_a_19359]
-
sută ucigașa Pitesti-Bucuresti (care, orice s-ar zice, nu spre Europa duce!) ne facem de râsul curcilor. Ar fi fost suficient că vreun isteț de prin politică să studieze hartă autostrăzilor continentale ca să vadă cum se face integrarea europeană. Și cehii, si ungurii și polonezii au construit extraordinare highway-uri (cel putin an Ungaria ele sunt chiar mai bune decât an unele țări vest-europene!) anca de pe vremea comunismului. Interesant e că, anca de atunci, ele duceau cu precădere spre Vest! Chiar comuniștii
Societatea de consum... nervos by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17620_a_18945]