1,431 matches
-
Alături de ierarhul ortodox român, din Europa de Est, la Geneva a fost prezent doar un reprezentant al bisericilor germane din zona ocupată, alături de grecii și rușii ortodocși emigrați. În condițiile prigoanei comuniste ce se prolifera, unii teologi și oameni ai Bisericii ca cehul Jan Jzomadka (care a revenit din S.U.A. în Cehoslovacia), sau germanul Niemöller au luptat împotriva ingerințelor ideologice ale comuniștilor locali sau ale celor de la Kremlin. Deși consiliul Ecumenic Mondial era considerat un “centru de influență imperialist”, Patriarhia română a acceptat
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ORTODOXIA ŞI STATUL ÎN ROMÂNIA SUB REGIMURILE TOTALITARE… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2208 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1484551960.html [Corola-blog/BlogPost/344370_a_345699]
-
ocazia să cânte chiar la instrumente populare până atunci necunoscute ca drâmba sau tulnicul. Bela le vorbește și despre felul în care scrie el muzica inspirată de cea mai pură sursă - folclorul țărănesc, cel maghiar în special, dar și cântecele cehilor, slovenilor, italienilor, polonezilor, croaților, românilor... Pianista Raluca și violonista Monica interpretează fragmente din ciclul de piese pentru pian Pentru copii și cele Cinci dansuri românești. Toți se simt minunat împreună, dar vizita trebuie totuși să se apropie de sfârșit. Înainte de
Spectacole de weekend la Metropolis și Odeon by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105566_a_106858]
-
Slovenia din cauza discriminării permanente. Mai multe pe http://www.iraf.ro/ro/pagina/film.html PORRAIMOS- SUA - 2005 - 57′ Cu un nume sugestiv, tradus cu “devorarea”, Porraimos narează holocaustul romilor îmbinând filme și fotografii din arhivele germane cu poveștile romilor cehi, germani și austrieci supraviețuitori ai masacrului, aducând în prim plan și mărturiile Dinei Gottliebova , artista evreica căreia i-a fost ordonat de către Joseph Mengle să picteze portretele prizonierilor din tabăra de familii rome de la Auschwitz. Mai multe pe http://www
Noaptea albă a filmelor negre by http://www.zilesinopti.ro/articole/2735/noaptea-alba-a-filmelor-negre [Corola-blog/BlogPost/97283_a_98575]
-
de zăpadă. Tot aici, pe o înălțime se afla castelul Platamon. De fapt o fortăreață construită din piatră care îmi amintește de Cetatea Devei. Prin localitățile de pe litoral am observat mai mulți turiști decât localnici. Predomină cei din estul europei: cehi, români, polonezi, slovaci, sârbi și unguri... Chiar și meniurile la restaurante sunt trecute în toate aceste limbi cu streagurile respectice cap de afiș. Scaunele ori șezlongurile se adăpostesc sub umbrele de paie sub formă de ciupercă. Aparțin restaurantelor. Stând la
O VACANŢĂ ÎN GRECIA de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/Ioan_nicoara_o_vacanta_in_grecia_ioan_nicoara_1346406992.html [Corola-blog/BlogPost/350848_a_352177]
-
localnici. Muntele Trescovăț este impresionant datorită rocilor vulcanice, pâlcurilor de pin negru de Banat, enclavelor de liliac, cărpiniță, mojdrean, scumpie). Odată ajuns pe platou, ai totul la picioare. De aici, priveliștea se deschide spre vest până la Ravensca, un sat de cehi iar în aval pe malul drept al Dunării, se vede Grebenul sârbesc. În aval de Trescovăț, se află Grebenul românesc, între văile Vodiniciki, Saraorski și Povalina. În oglindă cu cel românesc, se vede maiestuos Grebenul sârbesc. Chiar dacă durează 8 ore
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/_dunarea_a_batut_si_portile_de_fier_elisabeta_iosif_1336638457.html [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
l-a adus pe M. la spital. „Un ac te costă zece cenți, o infecție cu HIV/SIDA e de un milion de ori mai scumpă”. Aceasta este filosofia-ax a programelor de harm reduction. Explicația concisă mi-a oferit-o cehul Pavel Bem, membru al Comisiei globale de politici privind drogurile (Global Comission on drug policy). Scriu de la Vilnius, unde tocmai ce s-a încheiat conferința internațională „Harm reduction in the new environment”, organizată de Eurasian Harm Reduction Network. Unul din
Știi bancul cu embrionii? Un embrion îi spune celuilalt by https://republica.ro/stii-bancul-cu-embrionii-un-embrion-ii-spune-celuilalt-crezi-ca-exista-viata-dupa-nastere [Corola-blog/BlogPost/338878_a_340207]
-
alternativă la injectarea de pervitină (unul dintre cele mai problematice droguri în Cehia) etc. Numărul beneficiarilor acestor servicii a crescut constant în ultimii 15 ani. Programele acoperă peste 38.000 de beneficiari, utilizatori de droguri injectabile (heroină, buprenorfină, metamfetamină). Experiența cehilor este cu adevărat remarcabilă. Au știut cum să se reorienteze de la politici represive în controlul drogurilor spre abordări noi ale utilizării drogurilor. Statul (prin diferite mecanisme de la bugetul de stat și din cele locale) finanțează în totalitate programele de harm
Știi bancul cu embrionii? Un embrion îi spune celuilalt by https://republica.ro/stii-bancul-cu-embrionii-un-embrion-ii-spune-celuilalt-crezi-ca-exista-viata-dupa-nastere [Corola-blog/BlogPost/338878_a_340207]
-
a fost decriminalizarea consumului și posesiei (pentru consum) drogurilor, mi-a explicat Pavel Bem, care a fost, printre altele, și primar al capitalei Praga ani buni, poziție din care a putut aloca și din bugetul local bani pentru harm reduction. Cehii au înțeles că nu este realist să țintești la o societate completă „liberă de droguri” sau la o politică de „toleranță zero”. Societatea civilă a fost principalul motor al schimbării. Astăzi, experții în sănătate publică dau Cehia ca exemplu de
Știi bancul cu embrionii? Un embrion îi spune celuilalt by https://republica.ro/stii-bancul-cu-embrionii-un-embrion-ii-spune-celuilalt-crezi-ca-exista-viata-dupa-nastere [Corola-blog/BlogPost/338878_a_340207]
-
limbă slavă ca și ceha, nu m-a ajutat decât foarte puțin. Leni, nevastă-mea, în privința limbilor se bazează pe mine. În schimb, ce-i al ei e-al ei, mimica și gesticulația le stăpânește mult mai bine. Am clasificat cehii în trei categorii, după reușita comunicării. În prima categorie erau cei care stăpâneau bine engleza. Am dat de ei la casele de bilete sau de informații de la obiectivele turistice de prim rang. Dialogul începea cu o întrebare din partea lor, în
NUNTA DE CORAL LA PRAGA de DAN NOREA în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1400918987.html [Corola-blog/BlogPost/350544_a_351873]
-
începeau să turuie în engleză cu o viteză mult mai mare decât în serialele de la televizor. Rezultatul era în general un fiasco și, în final, îmi arătau un tabel cu prețuri în care îmi înfigeam degetul. A doua categorie de cehi era formată din cei care știau engleza cam cât mine. Pronunțau cuvintele clar, răspicat, folosind superfondul superprincipal de cuvinte. Cu ei nu dădeam niciodată greș. În general, îi găseai în magazinele, restaurantele sau tarabele de pe arterele din centru, bătute de
NUNTA DE CORAL LA PRAGA de DAN NOREA în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1400918987.html [Corola-blog/BlogPost/350544_a_351873]
-
oră, încă nu mă hotărâsem asupra halbei cu cel mai bun raport calitate- preț. Mă rog, revin la dialogul cu vânzătoarea. După ce am plătit halba, m-a întrebat: - Where are you from ? - Romania, am răspuns eu mai stins, conștient că cehii nu prea au auzit de noi. - Wow, I am from Serbia, we are neighbours, s-a luminat la față vânzătoarea. - Good neighbours, i-am zâmbit eu, înviorat dintr-odată. - Very good neighbours, mi-a râs vânzătoarea. Drept care am cumpărat din
NUNTA DE CORAL LA PRAGA de DAN NOREA în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1400918987.html [Corola-blog/BlogPost/350544_a_351873]
-
mare adâncime, cobori câteva minute bune cu scara rulantă. De o aceeași parte a Vltavei se găsesc ceea ce praghezii numesc Orașul Vechi și Orașul Nou. Dar astea sunt denumiri relative, Orașul Nou are și el câteva sute de ani vechime. Cehii folosesc des atributele astea, un exemplu tipic este o sinagogă din cartierul evreiesc, la nord de Orașul Vechi. Inițial i-au zis Sinagoga Nouă, pentru a o deosebi de celelalte, mai vechi. Dar pe urmă au mai construit alta, căreia
NUNTA DE CORAL LA PRAGA de DAN NOREA în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1400918987.html [Corola-blog/BlogPost/350544_a_351873]
-
trompetă. Mai în mijlocul pieții se află statuia lui Jan Hus, iar după fațada unor clădiri se ițesc, precum niște urechi ciulite, două turnuri semețe ale unei biserici în stil gotic. Despre Primăria Veche am aflat niște istorii care dovedesc că cehii au fost dintotdeauna niște oameni aprigi. În două sau trei rânduri, mulțimea înfuriată, nemulțumită de consilierii Primăriei care nu le îndeplineau cererile, a forțat intrarea, a urcat și i-a aruncat pe geam. Peste câteva sute de ani, în 1968
NUNTA DE CORAL LA PRAGA de DAN NOREA în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1400918987.html [Corola-blog/BlogPost/350544_a_351873]
-
s-a născut pe pământ românesc și este unic în lume. În “Mitologia română” Mircea Vulcănescu spunea: “ Locul de baștină al Crăciunului este domeniul etnic românesc. În afara granițelor etnice nu se găsește decât la slavii din imediata apropiere: bulgari, ucraineni, cehi.. Pretutindeni cuvântul este împrumutat de la români”. Chiar așa! Căutați la toate națiile pământului și nicăieri nu-l veți găsi pe Moș Crăciun. Pentru că el, aici este “acasă”. Cercetătoarea Aurora Pețan spunea : “ Crăciunul românesc este unic în lume... este mai mult
METAMORFOZELE LUI MOŞ CRĂCIUN-ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1419004803.html [Corola-blog/BlogPost/371770_a_373099]
-
ortodox (988) luând în căsătorie pe Ana, sora războinicului împărat bizantin Vasile al II-lea Macedoneanul(cel care mai târziu va cuceri Țaratul Bulgar). Misionarismul Patriarhiei de la Constantinopol dăduse roade prin convertirea și a celorlalte neamuri slave din Europa (863- cehii, 864 - bulgarii, 868 - sârbii). Bizanțul transmitea nu numai religia sa, ci și o parte din cultură și civilizație. Iaroslav cel Înțelept (1015-1054) introduce Russkaia Pravda, un cod de legi, după model bizantin, construiește catedrala Sf. Sofia, Poarta de Aur (Zolotâi
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
complexul “Volvo Sporta Centrs”, primul meci alături de letonii de la H.K. Prizma la ora 10.45; la ora 16.15 se va disputa meciul cu echipa finlandeză Kiekko Vantaa White, iar la ora 20.00 cu al treilea adversar din grupă, cehii de la Vsetin. http://hocheigalati.com/ Referință Bibliografică: Gladiators Dunărea Galați reprezintă România la unul dintre cele mai mari turnee europene de hochei pe gheață / Tatiana Scurtu Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 442, Anul II, 17 martie 2012. Drepturi
GLADIATORS DUNĂREA GALAŢI REPREZINTĂ ROMÂNIA LA UNUL DINTRE CELE MAI MARI TURNEE EUROPENE DE HOCHEI PE GHEAŢĂ de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 by http://confluente.ro/Gladiators_dunarea_galati_reprezinta_tatiana_scurtu_munteanu_1331973622.html [Corola-blog/BlogPost/348368_a_349697]
-
foarte bine priceperea în mânuirea armelor, stimându-se și, totodată, temându-se de iscusințalor, în timpul atacului: La arbaletă, cel mai bun e englezul, care cu o singurăsăgeatăstrăpunge armura dintr-o parte într-alta și nimerește porumbelul de la o sutăde pași. Cehii pălesc strașnic cu baltagul. Nimeni nu-l întrece pe neamțla spada cu douătăișuri. Cu o singurăloviturăde șpang, elvețianul sfarmăun coif. Dar cavalerii cei mai grozavi sunt cei care vin de pe meleagurile Franței, luptând în același timp și călare și pe
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Reflexeale_ipostazelor_vitejie_stefan_lucian_muresanu_1382424818.html [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
Luminile multicolore, plimbate cu măiestrie de un tânăr student de la Institutul Pedagogic, pe care-l cunoșteam, descopereau succesiv cupluri de tineri îmbrățișați ce se balansau în ritmul muzicii ori în aburii alcoolului. Mulți greci plăcuți la-nfățișare și turci, români, cehi, tătari, machedoni, polonezi și câțiva ruși, în majoritate însoțiți de tinere intre 16 si 22-27 de ani... M-am apropiat de locul în care, la bar, pe un scaun metalic, prea înalt pentru a fi fost comod trupului ei subțirel
IOI, IOI, IOI! ÎN PRIMĂ AUDIŢIE (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ioi_ioi_ioi_in_prima_auditie.html [Corola-blog/BlogPost/351372_a_352701]
-
că Irlanda de Nord, adică ZERO! În sferturile de finală, s-a terminat cu tactică, cu jucatul pe puncte, cu un egal e suficient. Acum nu mai contează decât formulă junglei ”care pe care”. E jocul „Ene mene Muuu, afară ești tu”. Cehii sunt bătuți de Portughezi, cu un Cristiano Ronaldo care în sfârșit, după ce a ratat în trei meciuri tot ce se putea rata, a arătat ce clasa are. Cehia - Portugalia (0:1) Nemții care oricum alături de spanioli sunt văzuți că finaliști
REPORTAJ: EURO 2012 – SPANIA ŞI NUMAI SPANIA! de VIOREL BAETU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 by http://confluente.ro/Viorel_baetu_reportaj_euro_2012_viorel_baetu_1341623710.html [Corola-blog/BlogPost/354642_a_355971]
-
nici seara (e un moft al „cocalarului“ român, să conducă/meargă/stea la terasă purtând ochelarii de soare chiar și după apusul soarelui). Nu intuiesc mari schimbări față de anii trecuți. Octavian CURPAȘ: La Constanța veneau, pe vremuri, nordicii și nemții, cehii și polonezii... Mai sunt la fel de mulți turiști străini și din ce țări? Corina SAMOILĂ: Din păcate, nu prea mai vedem străini. Celebrele suedeze au rămas doar în memoria taților noștri. În Constanța mai vezi filipinezi, marinari veniți cu vasele ce
INTERVIU CU CORINA SAMOILĂ – REDACTOR ŞEF ADJUNCT AL ZIARULUI „ZIUA DE CONSTANŢA” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 by http://confluente.ro/Octavian_curpas_interviu_cu_corina_sa_octavian_curpas_1341299443.html [Corola-blog/BlogPost/369738_a_371067]
-
când suntem sub presiune, stresați și simțim că nu avem de ales. În graficul alăturat, avem o comparație între România (închis la culoare), Republica Cehă (culoarea bleu) și Danemarca (culoarea verde). În privința toleranței, România este la un scor de 20, cehii sunt aproape 10 procente mai sus ca noi, în timp ce danezii sunt de peste trei ori mai sus decât noi și de două ori și ceva față de cehi, ca punctaj. De ce punctăm atât de jos la toleranță (mai ales față de noi înșine
Spune-mi ce șef ai, ca să-ți spun cum ești ca angajat și cum e atmosfera la tine la muncă by https://republica.ro/spune-mi-ce-sef-ai-ca-sa-ti-spun-cum-esti-ca-angajat-si-cum-e-atmosfera-la-tine-la-munca [Corola-blog/BlogPost/338030_a_339359]
-
bleu) și Danemarca (culoarea verde). În privința toleranței, România este la un scor de 20, cehii sunt aproape 10 procente mai sus ca noi, în timp ce danezii sunt de peste trei ori mai sus decât noi și de două ori și ceva față de cehi, ca punctaj. De ce punctăm atât de jos la toleranță (mai ales față de noi înșine) și care este impactul în relația dintre salariatul român și angajatorul său? Mergând mai departe pe teoria lui Hofstede, dar de această dată uitându-ne la
Spune-mi ce șef ai, ca să-ți spun cum ești ca angajat și cum e atmosfera la tine la muncă by https://republica.ro/spune-mi-ce-sef-ai-ca-sa-ti-spun-cum-esti-ca-angajat-si-cum-e-atmosfera-la-tine-la-munca [Corola-blog/BlogPost/338030_a_339359]
-
în considerare într-un mediu politic atât de ipocrit. however, pentru lectură, desi probabil ai văzut-o deja: http://www.adrianstanciu.ro/2010/02/08/iarba-verde-de-acasa/ și cred că decriminalizarea posesiei de cantități mici din toate substanțele, așa cum au făcut cehii, ar contribui simțitor la golirea pușcăriilor. Dacă doriți să vedeți cum este prin State. http://www.oitzarisme.ro/2010/02/26/david-walter-banks-cannabis-culture/ Multă bafta, Dragoș! @runbaby, nu sunt neapărat de acord cu toate ideile prezentate pe-acolo, dar articolul este
Legislaţia despre droguri în dezbatere by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82641_a_83966]
-
și echilibru instituțional al democrației europene. Cu toate acestea, principala misiune a Consiliului este de a căuta un punct de convergență, un compromis acceptabil pentru toți. Întotdeauna voi menține această poziție cu rigoare, corectitudine și fermitate. În UE, se spune că cehii sunt întotdeauna nemulțumiți de ceva. Că suntem niște cârtitori de care ceilalți ar trebui să se teamă, că suntem o națiune de husiți și șovini înfierbântați. Fundamental, nu sunt deloc de acord cu acest fel de critică. Ca și primul
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
dar care va privi cu îndrăzneală înainte, în cel de-al treilea mileniu. O față în concordanță cu motto-ul Uniunii, ,,In varietate concordia", o expresie a unității și în același timp a diversității. Așa cum s-a întâmplat în secolul al 19-lea, cehii intră în această dezbatere ca un membru mic și tânăr. Întocmai ca atunci, noi ne considerăm o parte istorică a marii familii a mândrelor națiuni europene. În următoarele șase luni vom avea ocazia să demonstrăm din plin atitudinea noastră față de integrarea
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]