81 matches
-
caritate, fidelitate, umilință, ascultare și responsabilitate, devine un mesaj autentic în favoarea vieții penitentului, pentru că procesul dialogic are loc nu doar între mesajul verbal al preotului și penitent, ci mai ales între viața sa și viața penitenților. Prin acest discurs omiletic, celebrantul trebuie să amintească celor adunați că sunt chemați la sfințenie și la un stil de viață penitențial. După omilie, urmează un timp de tăcere, cu intenția de a favoriza examenul de conștiință. Penitentul începe acum o formă interioară de proces
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cu cuvântul lui Dumnezeu, în fața căruia el este chemat să aibă curajul să ofere un răspuns pozitiv de convertire. Însăși cercetarea cugetului face parte dintr-un astfel de proces. În realizarea acesteia, adunarea penitenților poate fi ajutată fie de preotul celebrant, fie de un alt slujitor, prin îndrumări sau rugăciuni sub formă de litanie, adaptând acest dialog în funcție de „condiția socială, vârsta fiecăruia” dintre cei prezenți. Există și posibilitatea ca omilia să nu mai fie ținută, fiind însă favorizat un moment mai
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
potrivit, prin care comunitatea își exprimă părerea de rău, cererea de iertare și încrederea în milostivirea lui Dumnezeu. Rugăciunea Tatăl Nostru nu se omite niciodată. În această Formă B, procesul dialogic este realizat prin diferite îndemnuri și rugăciuni ale preotului celebrant sau ale altui slujitor prezent și prin răspunsurile pe care comunitatea le oferă. Se păstrează conștiința că dialogul nu este doar un fapt extern, între celebrant și penitenți, ci se înfăptuiește și în plan intern, între fiecare penitent și Dumnezeu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
această Formă B, procesul dialogic este realizat prin diferite îndemnuri și rugăciuni ale preotului celebrant sau ale altui slujitor prezent și prin răspunsurile pe care comunitatea le oferă. Se păstrează conștiința că dialogul nu este doar un fapt extern, între celebrant și penitenți, ci se înfăptuiește și în plan intern, între fiecare penitent și Dumnezeu, nu în mod izolat, ci împreună cu ceilalți. Această conștiință îl ajută pe fiecare să simtă apartenența sa la comunitate, precum și influența pe care fiecare o manifestă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
păcatului sau a pocăinței pe care confesorul i-o va propune penitentului. După acest moment personal, celebrarea este reluată în ansamblu, când întreaga comunitate, reunită, îi aduce mulțumiri lui Dumnezeu, preamărindu-l pentru iertarea pe care a primit-o. Preotul celebrant va invita comunitatea „la mulțumire și (...) la fapte bune, prin care să se arate harul sacramentului penitenței în viața fiecăruia și a întregii comunități”. Recunoștința poate fi exprimată și printr-un cântec, imn, psalm, sau printr-o rugăciune specifică, sub
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
viața fiecăruia și a întregii comunități”. Recunoștința poate fi exprimată și printr-un cântec, imn, psalm, sau printr-o rugăciune specifică, sub formă de litanie, proclamându-se „puterea și milostivirea lui Dumnezeu”. Celebrarea continuă cu o rugăciune, prin care preotul celebrant îl laudă pe Dumnezeu pentru darul iertării revărsat în inimile tuturor, după care se încheie cu binecuvântarea și trimiterea comunității. În Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, procesul dialogic dintre penitent și Dumnezeu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cu binecuvântarea și trimiterea comunității. În Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, procesul dialogic dintre penitent și Dumnezeu se derulează în maniere diferite în momente distincte ale celebrării sacramentale: între comunitate și preotul celebrant, între penitentul singular și preotul confesor. Pe tot acest parcurs, se menține un dialog coerent între Dumnezeu și om, începând în planul extern al vieții penitentului, trecând apoi la cel intern al acestuia, pentru ca în final să se întoarcă din
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
-și exprima dorința de a primi iertarea, adică „să mărturisească printr-un semn că o cer (ex: prin plecarea capului, îngenunchind, sau prin alt semn stabilit de conferințele episcopale), spunând împreună formula mărturisirii generale (de ex: Mărturisesc)”. Procesul dialogic dintre celebrant și comunitatea de penitenți decurge într-un mod directiv-categoric, prin indicații și îndemnuri clare. Aceasta face ca preotul celebrant să își însușească mai mult imaginea unui lider organizațional, care pur și simplu conduce comunitatea. Nu acesta este rostul său, însă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
capului, îngenunchind, sau prin alt semn stabilit de conferințele episcopale), spunând împreună formula mărturisirii generale (de ex: Mărturisesc)”. Procesul dialogic dintre celebrant și comunitatea de penitenți decurge într-un mod directiv-categoric, prin indicații și îndemnuri clare. Aceasta face ca preotul celebrant să își însușească mai mult imaginea unui lider organizațional, care pur și simplu conduce comunitatea. Nu acesta este rostul său, însă datorită situațiilor inedite, excepționale, adesea caracterizate de iminența pericolului, sau de o stare de grabă, se poate impune o
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a celebrării și a dialogului chiar într-un ritm rapid, decis și categoric. Celebrarea continuă prin recitarea unei rugăciuni litanice sau prin cântarea unui cântec specific, după care urmează rugăciunea Tatăl Nostru, pe care cei prezenți o spun împreună. Preotul celebrant, după ce înalță o rugăciune către Duhul Sfânt prin care invocă harul său, va proclama victoria morții și a învierii lui Cristos asupra păcatului săvârșit de om. După împlinirea acestor momente, urmează dezlegarea, care este oferită în mod comunitar tuturor celor
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
păcatului săvârșit de om. După împlinirea acestor momente, urmează dezlegarea, care este oferită în mod comunitar tuturor celor de față, care au cerut acest lucru prin semnele indicate mai sus. Ritualul Penitenței propune două formule de dezlegare, dintre care preotul celebrant poate alege una și pe care o rostește cu mâinile întinse asupra penitenților: a) Prima variantă a formulei de dezlegare conține patru părți. În primele trei părți, este amintită fiecare Persoană a Sfintei Treimi, cu acțiunea specifică atribuită în istoria
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pondere clară în acest moment sacru, pentru că „credința trăită nu poate fi separată de condiționările cu caracter psihologic”. Acest fapt face ca, în spațiul sacramental al reconcilierii, să se conjuge trei elemente referențiale: celebrarea liturgică, lucrarea lui Dumnezeu și personalitatea celebranților: a penitentului și a confesorului. 5.5.1 Personalitatea penitentului și procesul dialogic Întâlnirea cu Dumnezeu în cadrul reconcilierii sacramentale (și nu numai) este percepută în mod distinct, de la persoană la persoană, în funcție de personalitatea proprie, de deschiderea acesteia și de gradul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Euharistiei și a reconcilierii sacramentale. Ambele îl pot introduce într-un climat în care să trăiască experiența iubirii și a milostivirii lui Dumnezeu. Celebrarea euharistică îl poate însufleți să se apropie de sacramentul reconcilierii. Un rol important îl are preotul, celebrant al Jertfei sfinte și predicator al cuvântului lui Dumnezeu. El îi prezintă tânărului posibilitatea convertirii „nu numai ca un act interior de moment, ci ca o dispoziție stabilă”, pe care trebuie să o caute să o trăiască. Inspirată de cuvântul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
exigențelor teologice ale pastorației”. Dacă preotul trebuie să fie semnul vizibil al Bisericii, care celebrează sacramentele în vederea sfințirii credincioșilor, atunci, în pregătirea sa, va fi atent mereu să nu își însușească o mentalitate de „administrator al sacramentului”, ci aceea de „celebrant al sacramentului”. Acest motiv, ca și altele, fac ca pregătirea pastorală să fie în mod categoric necesară, ajutându-l pe confesor să înțeleagă faptul că el nu este „stăpânul sacramentelor”, ci doar un slujitor al acestora, trăind și interpretând totul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sacramentul le oferă penitentului iertat, care resimte pacea și armonia în ființa sa. Admitem că astfel de roade nu pot fi experimentate decât dacă există un interes și o atitudine corectă din partea penitentului. Pentru aceasta, el este ajutat de confesorul celebrant. În ultimul capitol, s-a observat cât e de important ca sacramentul reconcilierii să fie bine pregătit. Sunt implicați și importanți în celebrarea sa atât confesorii, cât și penitenții, fapt pentru care este necesară pregătirea acestora cum se cuvine, în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în actul jertfei; că în consacrare, toți sunt uniți în contemplarea misterului Sângelui lui Isus; și că în Sf. Împărtășanie toți merg să bea din acea licoare divină izvorâtă din rănile iubitoare ale Pelicanului divin? Nu este lăsat singur preotul celebrant? Există dintre aceia care nu se preocupă excesiv de această solitudine în timpul sacrificiului divin și se mulțumesc să audă poporul rugându-se. Nu spun că această rugăciune n-ar fi ceva bun, dar ce abis există între această formă și participarea
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
asculți cum se cuvine Sf. Liturghie, așa cum nu este ceva indiferent pe termen lung să mănânci ceva mai mult sau mai puțin hrănitor“. 91. Ce dezastroase sunt consecințele rupturilor dintre laici și preoți! Și ruptura se extinde. „Ruptura dintre preotul celebrant - persistă C. Carretto - și lumea laică 'neconcelebrantă' poate fi întâlnită și în afara bisericii, în exercițiul apostolatului. Așa cum preotul este 'singur' în biserică în momentul celebrării, în apostolat este la fel de singur. De fapt, cine a asudat în via Tatălui în toate
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
la alta. Într-o baracă încăpeau circa 200 de persoane cu paturi suprapuse (un rând de paturi suprapuse). Noaptea barăcile se închideau. Concelebrarea Sfintei Liturghii era în ritul oriental sau latin. Când celebram în ritul oriental, Pr. Ieronim Șușman era celebrant principal. Iar când celebram în ritul latin, atunci celebrant principal era Pr. Iosif Celante sau Pr. Matei Ghiuzan, iar predica ce ținea ca loc de meditație o făceam cu rândul. De Crăciun am cântat colinde. Am format cor și ne-
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
persoane cu paturi suprapuse (un rând de paturi suprapuse). Noaptea barăcile se închideau. Concelebrarea Sfintei Liturghii era în ritul oriental sau latin. Când celebram în ritul oriental, Pr. Ieronim Șușman era celebrant principal. Iar când celebram în ritul latin, atunci celebrant principal era Pr. Iosif Celante sau Pr. Matei Ghiuzan, iar predica ce ținea ca loc de meditație o făceam cu rândul. De Crăciun am cântat colinde. Am format cor și ne-am dus pe la toate barăcile și am cântat. De
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
La ora 19 am participat la Sf. Liturghie în biserica Sf. Miguel. Stând mai în spate, într-o bancă, după rugăciunea Rozariului (nu am priceput graba asta la rugaciune, unii suprapunându-se peste alțiiî, deodată m-a speriat cântecul - preotului celebrant ce a apărut în viteză, însoțit de trei ministranți, ce aproape alergau spre altar împreună cu el, prin mijlocul bisericii. Liturghia s-a desfășurat în același ritm alert. Dacă acest preot tânăr și pe care l-am asemănat cu Napoleon în
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
La ora 19 merg la Sf. Liturghie. Alături de localnici, oameni simpli, sunt aproximativ 20 de pelerini. Aproape toți se împărtășesc iar la sfârșitul Liturghiei preotul ne invită în față pentru a primi binecuvântarea. La altar în stânga și în dreapta preotului celebrant stau două fetițe și doi băieți, toți simpatici. Unul dintre ei, cel mai mic, ne numără pe toți cu gesturi ce ies imediat în evidență. Probabil că s-a cam grabit cu numărarea căci începe de la capăt. Mă amuză cum
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
capete și le folosea în loc de ornat preoțesc. Îi chema la adunare pe frații săi și pe doamna Barbara Ricca, vecina lor și nașa lui de botez, obligându-i să participe la serviciul liturgic. După recitarea rozariului, copilul imita gesturile preotului celebrant, pronunța multe „saeculorom“ și, mai ales, improviza predici solemne, proba evidentă a bunei sale memorii de a-și reaminti predica duminicală a parohului. Această pasiune religioasă și memorie solidă i-au pricinuit și unele consecințe triste, dat fiind că anumite
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
camarazi a încercat să-și bată joc de el. Unul dintre ei, strâmbându-și nasul și mirosind aerul cu dezgust: «Ce miros de tămâie! Oare e vreun preot fals printre noi?». Calabria, neînfricoșat, adresându-se celui care maimuțărea gesturile preotului celebrant, îi spuse: «Da, eu eram cel care slujea în dimineața asta la Sfânta Liturghie. Și sper ca într-o zi să o pot celebra personal, pentru că intenționez să devin preot. Apropo, mi-am dat seama că tu de trezești degrabă
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
când în când». Capitolul XII Preoția «Am impresia că m-am născut preot» «Am impresia că m-am născut preot», spunea don Calabria religioșilor săi. Încă de copil s-a simțit atras de preoție și a încercat să imite gesturile celebrantului, improvizând predici și împărțind binecuvântări. În fața atâtor dificultăți întâlnite, nu a disperat niciodată că nu va ajunge într-o zi preot: moartea prematură a tatălui, sănătatea precară, sărăcia familiei, întreruperea studiilor, neînțelegerile. O știa bine sfânta sa mamă Angela; era
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
În general, cuplul de miri poate alege preotul care le va celebra căsătoria; biserica în care va avea loc celebrarea este, în mod obișnuit, aceea din locul în care viitorii miri trăiesc, sau din locul unde vor merge să locuiască. Celebrantul ordinar să asiste la celebrarea căsătoriei este numai parohul parohiei în care ei trăiesc. Preotul ce va celebra, trebuie să pregătească liturghia împreună cu mirii, și să le recomande o spovadă bună înainte de acest pas important din viață. Celebrarea căsătoriei Celebrarea
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]