23,403 matches
-
al Cîntăreței chele, al Scaunelor, Lecției, Rinocerilor, era deja apreciat și contestat concomitent - începea deci să fie considerat un mare creator de teatru. Volumul cuprinde scrieri dintre cele mai diferite, avînd însă în comun tema teatrului; se găsesc reunite aici celebrele texte despre avangardă (Discurs despre avangardă și Tot despre avangardă), disputele cu criticii (Vorbe despre teatrul meu și despre vorbele altora, dar și schimbul de replici cu Kenneth Tynan din The Observer), fragmente de jurnal, mărturisiri despre unele dintre piesele
Clasicii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14672_a_15997]
-
de c.v. oficial e comentată de Gigi Căciuleanu însuși, e recompusă afectiv. Iar viața lui e absolut fascinantă, de la colaborările cu mari nume ale dansului contemporan, inclusiv Maya Plissetskaya, pînă la extraordinarele coregrafii pe care le-a semnat pe scene celebre. Și, mai ales, credința profundă în dans, în mișcare: "O bucățică de lemn poate să devină și înger, și drac, poate fi vrăjitorul și bagheta magică. Se poate obține orice fantasmagorie cu o nimica toată. Exact ca și cu gestul
Clasicii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14672_a_15997]
-
foarte lungi perioade de opresiune. Așadar, în chip natural, un prim subiect abordat este cel al libertății. Mihai Zamfir se întreabă ce este libertatea, cu o nedumerire de bun simț, stîrnită de schimbarea istorică menționată și coroborată prin vizitarea tezelor celebre în materie, de prefirarea unor sintagme ale lui Platon, Spinoza, Kant, Hegel, ca și de rememorarea sîngeroaselor ei jaloane care au fost Revoluția franceză și Revoluția rusă ("n-o voi ști probabil niciodată"), dar a realizat, ca într-o iluminare
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
directorului" Cornel Ungureanu e însă și cel al profesorului universitar, care ține cursuri despre Ion Barbu, dă examene, asistă la susținerea de doctorate, face inspecții de grad, e și cel al secretarului filialei locale a Uniunii Scriitorilor care participă la celebra Conferință ce-l instalează pe Eugen Uricaru ca președinte USR, și cel al directorului revistei Orizont cu multele lui obligații redacționale, și cel al coordonatorului grupului A Treia Europă, și cel al cinefilului care comentează pentru televiziunea locală, împreună cu senatorul
Cronica unei înfrîngeri by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14692_a_16017]
-
rock. Un amalgam amețitor între lumea pragmatică, ultramodernă a rockerilor, a culturii pop, suprapusă, sau mai curînd interferată de cultura hindusă, cu zeii, miturile, concepțiile și conceptele ei. O poveste tragică de dragoste în trei, între complexa cîntăreață Vina Apsara, celebrul compozitor de muzică rock Ormus Cama și naratorul, Rai, martorul dramaticei lor povești și care, la rîndul său, a adorat-o pe Vina. O poveste despre sublimarea - după paradigma orfică, - a durerii în bucurie, prin muzică și iubire. Acum, în
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
Nu, nicidecum! Nu e ce credeți! Ceea ce vreau să vă spun n-are nici o legătură cu filmul acela celebru...Ca să n-o mai lungesc, am să vă dezvălui de la bun Început că e vorba despre un parfum. Parfumul unei femei...(Știu, mărturisirea asta duce cu gândul tot la un film. Numai că... Deși, naiba știe...) Oricum, nu era un
O poveste cu Dolce Vita și Floriana Flower. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/81_a_356]
-
mult, Theodor Cazaban neagă - e drept fără a oferi prea multe argumente că evreii uciși în timpul rebeliunii legionare și agățați, ulterior, în căngi la abator ar fi fost, de fapt, victimele unor echipe formate din scursorile Bucureștiului, aflate sub comanda celebrului comisar Eugen Cristescu (vezi p. 66). Chiar dacă Theodor Cazaban își asumă cu plăcere identitatea de "legionar cochet" aprecierile făcute la adresa mișcării legionare nu au, neapărat, aerul unei pledoarii pro domo. Este mai degrabă confesiunea unui om care nu mai are
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
e să încerci să te substitui Naturii, uitând de natura ta umană... Oceaniei și primitivilor din Pacific nu îi rezistară nici Renașterea, grandilocventă, în ciuda (sau tocmai din cauza) echilibrului ei perfect; nici realismul clamoros al secolului XIX, pânzele gigantice ale fotografilor celebri cu scenele lor de bătălie teatrale unde ostașii mor cu mâna la piept, ori cu brațul întins implorator spre împăratul impasibil. Față făcu, - după mine, - Oceaniei primitive, arta romană, fântâna expusă pe pardosea având ghizdul cam de trei metri și
Reflexe pariziene IX by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14724_a_16049]
-
deveni vizionar". Artistul e o întîlnire de puteri daimonice care se ivesc din străfunduri incontrolabile de către rațiune. Reperele producției lui Gellu Naum pot fi descifrate în Manifestele suprarealiste ale lui André Breton, dintre care chiar cel dintîi, din 1924, cuprinde celebra definiție a conceptului: "Automatism psihic pur, prin care ne propunem să exprimăm, fie verbal, fie în scris, fie în orice alt mod, funcționarea reală a gîndirii. Dictare a gîndirii, în absența oricărui control exercitat de rațiune, în afara oricărei preocupări estetice
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
ani în atribuții. Dacă toată această acțiune managerială putea deveni la un moment dat iritantă (cel puțin pentru cineva care a trăit perioada cultului personalității), orice obiecție dispare în fața incontestabilului geniu al muzicianului. O primă serie de concerte dirijate de celebrul șef de orchestră din Birmingham cuprindea Asyla de Thomas Ades (englezul deja celebru la 31 de ani) și Simfonia a 5-a de Gustav Mahler. Concertele vor continua pe același principiu al combinării marii tradiții muzicale europene cu noua muzică
Jurnal berlinez (1): Operă în piscină by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14732_a_16057]
-
dat iritantă (cel puțin pentru cineva care a trăit perioada cultului personalității), orice obiecție dispare în fața incontestabilului geniu al muzicianului. O primă serie de concerte dirijate de celebrul șef de orchestră din Birmingham cuprindea Asyla de Thomas Ades (englezul deja celebru la 31 de ani) și Simfonia a 5-a de Gustav Mahler. Concertele vor continua pe același principiu al combinării marii tradiții muzicale europene cu noua muzică engleză sau finlandeză, Rattle programând piese din repertoriul deja promovat și lansat de
Jurnal berlinez (1): Operă în piscină by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14732_a_16057]
-
Universitatea din Timișoara, a descifrat mecanismele lingvistice ale lui M. Eliade în construcția universului său fantastic. Alt fost elev al Catedrei udineze, Luca Bernardis, a întreprins o originală comparație între Jurnalul lui Mircea Eliade și volumul Dragostea nu moare a celebrei Maitreyi (Dagupta): povestea relației lor de dragoste reflectată literar în Maitreyi și realitatea pe care o acreditează, după ani și ani, veritabila eroină a romanului. în Italia, ca și în România, va trebui să se țină seama de existența unui
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
moartea dictatorului, autor de romane și scenarii de film (cine a uitat Z de Costa Gavras?), Semprun relatează o ședință a Comitetului Executiv al P.C. Spaniol (făcea parte din Comitet, va fi exclus apoi din partid) și o alocuțiune a celebrei Passionaria în care era el însuși pus la zid. Teribile amintiri, teribile documente morale! Aceste lucruri se cuvin cunoscute. Are dreptate dl Buzura: generațiile noi nu-și pot ignora părinții fără riscul de a nu însemna ele înseși nimic. Scapino
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14738_a_16063]
-
tehnică asupra Scrisorii", dar montată în pripă și cu o distribuție nu tocmai inspirată de Constantin Nottara, D'ale carnavalului a fost socotită de diverșii comentatori ai premierei absolute a nu avea invențiune, tipuri, caractere, haz. Apărată de Maiorescu în celebrul său studiu Comediile d-lui Caragiale, dar aspru judecată de Dobrogeanu-Gherea, piesa avea să-și găsească primul exeget literar adevărat în Pompiliu Constantinescu, cel ce i-a definit genul proxim, calificând-o "o farsă pură" și a observat că lucrarea
D'ale carnavalului by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14754_a_16079]
-
Frida, în regia Juliei Taymor, cunoscută pentru flamboaiantul Titus Andronicus, cu Anthony Hopkins în rolul titular. Și tot că la Berlin, debutul competiției a dezamăgit, chiar dacă Salma Hayek a investit 8 ani din viață pentru a ecraniza viața celei mai celebre compatrioate, pictorița mexicană Frida Kahlo. Cu o distribuție impresionantă - Alfred Molina, în rolul pictorului Diego Rivera, Antonio Banderas - Siqueiros, Geoffrey Rush - Trotsky, Edward Norton - Nelson Rockefeller - filmul se împotmolește în detalii nu întotdeauna semnificative, iar momentele în care Julie Taymor
Venetia sub semnul Șarpelui by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/14779_a_16104]
-
al posesorului Peșterii, Polifem, un Oricare, cănd irlandez, de pildă, cănd iudeu și substitutindu-se rând pe rând prin monologurile sale existenței adevărate, care cel puțin pentru Joyce nici nu există. El incarnând, fiind receptacolul a cel puțin 25 de biografii celebre începând cu Isus Cristos, substituindu-se lor, prin acest acces de non-identitate. Ulise, my dear Jeff, - încheiasem cu verva pe care mi-o regasisem în Franța, - este Los-Alamos, fisură nucleară a frazei și narațiunii pe plan literar... Formidabil! repeta americanul
Reflexe pariziene VII by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14773_a_16098]
-
despre cum e umanitatea văzută în aceste piese, cum arăta lumea înainte de 1989, sau în vremurile în care a fost scrisă fiecare piesă în parte. Comentariul este prea aproape de text, cu rare panoramări, autorul preferînd stabilirea unor filiații cu exemple celebre din dramaturgia occidentală unor mai atente decelări a tendințelor și a direcțiilor în dramaturgia românească - cu o excepție notabilă: integrarea teatrului lui Teodor Mazilu în direcția teatrului satiric din anii '70. Chiar și așa, o inițiativă critică onestă care să
Recapitulări, nu revizuiri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14789_a_16114]
-
Observăm doar că deobicei el este îngrijit gîndit și scris. În toate literaturile pe care le cunosc textul considerat îndeobște cel dintîi pare să aibă în spate o anume tradiție sau măcar un oarecare exercițiu. Și la noi, la fel. Celebra scrisoare a boierului brașovean Neacșu nu este deloc convingătoare în rolul de primă operă care i se atribuie de către istorici. Doar că de eventuala existentă a altora anterioare n-avem habar. Timpul trece, secole, decenii sau ani, și oamenii continuă
Pe înțelesul celor care citesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14786_a_16111]
-
pe care le conducea. Că, obsedat metodic de glorie, isi regiza propriile aniversări, cerîndu-le editorilor să facă rost de articole omagiale; că frecvență, și din rațiuni folclorice, prostituatele; că ruga un prieten cu condeiul mai ductil să-i scrie articolele, celebrul romancier fiind - după părerea lui Umbral - un jurnalist mediocru etc. Cît despre titlul cărții, încărcătură să ofensatoare se diluează considerabil dacă sintagma este înțeleasă în context, dincolo de decupajul publicitar. Formula "cadavru de lux" nu este aplicată doar lui Cela, ci
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
ales la maturitatea tîrzie a lui Cela, sub pretextul că acesta din urmă a scris el însuși despre adolescență și tinerețea să. De fapt, autorul insistă cu vanitate asupra acestei perioade, pentru a evidenția propria relație și propriile experiențe cu celebrul scriitor. Perspectiva cu pricina constituie mai puțin o revendicare a credibilității martorului ocular, cît o strategie de deturnare a biografiei. Treptat, accentul trece de pe subiectul biografiei pe biograf. Există fragmente, eseuri întregi chiar, în care Cela abia apare, fiind marginalizat
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
se plîngă. Am incercat în mai multe rînduri să-mi explic dificultatea ei de a scrie. Cu o excepție, n-a scris nimic. În afara excelentelor interviuri din Dilemă anilor din urmă. Țîța era un povestitor înnăscut. Istoriile ei, cu oameni celebri sau cu anonimi, cu trecutul Bucureștiului pe care il stăpînea cum numai regretată noastră colega, Andriana Fianu, o mai făcea, cu pitorești evenimente literare, erau captivante. Avea o memorie, îndeosebi a amănuntului, fără egal. Dacă citise o dată o carte, n-
Tita by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14811_a_16136]
-
o poveste de dragoste cu greu mai poate aduce ceva nou în planul conținutului, orice încercare de reactualizare a subiectului trezește inevitabil în cititorul "postmodern" senzația de "déjà lu" - scena oglinzii, de pildă, aduce ecouri din cel puțin două romane celebre, Madame Bovary și Amantul doamnei Chatterley. Acesta este, probabil, unul dintre motivele pentru care autoarea a ales o tehnică narativă ce amintește de experimentalismul optzecist. Povestea, destul de comună de altfel - Cornelia Tudoran, femeia ce se ofilește în atmosfera călâie a
Romanul unei poete by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14816_a_16141]
-
reține de asemenea pagini de jurnal. Senzația de déjà-lu este caracteristică atunci cînd îl citești pe dl Goma. D-sa scrie mereu același text, cu aceleași personaje, cu aceeași intrigă. Totul, fictiv, de bună seamă. O surpriză este reproducerea "poveștii" celebrului discurs, rostit de Soljenițîn la Harvard la sfîrșitul anilor '70, poveste spusă de el însuși. Traducere, dl Laszlo Alexandru. Un interviu amplu și foarte măsurat în ton acordă Columnei dl Gabriel Dimisianu. Criticul despre critici. Și nu numai. Proză de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14810_a_16135]
-
din cinema; în viziunea unui actor cu un chinuitor (în context) exces de inteligență, cinema-ul e redus, de prea multe ori, la condiția de jucărie aducătoare de bani, de o superficialitate depășită doar de stupiditate. Dar, vorba unui dramaturg celebru, "Eu am lansat ideea, eu o bagatelizez!" Iată-l, acum, pe același Anthony Hopkins, declarînd că aceeași jucărie poate fi, la urma urmelor, și distractivă. Ideea de "distracție" revine în declarațiile făcute presei de marele actor, care a acceptat să
Distracție cu CIA, la Praga by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14831_a_16156]
-
Ghițescu Autor al unei Istorii a lecturii recent apărute în traducere portugheză, Alberto Manguel, canadian de 54 de ani, fluent în spaniolă, scriitor de limbă engleză, stabilit într-un mic sat din Franța, a fost, un timp, lectorul unui orb celebru - Jorge Luis Borges -, împrejurare în care acest "cel mai important cititor al epocii noastre" l-a învățat și pe el să citească. Întâlnirea sa cu Borges este un capitol fascinant, nu numai al istoriei sale personale, ci, într-un fel
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]