252 matches
-
pe-acest tărâm oamenii se hrănesc cu versuri și poartă hlamide făurite din bancnote fluide aici este kitsch să fii bogat în acest univers luna este un soare travestit și psihopat mi-e dor de amforele voastre străine de pătimi celeste și vreau să mai rămân în huma picturilor rupestre! metapoezie ... Citește mai mult transcendentala capătul acestui șir de jinduirise află un scaunîn penumbra mesei se audeun clipocit nesfârșit de uimiriiar pe marginea patuluirefluxul aruncă speranțe deșartedin lucrurileatinse de eatâșnește un
IOANA VOICILĂ DOBRE by http://confluente.ro/articole/ioana_voicil%C4%83_dobre/canal [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
Să vadă Dacia pe harta Și-n lume, a urmat un zbor Ce l-a făcut nemuritor. Coloana vitejilor eroi. Infinitu-n fonta prins, Se ridică pan’ la cer, Veșnicia a învins Prin celebru-i cavaler! Masă tăcerii. Într-o tăcere celesta Admir a mesei rotonda, E reală și tempesta, Eroic prinsă în fronda. Aleea eroilor.(scaunelor) Pașii “lui” de pe alee, Îi aud și au miros De prundiș și azalee, Sanctuar armonios! Poartă Sărutului. La a sărutului măreață poartă Cu drag, îndrăgostiții
OMAGIU MARELUI BRANCUSI-EPIGRAME ŞI MADRIGALE) de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Constantin_enescu_1396630012.html [Corola-blog/BlogPost/347392_a_348721]
-
înalt și idealuri pe masura Cerului Cristalin! Nu cunosc cum funcționează fenomenul de comunicații electronice (IT), dar, după o cercetare privată în arta formelor sculpturale de peste un sfert de veac și practicând o formă de meditație artistică și de ascensiune celesta cu n-dimensiuni prin Cerul Cristalin văd bine cum curgerea puterii soft generează puterea curgerii doar atunci când are baza să de sprijin pe fenomenul hard, care reprezintă puterea de a comandă, susținută de forță de oscilație a Soarelui ce sprijină
CONSTANTIN MILEA SANDU by http://confluente.ro/articole/constantin_milea_sandu/canal [Corola-blog/BlogPost/360444_a_361773]
-
înalt și idealuri pe masura Cerului Cristalin! Nu cunosc cum funcționează fenomenul de comunicații electronice (IT), dar, după o cercetare privată în arta formelor sculpturale de peste un sfert de veac și practicând o formă de meditație artistică și de ascensiune celesta cu n-dimensiuni prin Cerul Cristalin văd bine cum curgerea puterii soft generează puterea curgerii doar atunci când are baza să de sprijin pe fenomenul hard, care reprezintă puterea de a comandă, susținută de forță de oscilație a Soarelui ce sprijină
CONSTANTIN MILEA SANDU by http://confluente.ro/articole/constantin_milea_sandu/canal [Corola-blog/BlogPost/360444_a_361773]
-
Ștefan Dumitrescu, Geo Călugăru, Tatiana Rădulescu, Virginia Meheș, Costy Trita, Neluța Stăicuț, Mihai Prepelița, Invitați: Poetul Radu Cârneci Scriitoarea Floarea Necșoiu Va fi evocat poetul Marin Sorescu (n 29 febr 1936) care ar fi împlinit 80 de ani. Cântă grupul CELESTE: Felicia Popescu (chitară) Nicu Șandru (flaut) Recita: Manuela Golescu și Doina Ghițescu Organizator: Elenă Armenescu Referință Bibliografica: Seară de muzică și poezie la Club Calderon / Elenă Armenescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1876, Anul VI, 19 februarie 2016. Drepturi
SEARA DE MUZICĂ ȘI POEZIE LA CLUB CALDERON de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1455870085.html [Corola-blog/BlogPost/383372_a_384701]
-
Acasă > Stihuri > Reflecții > MUZEI PIERDUTE Autor: Virgil Ciucă Publicat în: Ediția nr. 1939 din 22 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Muzei pierdute Te-am curtat muză celesta Pentru un vers, cuvânt sublim Cu parfumu-i de tempesta Maturând prin țintirim Au pierit spre zori ciclopii Cerul meu a obosit Doar cupola Sfintei Sofii Lumină când a trăznit La privirea-ți princiara ‘N visul meu te-am regăsit Când
MUZEI PIERDUTE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1461277380.html [Corola-blog/BlogPost/378489_a_379818]
-
crezi, Rugă de noapte, Decât iarna. Greu de precizat ce le face memorabile. Poate sinceritatea și puterea misterioasă cu care tulbură echilibrul interior al cititorului. Dar cu siguranță a stat în arta Luciei Olaru Nenati să aleagă din materia primă celestă acele fragmente care împreună pot cristaliza compoziții de genul unor asemenea declarații testamentare emoționante. „Singur, sinele meu” (Ed. Junimea, Iași, 1996) vine cu noutatea poemelor ample, degajând forță și rezistență. Tot din punctul de vedere al înfățișării exterioare notăm curajul
CARTE DE POEZIE – LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” de VICTOR TEIŞANU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Victor_teisanu_carte_de_poezie_lu_victor_teisanu_1343826921.html [Corola-blog/BlogPost/360027_a_361356]
-
plouă până peste. Cerul pare ca de ceară, Ca o ceață de pe creste... Încă nu e primăvară, Dar nici iarnă nu mai este. Mă uitam pe geam aseară (Blocul meu un Everest e...) Și-am văzut cum scăpărară Policandre mici, celeste... Încă nu e primăvară... Făurar e pe sfârșite Făurar e pe sfârșite Pe sfârșite-i și zăpada, Trece repejor decada Zilelor de frig sucite Și ne lepădăm mesada. Numai mâine nu-i poimâine Și-l cinstim pe Dragobete Renunțând la
GRUPAJ DE LIRICĂ VERNALĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1425540487.html [Corola-blog/BlogPost/369603_a_370932]
-
cu ochii de heruvim în care joacă toate apele albastre ale Cerului, cu cântecul ei de pasăre măiastră... Cântă toată splendoarea Primăverii pământului, cu fruntea luminată rezemată de Curcubeul sfinților, cu brațele înflăcărate, care îmbrățișează nemărginirea martirilor, cu gândurile albe, celeste ale poeților în care se țese cerdacul Zilei, cu brâul de Azur al filosofilor, tivit din surâsul serafic al serii, cu brocardul ei verde, sacerdotal, podoabă a demnității nemuritoare, cu mersul ei regal al devenirii, ce calcă senin și-mprăștie
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1401586408.html [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
lumina, care se feresc îndeobște de ochiul comun, dar se dăruie spiritului superior. Duhul tainic și întunecat al muntelui este surprins în tablouri, ele însele în continuă mișcare, cu o eleganță și grație primitivă, desprinsă de-a dreptul din natur celestă. Volumul este centrat pe respectul față de istoria și tradițiile „nordiștilor” mehedințeni. Sunt la ele acasă cântecele zorilor din Prejna, Runcu, Rudina, Dâlbocița, Obârșia Cloșani, Martinești-Ponoare, Ceptureni, Cracu- Muntelui, ori descântecele bătrânei Buroaica din Dâlma. - 02 - Te întorci cu sufletul peste
SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Prof_titu_dinut_saga_despre_iovana_io_gheorghe_stroia_1355123022.html [Corola-blog/BlogPost/351697_a_353026]
-
xilofoane în care lamele de lemn sunt înlocuite cu lame de metal: oțel sau duraluminiu (xilofoanele și metalofoanele au adesea, sub masă care poartă lamele, tuburi de rezonanță din metal). Sunt clasificate aici aparatele asemănătoare cu lamele de sticlă. 8) Celestele și instrumentele asemănătoare, utilizate ca instrumente de baterie pentru a înlocui mecanismele muzicale de forma clasică și care, se prezintă sub forma unui pian mic cu pedala și mecanisme care opresc brusc vibrația corzilor pianelor; au că organ sonor lamele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166820_a_168149]
-
din centru nu este Soarele. Pitagoreenii credeau că Soarele se rotește în jurul focului central împreună cu toate celelalte. Aristotel nu a primit acest argument și a susținut geocentrismul. Heraclides Ponticus (secolul al IV-lea î.e.n.) explica mișcarea diurnă aparentă a sferei celeste ca fiind rotația Pământului. Primul care a prezentat argumente pentru un sistem heliocentric a fost, însă, Aristarh din Samos (270 î.e.n.). Ca și Eratostene, Aristarh a calculat dimensiunea Pământului, și a măsurat dimensiunea și distanța la care se află Luna
Heliocentrism () [Corola-website/Science/314196_a_315525]
-
pentru a distruge soarele Dyson-Alpha și, implicit, pe LuminăDimineațăMunte. Planul lui Ozzie este dus la bun sfârșit, în timp ce Paula Myo, Marina și Păzitorii îl urmăresc pe Starflyer pe Far Away, încercând să îl împiedice să decoleze cu nava sa, "Marie Celeste". Mulți oameni sunt uciși în această întreprindere periculoasă, dar planul Păzitorilor de a folosi o furtună canalizată pentru a distruge nava se dovedește fezabil, amenințarea lui Starflyer fiind eliminată în cele din urmă. SFFWorld.com remarcă ”ritmul scăzut și un
Steaua Pandorei: Judas unchained () [Corola-website/Science/327291_a_328620]
-
a fost închis în interiorul unei oglinzi de către bunicul lui Miroku și a fost eliberat de către Kanna și Kagura; deoarece Kaguya dorește să oprească timpul, aceasta pornește în căutarea Robei Celeste, menite să-i amplifice puterile. La momentul eliberării sale, Roba Celesta era deținută de către Clanul Hojo; Kaguya va găsi roba și va încerca să o ia cu forța, pregătind o incantație. Kagome o va săgeta, iar puterile lui Kagome îi vor trezi interesul demonului, dorind să o devoreze. Kagome pregătește să
Kagome Higurashi () [Corola-website/Science/311915_a_313244]
-
pe Inuyasha, însă aceasta o va întărata pe Kagome să atace. Tânără va trage cu arcul, Kaguya va absorbi săgeată în oglindă ei și o va îndrepta spre Inuyasha, însă acesta va fi aparat de Kagome. Hojo va arunca Roba Celesta încercând să prindă săgeată, însă aceasta o va lovi pe Kagome, țintuind Roba de spatele ei. În barieră Kaguyei, Kagome aude vocea lui Inuyasha și își va recapătă cunoștință; rană din spatele ei se va vindeca, lăsând Roba Celesta să cadă
Kagome Higurashi () [Corola-website/Science/311915_a_313244]
-
arunca Roba Celesta încercând să prindă săgeată, însă aceasta o va lovi pe Kagome, țintuind Roba de spatele ei. În barieră Kaguyei, Kagome aude vocea lui Inuyasha și își va recapătă cunoștință; rană din spatele ei se va vindeca, lăsând Roba Celesta să cadă liberă către sol. Kaguya este uimită că tânăra s-a vindecat rapid, înțelegând că acest lucru s-a datorat Robei Celeste. În timp ce Kaguya ridică Roba, Kagome o interoghează, dorind să știe motivele ei de stopare a timpului. Deoarece
Kagome Higurashi () [Corola-website/Science/311915_a_313244]
-
definesc partea a patra. Elementul timbral este atât de pregnant în această mișcare, încât distribuirea materiei sonore este tributară elementului tematic, dar mai ales celui timbral, construind o muzică „plină de virtuți vizuale” . Principalele instrumente sunt saxofonul sopran, flautul, oboiul, celesta, harpa, corzile, talgerul și tam-tamul. Pascal Bentoiu remarca faptul că „ascultat numai el (...), finalul câștigă mult mai sigur adeziunea ascultătorului.” Înnoirea continuă și evoluția discursului muzical se reflectă și în concepția lui Enescu asupra orchestrației. Remarcăm în Suita a III
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
axă verticală a lumii, simbolizează în tradiția creștină crucea răstignirii lui Iisus Hristos; cu alte cuvinte crucea făcută din lemnul pomului cunoștinței binelui și răului este identificată sau se substitue Arborelui cosmic ca axă ce unește lumea terestră de cea celestă. Ea este descrisă ca un arbore veșnic ce stă în mijlocul cerului și al pământului sprijinind cu tărie universul; este arborele vieții plantat pe Golgota pentru a desăvârși actul esențial al noii Teologii: prin moarte mântuirea omenirii, biruința vieții asupra morții
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
versurile poeților Philippe de Thaon, Șerban Foarță și Andrei Ujică. A apărut pe albumul „Cantafabule” (1975; reeditat în 1996), fiind înregistrată în formula N. Covaci - blockflöte, voce, M. Baniciu - solist vocal, J. Kappl - blockflöte, voce, G. Reininger - pian electric (sau celesta), sintetizator. Romanță compusă de Guilelm Șorban în 1897, pe versurile poeziei omonime a lui George Coșbuc; aranjament și orchestrație Nicolae Covaci (1999); înregistrată inițial cu Josef Kappl; apoi înregistrată în 1999 în formula N. Covaci - chitară acustică, double-six, chitară bas
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
de Victor Cârcu. A apărut pe albumul „Mugur de fluier” (1974; reeditat în 1999); formula era N. Covaci - double-six, chitară solo, voce, J. Kappl - chitară bas, vioară, voce, M. Baniciu - solist vocal, C. Petrescu - baterie, V. Sepi - percuție, G. Reininger - celesta, clopote. A apărut și pe discul „Evergreens” (1995). O alta înregistrare se află pe discul „Symphoenix/Timișoara” (1992), cu titlul „Fata verde”, înregistrată în formula N. Covaci - chitară acustică, voce, M. Neumann - vioară, M. Baniciu - solist vocal, O. Lipan - baterie
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
Andrei Ujică și apărută în finalul albumului „Cantafabule” (1975; reeditat în 1996). A fost înregistrată în formula N. Covaci - chitară solo, voce, J. Kappl - chitară bas, voce, O. Lipan - baterie, percuție, M. Baniciu - solist vocal, G. Reininger - sintetizator, orgă electronică, celesta; refrenul apare și la finalul suitei „Invocație” din debutul aceluiași album. Diferența între versiunea din 1975 și cea reeditată din 1996 este finalul. În timp ce pe albumul inițial piesa se termină printr-un solo tăios de pian electric, în varianta reeditată
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
(n. 20 octombrie 1976, Gioia del Colle, Italia) este un fotbalist italian aflat sub contract cu Calcio Catania. Tatăl lui, Peter, este lucrător comercial, în timp ce mama Lucia este casnică. Are o soră, Celeste. Are o diplomă de masterat în limbi străine, materia lui preferată fiind limba engleză. Cariera de fotbal și-a început-o la opt ani la echipa Inter Club Mottola, în rolul de mijlocaș central. Cei trei antrenori care l-au
Nicola Legrottaglie () [Corola-website/Science/322857_a_324186]
-
în "supervizarea" înregistrării; totuși, s-a declarat că Shilkret deținea supremația și chiar i-a cerut la un moment dat compozitorului să părăsească studioul. Apoi, mai târziu, Shilkret a realizat că nu este nimeni care să poată înregistra partea de celestă din secțiunea lentă așa că l-a rugat cu ezitare pe Gershwin dacă ar putea să interpreteze partea solo. Gershwin a spus că poate și aceasta a fost singura sa contribuție în înregistrarea lucrării. Transmisiunea radio de pe 8 decembrie 1937 de la
Un american la Paris () [Corola-website/Science/331569_a_332898]
-
Tale. Sub talpă lui ai pus 7. Și oile și boii și pasărea de sus, 8. Și fiarele și peștii zvâcnind că o sclipire... 9. Numele Tău ! Ce tainic și ce mirific este Pe-ntinderea de huma și-n marile celeste ! 9 1. Inima mea, Întreaga mea ființă Vor laudă pe Cel Etern, spunând Minunile-I oriunde pe pământ. 2. Căci El mi-e bucurie, biruința, Numele Lui Îl venerez și-L cânt : El, Cel teribil. Și, la fel : Cel blând
Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
declinul. Orchestrația lucrării conține pe lângă cvartetul de coarde, patru flaute (două piccolo), două oboaie, corn englez, trei clarinete, patru fagoturi (printre care două contrafagoturi), patru corni, patru trompete, patru tromboane, tubă, timpan, tobă mare, tam-tam, cinele, xilofon, trianglu, două harfe, celestă și orgă.
Castelul Prințului Barbă-Albastră () [Corola-website/Science/332027_a_333356]