86 matches
-
favorabilă a prășitului este dată și de faptul că odată cu distrugerea buruienilor se produce și afânarea solului care intensifică aerația, sporind mult numărul și activitatea microorganismelor, cu influență pozitivă în procesul de nitrificare (MATEO BOX J.M., 1976; VELICAN V., 1972; CELESTINA R. și colab., 1997). Lucrarea trebuie repetată de 2-3 ori, așa fel încât cultura să rămână tot timpul curată de buruieni, iar solul să se mențină afânat la suprafață. Ultima prașilă trebuie să aibă loc înainte de înflorire (ZAMFIRESCU N., 1965
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
pentru a sluji în rit latin. Fratele Arsengo a precizat în raportul către episcopul Cedolini că acești credincioși din Târgoviște puteau fi readuși la credința catolică cu ajutorul Doamnei Caterina „Domina Cattolica”, soția domnitorului Valahiei, Alexandru al II-lea (1568-1577). Părintele Celestino vorbea foarte bine românește și se înțelegea nu numai cu credincioșii catolici, ci și cu întreaga comunitate. „Doamna Catolică” i-a oferit toate cele necesare traiului, și, plin de entuziasm, fratele Celestino a început să repare mănăstirea anexată bisericii Sfântul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
domnitorului Valahiei, Alexandru al II-lea (1568-1577). Părintele Celestino vorbea foarte bine românește și se înțelegea nu numai cu credincioșii catolici, ci și cu întreaga comunitate. „Doamna Catolică” i-a oferit toate cele necesare traiului, și, plin de entuziasm, fratele Celestino a început să repare mănăstirea anexată bisericii Sfântul Francisc. Celestino era foarte iubit de către credincioșii din Târgoviște, care erau oameni simpli și săraci (cizmari, coșari, măturători), „toți rătăcind amarnic din cauza ereziilor, a ignoranței și a lipsei de preoți catolici” (E.
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
foarte bine românește și se înțelegea nu numai cu credincioșii catolici, ci și cu întreaga comunitate. „Doamna Catolică” i-a oferit toate cele necesare traiului, și, plin de entuziasm, fratele Celestino a început să repare mănăstirea anexată bisericii Sfântul Francisc. Celestino era foarte iubit de către credincioșii din Târgoviște, care erau oameni simpli și săraci (cizmari, coșari, măturători), „toți rătăcind amarnic din cauza ereziilor, a ignoranței și a lipsei de preoți catolici” (E. Fermendziu). Părintele Celestino, deși locuia șase luni la Târgoviște și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
să repare mănăstirea anexată bisericii Sfântul Francisc. Celestino era foarte iubit de către credincioșii din Târgoviște, care erau oameni simpli și săraci (cizmari, coșari, măturători), „toți rătăcind amarnic din cauza ereziilor, a ignoranței și a lipsei de preoți catolici” (E. Fermendziu). Părintele Celestino, deși locuia șase luni la Târgoviște și șase luni la Silistra, a fost printre acei mulți misionari franciscani, care într-adevăr au sfințit locul; el l-a primit la mănăstirea din Târgoviște pe savantul francez Jaques Bongars, în 1585, acesta
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
la Silistra, a fost printre acei mulți misionari franciscani, care într-adevăr au sfințit locul; el l-a primit la mănăstirea din Târgoviște pe savantul francez Jaques Bongars, în 1585, acesta aflându-se în drum spre Constantinopol. După plecarea părintelui Celestino au venit frații minori observanți. Radu Voievod (fiul lui Mihnea) a trimis episcopului Sofiei o scrisoare, la 30 aprilie 1614, prin care a solicitat trimiterea câtorva frați de la Chiprovaz, pentru poporul de credincioși catolici. În 1625 episcopul de Sofia, Elia
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
R.Celina-Mariea Mogâldea V.Mihaela Munteanu C.Diana Elenă Neacșu Const.AnaMaria Palade V.Anișoara Pascal Dtru.EduardCristian Penișoara M.Florin Pârvan Const.Sorinel Ranga P.Ramona Ioana Ungureanu M.Diana Bunescu T.Tatiana Manolea G.Elena Postu N.Ani Celestina Palie An.Marian Pătrașcu I.Simona Bodescu L.Simona Ralea Const.Nadina Elenă Sardariu I.Oana-Alina Proca M.Sorin Octavian Huțanu M.Gabriel Marian Cornea Ghe.Florentina Registru matricol 234,vol I;Costin Clit,op.cit.,251. Bourceanu N.CarmenAnca Chenciu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Chirilă R.Raluca-Irina Ciuntuc V.IonuțLucian Dumitriu C.Corina Erdedi V.DragoșAndrei Gheorghiu P.Ancuța Hristea P.Alina-Lidia Lăcătuș G.NicoletaGeorgiana Mazilu V.Andrei Pîrlog G.Alina Ramona Popa V.Oana-Elena Pricochi S.Ana-Maria Proca C.Constantin Stan C.Marina Celestina Ștefăniu D.Crina Trandafir O.Tudor Octavian Ursu D.Raluca Vasluianu C.Raluca Vălu M.Giorgiana Zavate F.Radu Zavate F.Silviu Catalogul clasei a XIIa MI1;Registru matricol,vol. 251 I,f.130. Clasa a XII-a MI2 Atomi
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Marius Grigore Bucos Andreea Buzatu Marian Caprariu Andreea Chelaru Eliza Chiriac Georgica Alexandru Ciochina Radu Cocindău Elenă Veronica Codreanu Alină Doru Marcela Faraon Georgiana Elenă Gavriliță Vlad Nicușor Gheorghiu Alexandru Gîrdea Gabriel Nicolae Hanțu Raluca Adelina Hobincu Oana Andreea Hodea Celestina Andreea Malanca Daniel Victor Marcu Gabriela Masdrag Cătălina Geanina Miron Bogdan Răzvan Munteanu Adriana Gabriela Nechita Vlăduț Andrei Păduraru Cristian Paruschi Oana Roxana Sava Ionuț Clasa a XII-a Științele naturii Amocăniței Liviu Ionuț Andronache Andrei Alexandru Bulgaru Ana Georgiana
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
1995 ale "Săptămânii bucovinene", realizând în localitate cu aceste ocazii și acțiuni culturale (printre care și "Expoziția de covoare"). Am făcut demersurile pentru "înfrățirea" localităților Gura Humorului și Rio Negro, "documentul" fiind semnat de președintele "Asociației culturale Bucovina", Ayrton Gonçalves Celestino, cu prilejul deplasării sale, la intervenția Consulatului General, la Gura Humorului. Împreună cu autoritățile locale și cu conducerea "Asociației", aveam să inițiez în 1995 "botezul" pieței centrale din Rio Negro cu numele "Piața Bucovina" și să pun "piatra de temelie" în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
interviu postului local al rețelei "Manchete". Amintiri, amintiri... În 2002, aflându-mă ca ambasador la Montevideo, am fost plăcut surprins să primesc de la Rio Negro un voluminos colet care conținea monografia de 800 de pagini alcătuita de avocatul Ayrton Gonçalves Celestino, președintele "Asociației culturale Bucovina", dedicată coloniei sașilor bucovineni din Rio Negro și Mafra, cu menționarea la loc de cinste a Consulului General Vasile Macovei și a contribuției sale la activitatea Asociației! Grecul Hesiod în poemul său "Munci și zile", scris
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
pe care-i cunoscusem și cu care colaborasem în organizarea multor acțiuni interesante. La 10 iulie 1998, s-a transmis de la Rio Negro, Statul Parana-Brazilia, Excelenței Sale Domnul Andrei Pleșu, Ministrul afacerilor externe al României, o scrisoare semnată de Ayrton Goncalves Celestino, Președintele Asociației germano-bucovinene de cultură, care, menționând activitatea salutară a subsemnatului, preciza: "Având în vedere meritele diplomatului Vasile Macovei, Asociația noastră și Comunitățile din Rio Negro și Mafra solicită Excelenței Voastre să analizați posibilitatea ca diplomatul menționat să revină pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
avea să rămână fără obiect, la data primirii emoționantei scrisori, subsemnatul, "geniul din Carpați", pregătindu-se să plece ambasador la Montevideo, așa că... Acolo aveam să primesc în 2002 un volum de cca 900 de pagini redactat de Președintele Ayrton Gonçalves Celestino consacrat istoriei germanilor bucovineni din Rio Negro și Mafra, fiind menționate și contribuțiile subsemnatului la dezvoltarea legăturilor cu locurile de unde au plecat din România. La 25 iulie, de pe Aeroportul International "Galeao" din Rio de Janeiro, plecam spre țară, planificându-ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
în întregime rugăciune și muncă; nu putea să conceapă că cineva ar sta vreun moment în lenevie, din moment ce nu trebuia să se uite că ne aflăm la prezența lui Dumnezeu». Dar o admira pentru seriozitate și prudență pe sora Donnina Celestina, asistentă pentru veghea nocturnă: «modelul și protectoarea vigilentelor, care, peste 50 de ani a slujit în spitalul militar din Verona. Când era tura mea de seară, mă chema, îmi dădea instrucțiuni pentru ceea ce aveam de făcut și îmi oferea ceva
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
nr. 68.06. 4) Liditul sau piatră lidiana, neagră, rugoasa, foarte dură, de granulație fină și îndesata, care nu este atacată de arizi. Liditul prezentat ca piatra de contact pentru încercarea metalelor prețioase aparține de poziția nr. 68.15. 5) Celestina (sulfat de stronțiu natural), spatul de Islanda sau calcit și aragonitul (carbonați de calciu cristalizați), lepidolita (fluorosilicoaluminat de potasiu și de litiu) și ambligonitul (fluorofosfoaluminat de litiu). 6) Pământurile de grădină, de răsadnița, de mlaștină, marna, lutul și mranița, care
ANEXĂ nr. 25 din 5 ianuarie 2000 SARE; SULF; PAMANTURI ŞI PIETRE; IPSOS, VAR ŞI CIMENT. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166440_a_167769]
-
stronțiu. Sulfatul artificial de stronțiu [SrSO(4)]. Precipitat al soluțiilor de clorura, este un praf alb, putin solubil în apă. Este utilizat în pirotehnie, în ceramică sau pentru prepararea diverselor săruri de stronțiu. Poziția nu cuprinde sulfatul de stronțiu nativ (celestina) (poziția nr. 25.30). 12) Sulfatul de cadmiu [CdSO(4)]. Cristale incolore, solubile în apă, anhidre sau hidratat [cu 8H(2)O]. El este utilizat pentru fabricarea galbenului de cadmiu (sulfura de cadmiu) sau a altor coloranți sau produse medicinale
ANEXĂ nr. 28 din 5 ianuarie 2000 PRODUSE CHIMICE ANORGANICE; COMPUSI ANORGANICI SAU ORGANICI AI METALELOR PRETIOASE, AI ELEMENTELOR RADIOACTIVE, AI METALELOR DE PAMANTURI RARE SAU AI IZOTOPILOR. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166827_a_168156]
-
Lerești, județul Argeș, România, cu domiciliul actual în Austria, 1050 Viena, Margaretengurtel 18/5/8, cu ultimul domiciliu din România, în municipiul București, Calea Șerban Vodă nr. 43, bl. 2, sc. 3, ap. 92, sector 4. (715/2004) 156. STARK CELESTINA, fiica lui Huzum Vasile și Eugenia, născută la data de 15 februarie 1971 în localitatea Botoșani, județul Botoșani, România, cu domiciliul actual în Germania, 74586 Frankenhardt, Mainkling Str. 31, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Codlea, str. Nouă nr.
HOTĂRÂRE nr. 636 din 29 iunie 2005 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168939_a_170268]
-
Sabinelor 20, str. Mihai Vodă 10, str. Tolbuchin 158, str. Bibescu Vodă 19. 7511. Ștefănescu Lucretia, 3 apartamente, București, Piața Ilie Pintilie 1, str. Negru Vodă 33 7512. Serbescu Ana Gh., 9 apartamente, București, str. Buzești 47 7513. Ștefănescu S. Celestina, 2 apartamente, Govora, str. Tudor Vladimirescu 126 7514. Șerbănescu Petra, 8 apartamente, București, str. Carol Davila 7 7515. Ștefănescu A. Zoe, 4 apartamente, București, str. Frumoasă 52, Piața Amzei 4. 7516. Ștefănescu Mihai și Ecaterina, 6 apartamente, București, str. C.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211727_a_213056]
-
13 71 (34) 952 87 00 19 Roquetas de Măr Secretario Judicial del Juzgado Decano Plaza Manuel Machado, 27 E-04740 Roquetas de Măr (34) 950 32 24 08 (34) 950 32 55 64 Rota Secretario Judicial del Juzgado Decano Celestino Mutis, 24 E-11520 Rota (34) 956 81 19 00 Rubí Secretario Judicial del Juzgado Decano Pere Esmendia, 15 E-08191 Rubí (34) 935 88 42 46 (34) 935 88 30 41 Sabadell Secretario Judicial del Juzgado Decano Avda. Francesc
jrc5045as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90213_a_91000]
-
curând vin soliile albe lui hipocrt, lui esculap și galenus terapeuticile sînzîiene in honorem! silans, sila nini rosso reia încă o dată solfegiul pîlpîie fluturi pe borcane cu sînge hominizi în placente absurde, efervescente iluziile în turbinele cu viață drept vorbești Celestine: în cartea Facerii desfacerea e cuprinsă toată... revoltat sare dintr-o rană în alta Heruvul, între zbor și oglinda perfida omniprezent Somnul. tîrîș cu steaua după mine au sosit e slugi cu sclipici la aristocrați trîndavi,la neștiutori de strămoși
Constantin Hrehor by Cnstantin Hrehor () [Corola-website/Imaginative/10614_a_11939]
-
Bumbesti-Livezeni, Emilian-arheolog, Cicerone-preot la Tg.Jiu, deportat ani de zile la Poarta Albă, Longin-invatator în satul Viersani și o fată Angela. Angela Paralescu la 18 ani s-a călugărit urmând calea intru Hristos deschisă de invatatorul-calugar-martir Arsenie Boca. Este măicuța Celestina de la mănăstirea Prislop singură din cei cinci frați care mai este în ființă. Măicuței Celestina,i s-a încredințat o taină, de tatăl ei, înainte ca acesta să-și dea obștescul sfârșit. Taină era ascendentă directă pe linie paterna din
Vierșani, Gorj () [Corola-website/Science/300472_a_301801]
-
satul Viersani și o fată Angela. Angela Paralescu la 18 ani s-a călugărit urmând calea intru Hristos deschisă de invatatorul-calugar-martir Arsenie Boca. Este măicuța Celestina de la mănăstirea Prislop singură din cei cinci frați care mai este în ființă. Măicuței Celestina,i s-a încredințat o taină, de tatăl ei, înainte ca acesta să-și dea obștescul sfârșit. Taină era ascendentă directă pe linie paterna din trunchiul țăranului martir HOREA. Această taină a deslușit schimbarea în două rânduri a numelui de către
Vierșani, Gorj () [Corola-website/Science/300472_a_301801]
-
voy"” („"La singurătățile mele mă duc"”). În penultima elegie, cea mai apreciată, „"Pobre barquilla mía"” („"Săracă bărcuță a mea"”) îl are drept interlocutoare pe fragila bărcuță. Lope a denumit această operă „"acțiune în proză"”, iar modelul ei este romanul „"La Celestina"”, de Fernando de Rojas. În ea este evocată dragostea plină de gelozie pentru Elena Osorio, din perspectiva omului aflat deja la o vârstă avansată. Lope de Vega este, alături de Luis de Góngora, liderul unei generații foarte precoce de poeți, care
Lope de Vega () [Corola-website/Science/307955_a_309284]
-
în mănăstirea franciscană din Verna. În primii ani după război i-a fost reproșată colaborarea cu fascismul, în special din partea generației tinere de scriitori. Susținut de catolicii tradiționaliști, continuă să publice o serie de opere ca "Lettere agli uomini di Celestino VI" (1946), "Vita di Michelangelo" (1949), "Il libro nero" (1951), "Il diavolo" (1953), "La spia del mondo" (1955). Colaborează cu regularitate la ziarul ""Corriere della Sera"", cu articole care vor fi publicate "postum" (1971) într-o culegere intitulată "Schegge". Suferind
Giovanni Papini () [Corola-website/Science/306493_a_307822]
-
literare specifice, care au influențat apoi evoluția literaturii universale. În ceea ce privește estetică, s-a dezvoltat una realistă, critică la adresa idealismului cavaleresc tipic Renașterii: s-au creat specii naturaliste precum „"celestinescul"” („"Tragicomedia lui Calisto și Melibea"” de Fernando de Rojas, „"A doua Celestina"” de Feliciano de Silva, etc.), nuvelă picaresca („"Lazariilo de Tormes"”, anonim, Guzmán de Alfarache de Mateo Alemán, etc.) sau tipul proteic al nuvelei polifonice moderne („"Don Quijote de la Mancha"”), pe care Cervantes a definit-o că „"escritura desatada"” („"scriere dezordonată"”). Acestei
Secolul de aur () [Corola-website/Science/307967_a_309296]