559 matches
-
de ani a fost un fin observator al caracterului uman, despre care a scris în lucrările sale, marcând acest sfârșit de secol XIX printr-o altă viziune. În familia sa, arta, a luat diferite forme de exprimare, prin intermediul fiicelor acestuia Cella, Niculina și Henrieta. Prima fiică, Cella Delavrancea (1887-1991), de la a cărei naștere se împlinesc anul acesta, o sută treizeci de ani, a îmbrățișat muzica și literatura, devenind una din cele mai bune pianiste din România. Fiind înzestrată cu o chemare
CRISTINA OPREA [Corola-blog/BlogPost/381583_a_382912]
-
observator al caracterului uman, despre care a scris în lucrările sale, marcând acest sfârșit de secol XIX printr-o altă viziune. În familia sa, arta, a luat diferite forme de exprimare, prin intermediul fiicelor acestuia Cella, Niculina și Henrieta. Prima fiică, Cella Delavrancea (1887-1991), de la a cărei naștere se împlinesc anul acesta, o sută treizeci de ani, a îmbrățișat muzica și literatura, devenind una din cele mai bune pianiste din România. Fiind înzestrată cu o chemare și spre pedagogia muzicală, a oferit
CRISTINA OPREA [Corola-blog/BlogPost/381583_a_382912]
-
de ani a fost un fin observator al caracterului uman, despre care a scris în lucrările sale, marcând acest sfârșit de secol XIX printr-o altă viziune. În familia sa, arta, a luat diferite forme de exprimare, prin intermediul fiicelor acestuia Cella, Niculina și Henrieta.Prima fiică, Cella Delavrancea (1887-1991), de la a cărei naștere se împlinesc anul acesta, o sută treizeci de ani, a îmbrățișat muzica și literatura, devenind una din cele mai bune pianiste din România. Fiind înzestrată cu o chemare
CRISTINA OPREA [Corola-blog/BlogPost/381583_a_382912]
-
observator al caracterului uman, despre care a scris în lucrările sale, marcând acest sfârșit de secol XIX printr-o altă viziune. În familia sa, arta, a luat diferite forme de exprimare, prin intermediul fiicelor acestuia Cella, Niculina și Henrieta.Prima fiică, Cella Delavrancea (1887-1991), de la a cărei naștere se împlinesc anul acesta, o sută treizeci de ani, a îmbrățișat muzica și literatura, devenind una din cele mai bune pianiste din România. Fiind înzestrată cu o chemare și spre pedagogia muzicală, a oferit
CRISTINA OPREA [Corola-blog/BlogPost/381583_a_382912]
-
Dorința mea de a termina studiul într-un singur an, ca să epatez în fața lui Armand se îndepărtează la fel ca Unirea Cea Mare, spre... Fără nicio legătură cu starea de grevă, îmi vine în minte un articol al prietenei noastre Cella: Vacanța este o dulce Monică... ce îl iubește pe Dănuț și Ionel Teodoreanu este La Medeleni-ul nostru. Fără Monica, Olguța și Dănuț, vacanțele ar fi ca... fără soare. Mai citește cineva această carte ce aduce suflul verii în sufletele
Cochetăria cu absurdul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8263_a_9588]
-
pare. Pentru prima oară m-am gîndit că tot ce punem într-un roman de 300 pagini este ridicul de neînsemnat față de mulțimea de fapte care e implicată în cel mai obișnuit gest al nostru. Ajunge să pronunț un nume - Cella Seni de exemplu - pentru ca zeci de oameni, zeci de comedii, zeci de aventuri să se pună în mișcare printr-un infinit număr de rotițe. Dacă ar fi să scriu un roman în care să intre întreg acest material (pe care
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
actriță, crede că "ar putea fi un amor", peste trei zile afirmă "ne iubim, ne-am spus-o", iar peste alte cîteva zile apare gelozia justificată. Se confesează prietenului Camil, care-i spune "Și dumneata ești un Ladima". Episod cu Cella Seni-Serghi, care îi declară: "Ești prea infect ca să nu sfîrșesc prin a te iubi", ceea ce lui i se pare "aproape o definiție a amorului" ("Nu pentru același motiv o iubesc eu pe Leni și o iubesc atît de incurabil?"). De vreme ce
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
Muzicieni români în texte și documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea Viorel COSMA Aniversarea centenarului morții scriitorului și dramaturgului Ion Luca Caragiale (1852-1912), mare meloman, remarcabil critic muzical și prieten apropiat al generației enesciene de muzicieni din pragul veacului al XX-lea, ne prilejuiește semnalarea unui fond de documente inedite
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
morții scriitorului și dramaturgului Ion Luca Caragiale (1852-1912), mare meloman, remarcabil critic muzical și prieten apropiat al generației enesciene de muzicieni din pragul veacului al XX-lea, ne prilejuiește semnalarea unui fond de documente inedite din colecția pianistei și profesoarei Cella Delavrancea. Dacă George Ștephănescu, Constantin Dimitrescu, Eduard Wachmann și Eduard Caudella au avut legături profesionale directe cu autorul Nopții furtunoase, în schimb familia Barbu Ștefănescu-Delavrancea a rămas până la sfârșitul vieții lui I.L. Caragiale căminul de suflet al dramaturgului. Omul de
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
profesionale directe cu autorul Nopții furtunoase, în schimb familia Barbu Ștefănescu-Delavrancea a rămas până la sfârșitul vieții lui I.L. Caragiale căminul de suflet al dramaturgului. Omul de spirit care a stimulat pasiunea scriitorului față de arta sunetelor prin intermediul claviaturii pianului a fost Cella Delavrancea (plastic „mângâiată” cu apelativul „Aghiuță”). Suita documentelor se deschide cu scrisoarea autografă a lui George Ștephănescu, ce ne-a semnalat-o regretatul muzeograf al Teatrului Național, George Franga, prin care fondatorul Operei Române confirmă profesionalismul muzical al lui Caragiale
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
doreau un corolar la procesul de tălmăcire al actului creator. Schița acestui text a circulat pe la o serie de mari compozitori și profesori de la Conservator, în speranța obținerii unui verdict de tipar. Așa s-a născut eseul inedit al pianistei Cella Delavrancea (1954), pe care maestrul Dimitrie Dinicu mi l-a încredințat să-l lecturez într-o formă dactilografiată, când eram profesor la Liceul de Muzică nr. 1 (astăzi „Dinu Lipatti”). După numeroase incursiuni în istoria artei, comparații cu arta plastică
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
pe care maestrul Dimitrie Dinicu mi l-a încredințat să-l lecturez într-o formă dactilografiată, când eram profesor la Liceul de Muzică nr. 1 (astăzi „Dinu Lipatti”). După numeroase incursiuni în istoria artei, comparații cu arta plastică, esteticii, profesoara Cella Delavrancea (1887 - 1991) ajunge - la vârsta înțelepciunii - la următoarele concluzii: „Imaginația - acest element vital al interpretării - să fie dirijată, cântărită cu grija cu care ai administra o doctorie primejdioasă. Bine dozată scapă bolnavul, dar poate să-l și omoare... Coloritul
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
ce amăgitoare poate fi velocitatea!... Succesul este o culme înșelătoare nici decum un popas statornic. Culmi mereu mai înalte își răsar în cale și abia târziu ajungi să te bucuri cu adevărat de măreața armonie a Muzicii”. De la aceste principii, Cella Delavrancea se întoarce din nou la vechiul ei sfătuitor și prieten: Ion Luca Caragiale. Suita emoționantă de scrisori de la maestră la elevă (Krimhilda Cristescu) din perioada concursurilor intenaționale (Varșovia - Chopin și București - Enescu), pornește de la un fapt real: „Acum mulți
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
și București - Enescu), pornește de la un fapt real: „Acum mulți, mulți ani, cineva a scris despre o fată tânără. A povestit c-a îmblânzit un cal năzdrăvan și c-a uimit o lume întreagă. Scriitorul era Caragiale, fata se numea Cella Delavrancea, iar calul năzdrăvan era pianul. Acum e rândul meu să scriu despre o copilă minunată care a îmblânzit un cal năzdrăvan și a parcurs cu el un drum greu, care o va duce la glorie... Muzica care să fie
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
te ridici până la sufletul marilor creatori, să asculți de poruncile lor, să le cânți cântecul pentru ca să încânți pe cei ce vor aplauda prin tine, armoniile nepieritoare care ne apropie de Dumnezeu” (27 august 1955). Cele patru scrisori ale profesoarei Cella Delavrancea către discipola sa, se constituie în documente de siflet peste timp, devenind modele de învățământ artistic pentru dascălii contemporani. Autor: George Ștephănescu Compozitor Destinatar: I.L. Caragiale Locul și data: București, 24 februarie 1901 Limba română Scrisoare autografă, în cerneală
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
ar fi iubit pe „Titan”. La noi, la Berlin se făcea multă muzică. Aveam un pian mare, o pianină și o epinettă. Se cântau bucăți pentru două piane. Zaritopol care era un bun muzicant cu mare facilitate de descifrat și Cella Delavrancea îi făceau toți toate plăcerile, cântând ore întregi pentru el. Au mai trecut pe la noi Socrate Barozzi, care se anunța devreme un mare talent pentru vioară, dar care a rămas pe loc, nefăcând cariera bănuită de tata. Apoi a
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
privit nemișcat. Întors la Berlin, tata păstra încă semnele unor adânci răscoliri. Mai târziu a repetat vizita cu prietenul său - Paul Zarifopol - și când s-a întors acasă, la fel ca și prima dată era încă emoționat. Ecaterina Logadi Autor: Cella Delavrancea Destinatar: Dimitrie G. Dinicu Locul și data: București, 20 aprilie 1953 Limba română Scrisoare autografă, în cerneală, 1 pagină Colecția Viorel Cosma După o lectură din valoroasa lucrare a Maestrului D. Dinicu, în care se afirmă mintea unui cugetător
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
Scrisoare autografă, în cerneală, 1 pagină Colecția Viorel Cosma După o lectură din valoroasa lucrare a Maestrului D. Dinicu, în care se afirmă mintea unui cugetător și sufletul unui artist, îi ofer această schiță în semn de admirație și prietenie. Cella Delavrancea 19 8bre 1954 (Text dactilografiat) precedat - pe pagina de titlu - de manțiunea autografă în cerneală a autoarei Rolul imaginației în interpretarea muzicală Ceeace ne înconjoară în viață este realitatea obiectivă. Ceeace percepem prin mijlocirea simțurilor este realitatea subiectivă. Legătura
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
foarte mare pianist răspunzând unei persoane care-și exprima stângaci admirația: „Cum de-ai ajuns, maestre, să cânți atât de minunat?” - „Mult Czerny, Doamnă, și multă răbdare”. Cuvintele acestui mare interpret Beethovenian să devie o lege pentru tinerii noștri pianiști. Cella Delavrancea 20 Aprilie 1953 București
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
dar i se pare forma nu destul de în stil de concert. Drăgoi și-a creat pentru acest concert un nou stil și o nouă formă de concert, nu cea obișnuită, de care se îndepărtează întrucâtva. Îl trec o dată și cu Cella Delavrancea care îmi declară categorică că numai eu pot să-i înving dificultățile și sunt în stare să-l stăpânesc pe deplin. Mulți tineri pianiști, cărora le cânt concertul într-un cerc restrâns la mine, sunt plini de entuziasm de
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
cântat minunat. Stroescu asemenea. Azi curs la școală. Talentata mea absolventă a cântat Frank Variațiuni simfonice, care le pregătește pentru Filarmonică. Păcat că s-a măritat atât de repede; n-are nici 18 ani împliniți! 21 febr. Azi a venit Cella Delavrancea la mine spre a cânta la două piane. Am discutat mult despre muzică. E incontestabil o persoană extrem de inteligentă. Cu felul ei de cânt nu mă împac, căci e totul prea brutal. Am cântat transcripțiuni de Bach- Philipp și
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
la două piane. Am discutat mult despre muzică. E incontestabil o persoană extrem de inteligentă. Cu felul ei de cânt nu mă împac, căci e totul prea brutal. Am cântat transcripțiuni de Bach- Philipp și dansurile românești de Coloman Chovan. Pentru Cella o revelație. Nu le cunoaște de loc. 23 febr. Duminică, zi de odihnă. 24 febr. Tenorul profesor Stroescu la ceai. Am cântat lieduri de Mozart. Un maestru perfect al cântului. Mi-a povestit multe lucruri interesante, despre Hautvolée-ul din Londra
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
care soseau de pe front. Germanii din București erau nelipsiți la toate concertele. Institutul de Cultură a lor organiza la sediul său concerte interesante, la care erau solicitați să cânte cei mai de seamă artiști ai noștri, printre care George Enescu, Cella Delavrancea și eu, am fost rugați să cântăm. Eu am cântat mai ales muzică românească. Însă se simțea furtuna în aer și lumea era plină de griji. Am mai cântat de câteva ori la București și o dată îmi aduc aminte
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
să îi „caute” numărul de telefon... Maestrul nu înțelege egoismul multora, lipsa lor de recunoștință și are ceva nume care îi datorează măcar un telefon! Am ascultat împreună o înregistrare de la o reprezentație „Marco Polo”, în care cânta alături de Cella Tănăsescu. Așa cum face adesea, mi-a explicat câteva secrete de impostație vocală, m-a îndemnat să cânt o arie de operetă pe care a cântat-o și el... Fericit este că are cui povesti din experiența lui profesională, iar eu
Constantin Dr?ghici by Ioana SANDU () [Corola-journal/Journalistic/84320_a_85645]
-
decât apă", a declarat profesorul Stephen Bennington, coordonatorul echipei de cercetători. "Noile materiale de stocare a hidrogenului sunt un adevărat potențial pentru mașini, avioane și orice alt vehicul care în prezent folosește hidrocarburi", a adăugat profesorul Bennington. Cum se fabrică? Cella Energz, compania care dezvoltă noua tehnologie, este de părere că modalitățile convenționale de stocare a idrogenului nu sunt ideale. Până acum, pentru a stoca hidrogenul se foloseau fie cilindri sub o presiune de până la 700 de atmosfere, fie lichide super-răcite
Cercetătorii britanici au inventat benzina artificială. În trei ani ar putea fi pe piaţă () [Corola-journal/Journalistic/70722_a_72047]