547 matches
-
grecești, de cele patru perioade : cea homerică, cea arhaică, cea clasică și cea elenistică. Statuile din perioada homerică erau pictate și decorate cu motive geometrice ; în perioada arhaică erau reprezentate chipuri de zei lucrate din lemn și imagini fantastice de centauri, sfincși, gorgone. Totuși în această perioadă s-au creat imagini de zei și de eroi din mitologie, după chipul oamenilor reali; în perioada clasică s-au creat sculpturi cu chipuri pline de măreție, de eroism și să nu uităm că
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Muzeul_metropolitan.html [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
râse sardonic. L-am auzit. Afară, gerul tăcea molcom. Eram doar eu și iubita mea, spaniolă, vorbeam românește, că tot nu ne auzea nimeni. Hai să ne dezbrăcăm, propuse ea. Tablourile din jur păliră, era numai ea, albă, strălucitoare, intangibilă. Centaurii pășeau pe vârfuri.„Piatra filosofală”, șopti Desnuda. Piticul roșu trecu în fugă, ne ură iubire veșnică. Dar roșul este ucigaș, m-am gândit. Domnilor copii, veniți și vă înmulțiți. Jurnalul unui bătrân nebun era deschis la pagina cincisprezece. Soarele este
DESNUDA de BORIS MEHR în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 by http://confluente.ro/Desnuda_boris_mehr_1339906430.html [Corola-blog/BlogPost/357670_a_358999]
-
Articolul 1 Se aprobă Actul adițional la Acordul de concesiune pentru explorare și exploatare petroliera în perimetrul E II - 1 Sud București, încheiat între Agenția Naționala pentru Resurse Minerale, în calitate de autoritate competentă, și Compania Centaur Petroleum Ltd, în calitate de titular, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 2 Actul adițional la Acordul de concesiune pentru explorare și exploatare petroliera prevăzut la art. 1 intră în vigoare la data publicării prezentei hotărâri în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144178_a_145507]
-
sau Marele Atractor este o anomalie gravitațională situată în spațiul intergalactic, la o distanță de aproximativ 65 de Megaparseci sau 250 de milioane de ani-lumină, în constelația Echerul, super-roiul de galaxii Centaurul. Acest obiect cu o masă de zeci de mii de ori mai mare ca cea a Căii Lactee a fost observat ca urmare a efectului pe care îl are asupra mișcării galaxiilor și grupurilor de galaxii din această regiune a spațiului
Marele Magnet () [Corola-website/Science/330239_a_331568]
-
(în latină însemnând "lângă" sau "cea mai apropiată de") este o stea pitică roșie ce se află la o distanță de aproximativ 4,2 ani lumină (4,0 km) de Terra în constelația Centaurului. A fost descoperită în 1915 de către Robert Innes, directorul "Union Observatory" din Africa de Sud și este steaua cea mai apropiată de Sistemul Solar, deși este prea puțin strălucitoare pentru a putea fi văzută cu ochiul liber. Distanța sa față de a doua
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
este steaua cea mai apropiată de Sistemul Solar, deși este prea puțin strălucitoare pentru a putea fi văzută cu ochiul liber. Distanța sa față de a doua și a treia cea mai apropiată stea de Sistemul Solar, ce formează luminosul Alfa Centauri, este de 0,237 ± 0,011 a.l. (15.000 ± 700 unități astronomice [UA]). poate face parte dintr-un sistem triplu de stele împreună cu Alfa Centauri A și B. Din cauza apropierii acestei stele, diametrul unghiular al său poate fi măsurat
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
și a treia cea mai apropiată stea de Sistemul Solar, ce formează luminosul Alfa Centauri, este de 0,237 ± 0,011 a.l. (15.000 ± 700 unități astronomice [UA]). poate face parte dintr-un sistem triplu de stele împreună cu Alfa Centauri A și B. Din cauza apropierii acestei stele, diametrul unghiular al său poate fi măsurat în mod direct. Valoarea acestuia reprezintă o șeptime din cea a Soarelui. Masa stelei este de aproximativ opt ori mai mică decât cea a Soarelui, iar
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
șeptime din cea a Soarelui. Masa stelei este de aproximativ opt ori mai mică decât cea a Soarelui, iar densitatea medie este de 40 de ori mai mare ca a acestuia. Deși are o medie a luminozității foarte scăzută, Proxima Centauri este o „stea eruptivă fulgurantă” (engleză: "flare star") și prezintă fluctuații mari și aleatorii ale luminozității, datorate activității magnetice. Câmpul magnetic al acestei stele este creat de către convecția de pe cuprinsul corpului stelar, iar activitatea rezultantă generează un total de Raze
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
de către convecția de pe cuprinsul corpului stelar, iar activitatea rezultantă generează un total de Raze X similar cu cel al Soarelui. Amestecul constant de combustibili din centrul stelei, prin intermediul convecției, și producția relativ scăzută de energie a stelei sugerează că Proxima Centauri va mai fi o stea de secvență-principală pentru următorii patru trilioane de ani, adică de vreo 300 de ori vârsta actuală a Universului. Căutările pentru eventuale alte corpuri ce ar orbita în jurul acestei stele nu au avut rezultate, excluzând astfel
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
asemenea, existența în „zona vieții” a acestei stele a unor planete mai mari și mai masive decât Pământul. Detectarea obiectelor mai mici va necesita folosirea unor instrumente și metode noi, ca de exemplu propusul "James Webb Space Telescope". Deoarece Proxima Centauri este o stea variabilă și o pitică roșie, este încă incert dacă o planetă ce orbitează în jurul acestei stele poate găzdui forme de viață, fie ele indigene sau colonii. Cu toate acestea, datorită apropierii stelei față de Pământ, Proxima Centauri a
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
Proxima Centauri este o stea variabilă și o pitică roșie, este încă incert dacă o planetă ce orbitează în jurul acestei stele poate găzdui forme de viață, fie ele indigene sau colonii. Cu toate acestea, datorită apropierii stelei față de Pământ, Proxima Centauri a fost propusă ca destinație pentru viitoare călătorii interstelare. În 1915, Robert Innes, director al "Union Observatory" din Johannesburg, Africa de Sud, a descoperit o stea care părea a avea aceeași mișcare relativă cu Alfa Centauri. Acesta a dat sugestia ca steaua
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
datorită apropierii stelei față de Pământ, Proxima Centauri a fost propusă ca destinație pentru viitoare călătorii interstelare. În 1915, Robert Innes, director al "Union Observatory" din Johannesburg, Africa de Sud, a descoperit o stea care părea a avea aceeași mișcare relativă cu Alfa Centauri. Acesta a dat sugestia ca steaua să fie denumită "Proxima Centauri". În 1917, la Observatorul Regal de la Capul Bunei Speranțe, astronomul olandez Joan Voûte a măsurat paralaxa trigonometrică a acestei stele și a confirmat faptul că Proxima Centauri este la
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
destinație pentru viitoare călătorii interstelare. În 1915, Robert Innes, director al "Union Observatory" din Johannesburg, Africa de Sud, a descoperit o stea care părea a avea aceeași mișcare relativă cu Alfa Centauri. Acesta a dat sugestia ca steaua să fie denumită "Proxima Centauri". În 1917, la Observatorul Regal de la Capul Bunei Speranțe, astronomul olandez Joan Voûte a măsurat paralaxa trigonometrică a acestei stele și a confirmat faptul că Proxima Centauri este la aceeași distanță față de Soare ca și Alpha Centauri. S-a dovedit
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
cu Alfa Centauri. Acesta a dat sugestia ca steaua să fie denumită "Proxima Centauri". În 1917, la Observatorul Regal de la Capul Bunei Speranțe, astronomul olandez Joan Voûte a măsurat paralaxa trigonometrică a acestei stele și a confirmat faptul că Proxima Centauri este la aceeași distanță față de Soare ca și Alpha Centauri. S-a dovedit, de asemenea, că noua stea avea cea mai slabă luminozitate dintre toate stelele cunoscute la acea vreme. Prima determinare cu acuratețe a paralaxei a fost făcută de către
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
fie denumită "Proxima Centauri". În 1917, la Observatorul Regal de la Capul Bunei Speranțe, astronomul olandez Joan Voûte a măsurat paralaxa trigonometrică a acestei stele și a confirmat faptul că Proxima Centauri este la aceeași distanță față de Soare ca și Alpha Centauri. S-a dovedit, de asemenea, că noua stea avea cea mai slabă luminozitate dintre toate stelele cunoscute la acea vreme. Prima determinare cu acuratețe a paralaxei a fost făcută de către astronomul american Harold L. Alden, în anul 1928. Valoarea paralaxei
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
dovedit, de asemenea, că noua stea avea cea mai slabă luminozitate dintre toate stelele cunoscute la acea vreme. Prima determinare cu acuratețe a paralaxei a fost făcută de către astronomul american Harold L. Alden, în anul 1928. Valoarea paralaxei stelei Proxima Centauri determinată de către acesta a fost de ″. În 1951, astronomul american Harlow Shapley a anunțat că Proxima Centauri este o stea eruptivă fulgurantă ("flare star"). Analiza înregistrărilor vechi a arătat că steaua afișa o creștere măsurabilă a magnitudinii în circa 8
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
vreme. Prima determinare cu acuratețe a paralaxei a fost făcută de către astronomul american Harold L. Alden, în anul 1928. Valoarea paralaxei stelei Proxima Centauri determinată de către acesta a fost de ″. În 1951, astronomul american Harlow Shapley a anunțat că Proxima Centauri este o stea eruptivă fulgurantă ("flare star"). Analiza înregistrărilor vechi a arătat că steaua afișa o creștere măsurabilă a magnitudinii în circa 8% din imagini, făcând Proxima Centauri cea mai activă astfel de stea dintre cele cunoscute pe atunci. Apropierea
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
fost de ″. În 1951, astronomul american Harlow Shapley a anunțat că Proxima Centauri este o stea eruptivă fulgurantă ("flare star"). Analiza înregistrărilor vechi a arătat că steaua afișa o creștere măsurabilă a magnitudinii în circa 8% din imagini, făcând Proxima Centauri cea mai activă astfel de stea dintre cele cunoscute pe atunci. Apropierea stelei față de Soare și bineînțeles față de Pământ permite observarea detaliată a activității sale eruptive. În 1980, ’’Observatorul Einstein’’ a produs o reprezentare detaliată a curbelor de energie a
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
cunoscute pe atunci. Apropierea stelei față de Soare și bineînțeles față de Pământ permite observarea detaliată a activității sale eruptive. În 1980, ’’Observatorul Einstein’’ a produs o reprezentare detaliată a curbelor de energie a razelor X pentru o erupție stelară de pe Proxima Centauri. Observații ulterioare ale erupțiilor au fost făcute cu sateliții EXOSAT și ROSAT, iar emisii de raze X produse de erupții stelare mai mici au fost sesizate de către satelitul japonez ’’Advanced Satellite for Cosmology and Astrophysics’’ (ASCA) în 1995. Proxima Centauri
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
Centauri. Observații ulterioare ale erupțiilor au fost făcute cu sateliții EXOSAT și ROSAT, iar emisii de raze X produse de erupții stelare mai mici au fost sesizate de către satelitul japonez ’’Advanced Satellite for Cosmology and Astrophysics’’ (ASCA) în 1995. Proxima Centauri a fost între timp subiect de studiu al majorității observatoarelor cu raze X, printre care se numără și ’’XMM-Newton’’ și ’’Observatorul de raze X Chandra’’. Din cauza declinației sudice a sa, Proxima Centauri poate fi observată doar la latitudinile aflate la
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
for Cosmology and Astrophysics’’ (ASCA) în 1995. Proxima Centauri a fost între timp subiect de studiu al majorității observatoarelor cu raze X, printre care se numără și ’’XMM-Newton’’ și ’’Observatorul de raze X Chandra’’. Din cauza declinației sudice a sa, Proxima Centauri poate fi observată doar la latitudinile aflate la sud de paralela 27° nord. Lumina piticelor roșii, adică cea a stelelor ca Proxima Centauri, este prea slabă pentru ca un om să poată vedea steaua respectivă cu ochiul liber, de pe Terra. Chiar
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
care se numără și ’’XMM-Newton’’ și ’’Observatorul de raze X Chandra’’. Din cauza declinației sudice a sa, Proxima Centauri poate fi observată doar la latitudinile aflate la sud de paralela 27° nord. Lumina piticelor roșii, adică cea a stelelor ca Proxima Centauri, este prea slabă pentru ca un om să poată vedea steaua respectivă cu ochiul liber, de pe Terra. Chiar și văzută de pe Alpha Centauri, steaua Proxima Centauri ar fi văzută doar ca o stea de magnitudine cinci. Aceasta are o magnitudine vizuală
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
la latitudinile aflate la sud de paralela 27° nord. Lumina piticelor roșii, adică cea a stelelor ca Proxima Centauri, este prea slabă pentru ca un om să poată vedea steaua respectivă cu ochiul liber, de pe Terra. Chiar și văzută de pe Alpha Centauri, steaua Proxima Centauri ar fi văzută doar ca o stea de magnitudine cinci. Aceasta are o magnitudine vizuală aparentă de 11, deci este necesar un telescop cu o deschidere de cel puțin 8 cm pentru a o vedea, chiar într-
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
la sud de paralela 27° nord. Lumina piticelor roșii, adică cea a stelelor ca Proxima Centauri, este prea slabă pentru ca un om să poată vedea steaua respectivă cu ochiul liber, de pe Terra. Chiar și văzută de pe Alpha Centauri, steaua Proxima Centauri ar fi văzută doar ca o stea de magnitudine cinci. Aceasta are o magnitudine vizuală aparentă de 11, deci este necesar un telescop cu o deschidere de cel puțin 8 cm pentru a o vedea, chiar într-o noapte cu
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
vizuală aparentă de 11, deci este necesar un telescop cu o deschidere de cel puțin 8 cm pentru a o vedea, chiar într-o noapte cu condiții vizuale ideale (cer senin și întunecos, cu steaua aflată sensibil deasupra orizontului). Proxima Centauri este clasificată ca o pitică roșie datorită faptului că aparține unui stadiu principal pe diagrama lui Hertzprung-Russell și aparține clasei spectrale M5.5. Ar trebui să fie, mai degrabă, clasificată ca o stea-pitică de tip M târzie. Magnitudinea vizuală absolută
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]