481 matches
-
arăta felul cum cele trei “teorii”care conduc lumea, teoria lumii unipolară, bipolară și multipolară pe care le asociem cu comunitatea modernă - cum ar fi cele trei Cercuri de putere (Marele Cerc, Cercul Funcțiunilor și Cercul Interior) și lipsa de centralitate a Pământului în sistem, pe axă și pe “scara creaturală” (Stâlpul Central & Rațiunea) - sunt produsul speculațiilor teologice, științifice și geopolitice ale câtorva generații de teologi, oameni de știință, politicieni și gânditori nominaliști: Toma d’Aquino, Nicolaus Copernicus, Galileo Galilei, Descartes
O SCRISOARE PENTRU RALUCA-CRINA FLORESCU (PARTEA A DOUA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360394_a_361723]
-
de la T. Naumescu convingerile sale cum că a lepădat haina trecutului, a limbii, a natalului se zdruncină. Constată că „într-un ungher al creierului ei încă mai era fătuca umilă, dintr-o țară estică, marginală, săracă”. Realizează că, trăind în centralitate, marginalitatea sa a subzistat. Conștientizează că „nu izbutise să se dezbare pe de-a-ntregul de complexe”, deși cunoscuse fulminanta „ascensiune canadiană” (p. 66). Analizând coerent și amănunțit aceste gânduri disparate, Anne ajunge la concluzia că se ratase pe cel puțin
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
de la T. Naumescu convingerile sale cum că a lepădat haina trecutului, a limbii, a natalului se zdruncină. Constată că „într-un ungher al creierului ei încă mai era fătuca umilă, dintr-o țară estică, marginală, săracă”. Realizează că, trăind în centralitate, marginalitatea sa a subzistat. Conștientizează că „nu izbutise să se dezbare pe de-a-ntregul de complexe”, deși cunoscuse fulminanta „ascensiune canadiană” (p. 66). Analizând coerent și amănunțit aceste gânduri disparate, Anne ajunge la concluzia că se ratase pe cel puțin
GABRIEL CHIFU: Un roman al emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339644_a_340973]
-
33). Iisus Hristos a lăsat în această frază esența viețuirii, paradigma existențială care poate aduce atât viața veșnică, cât și plinătatea vieții în trup. Căutarea Împărăției, cererea stăruitoare a ei de la Tatăl („Vie Împărăția Ta”), trebuie să constituie pentru om centralitatea vieții, tradusă prin căutarea și cererea venirii Sfântului Duh. Împărăția, cerul nou și pământul nou, sunt cerul și pământul înnoite întru Hristos, pătrunse de harul Duhului Sfânt, care este viață pură, eliberată de moarte . „Vie Împărăția Ta” înseamnă a pregăti
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346859_a_348188]
-
ba chiar arată dispreț pentru el, care este tot o ființă umană. Cheia pentru a creia astfel de sentimente puternice de iubire în soț pentru soția sa, este deci prin a-i arăta (demonstra) un respect necondiționat. Cercetările Științifice confirmă Centralitatea principiului Dragoste - Respect Dr. John Gottman, profesor în Departamentul de Psihologie la Universitatea din Washington a condus o echipă de studiu care timp de 20 de ani au studiat 2.000 de cupluri care erau căsătorite de 20 - 40 ani
NUMAI DRAGOSTEA NU ESTE DE AJUNS .I. de IONEL CADAR în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348268_a_349597]
-
maturizează și se permanentizează, gradul ei de rezistență crește. Această rezistență (constanțăă, ne permite, pe de-o parte, sa prevedem reacțiile omului, posibilitatea lui de a acționa în anumite situații iar pe altă parte ușurează dirijarea acțiunilor acestuia în viitor. - centralitatea, generalitatea și integralitatea sunt alte trăsături ce caracterizează atitudinea, deosebind-o de alte procese si fenomene psihice. Atitudinile nu pot rămâne izolate; obișnuit ele formează grupaje, sisteme sau subsisteme, care înglobează serii principale de atitudini. Atitudinile sunt legate între ele
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
nu este neapărat una de coerență logică. Există întotdeauna un grad de disonanță între atitudini. Un grad scăzut de corelare între atitudini determină un comportament inconsecvent ori un comportament rigid într-un domeniu sau altul. Atitudinile ocupă poziții variate de centralitate în sistemul sau subsistemul în care au fost integrate. Cele mai centrale posedă un grad mai înalt de corelație, ceea ce face ca ele să fie și mai rezistente față de schimbări. Se poate afirma că atitudinile mai centrale sunt acelea care
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
forme de acces strict ierarhizate: oamenii sunt Întâi Înștiințați de direcțiile și etapele traseului (prin sunetul clopotelor), iar apoi sunt invitați să vină să sărute moaștele. Pozițiile În alai sunt strict definite, apropierea de moaște și ordinea sărutării acestora exprimând centralitatea În sistemele Puterii religioase și lumești. În plus, pe trunchiul principal al procesiunii se altoiesc elemente din alte ritualuri: mulți dintre cei care vin să sărute moaștele sunt la sfârșitul unui pelerinaj, ziua slujbei este precedată de numeroase rituri de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Condiția sa de monarh nu decurge atât dintr-o naștere ilustră, cât mai ales din alegerea divină pe care, prin persoana sa fizică, el o anunță supușilor. Tocmai de aceea, simpla sa prezență instituie, aproape de la sine, o «stare de centralitate», deplasând sufletul comunității către locul său de rezidență”. Vizitele prezidențiale moderne urmează o logică similară. Pornind de la modelul francez, D. Fleurdorge (2005, pp. 160-165) identifică următoarele momente ceremoniale: a) sosirea președintelui și primirea de către autoritățile locale proeminente; b) deplasarea de la
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cu PRM vor fi șterse din baza de date iar noua baza de date o vom salva cu un alt nume. Capitolul 6 Analiza univariată a datelor 6.1. Indicatori de poziție Acești indicatori se mai numesc și indicatori de centralitate sau ai tendinței centrale sau de nivel. Indicatorii sau măsurile tipice pentru această clasă sunt: modul (mode), mediana (median) și media (mean). În situația în care avem un set de scoruri care trebuie interpretat este mult mai ușor dacă am
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
autori au deosebit zece tipuri de resurse ce pot fi puse în aplicare de actori. Pe această bază, ei au procedat la o estimare a puterii fiecăruia. Se înregistrează o interesantă convergență între capacitatea de influențare, reputația și poziția de centralitate în sânul unei rețele de relații. Din acest punct de vedere, problema care se pune în privința cercetării empirice este de a ști în ce măsură un actor situat în poziție de centralitate într-o rețea este în stare să convertească această centralitate
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
interesantă convergență între capacitatea de influențare, reputația și poziția de centralitate în sânul unei rețele de relații. Din acest punct de vedere, problema care se pune în privința cercetării empirice este de a ști în ce măsură un actor situat în poziție de centralitate într-o rețea este în stare să convertească această centralitate în putere (Lazega, 1998, p. 107). Abia după 1970 studiile asupra elitelor locale au recurs la analiza rețelelor și la posibilitățile de cuantificare oferite de ea. În legătură cu aceasta, trebuie să
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
centralitate în sânul unei rețele de relații. Din acest punct de vedere, problema care se pune în privința cercetării empirice este de a ști în ce măsură un actor situat în poziție de centralitate într-o rețea este în stare să convertească această centralitate în putere (Lazega, 1998, p. 107). Abia după 1970 studiile asupra elitelor locale au recurs la analiza rețelelor și la posibilitățile de cuantificare oferite de ea. În legătură cu aceasta, trebuie să cităm lucrările lui Laumann și Pappi, care sunt fundamentate pe
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
organizare. Caracterul de instituție al unui element social - universitate, căsătorie etc - este dependent și de distanța spațială sau socială, de apropierea fizică sau sentimentală, de rudenii. Dacă un element social este sau nu o instituție depinde și de relativa sa centralitate, în sisteme nucleurile fiind instituții în raport cu periferiile. Astfel, o asociație poate fi mai mult o instituție pentru un non-membru decât pentru un membru. Cu cât o practică este mai dificil de schimbat de către cineva, cu cât o poate influența mai
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
într-o stare de pasivitate, de îngrijorare. În starea manifestă, problema devine asociată cu voința colectivă de a acționa, fiind formulată ca problemă de soluționat. Se caută identificarea naturii problemei, se formulează soluții și se acționează pentru soluționarea respectivei probleme. Centralitate Starea manifestă a unei probleme poate evolua spre centralitate. O problemă socială este centrală dacă colectivitatea o consideră a fi prioritară: îi acordă atenție investește resursele instituționale, colective și financiare. În poziția de centralitate se poate plasa doar o problemă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
manifestă, problema devine asociată cu voința colectivă de a acționa, fiind formulată ca problemă de soluționat. Se caută identificarea naturii problemei, se formulează soluții și se acționează pentru soluționarea respectivei probleme. Centralitate Starea manifestă a unei probleme poate evolua spre centralitate. O problemă socială este centrală dacă colectivitatea o consideră a fi prioritară: îi acordă atenție investește resursele instituționale, colective și financiare. În poziția de centralitate se poate plasa doar o problemă sau, eventual, un număr restrâns de probleme. Chiar dacă mai
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
se acționează pentru soluționarea respectivei probleme. Centralitate Starea manifestă a unei probleme poate evolua spre centralitate. O problemă socială este centrală dacă colectivitatea o consideră a fi prioritară: îi acordă atenție investește resursele instituționale, colective și financiare. În poziția de centralitate se poate plasa doar o problemă sau, eventual, un număr restrâns de probleme. Chiar dacă mai multe probleme sunt centrale, una singură tinde să fie prioritară. Teorema 1: De regulă, în poziția de centralitate este plasată, la un moment dat, o
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
instituționale, colective și financiare. În poziția de centralitate se poate plasa doar o problemă sau, eventual, un număr restrâns de probleme. Chiar dacă mai multe probleme sunt centrale, una singură tinde să fie prioritară. Teorema 1: De regulă, în poziția de centralitate este plasată, la un moment dat, o singură problemă; rar sunt plasate câteva probleme. Rezumând, putem caracteriza nivelele unei p. s. astfel: Nivelul problemei sociale Caracteristici Satre potențială Are toate caracteristicile unei p.s., dar nu este formulată de către colectivitate ca
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ca problemă. Satre latentă Este considerată de către colectivitate ca o problemă, fiind asociată cu o atitudine pasivă: resemnare, frustrare, anxietate. Stare manifestă P.s., considerată de către colectivitate ca problemă, este asociată cu o atitudine activă: există voință de acționa. Satre de centralitate Este o stare manifestă a p.s., considerată prioritară pentru a mobiliza atenția și a canaliza resursele disponibile. Factorii determinanți ai dinamicii problemelor sociale P.s. cunoaște o dinamică continuă: ea poate avansa pe scara definită anterior de la potențialitate la centralitate, dar
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de centralitate Este o stare manifestă a p.s., considerată prioritară pentru a mobiliza atenția și a canaliza resursele disponibile. Factorii determinanți ai dinamicii problemelor sociale P.s. cunoaște o dinamică continuă: ea poate avansa pe scara definită anterior de la potențialitate la centralitate, dar poate și coborî: să părăsească starea de centralitate, regresând chiar la latență sau potențialitate. Convențional, voi numi„în sus” evoluția unei probleme sociale spre centralitate și „în jos”, trecerea ei spre latență/potențialitate. Acești termeni nu trebuie asociați cu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
prioritară pentru a mobiliza atenția și a canaliza resursele disponibile. Factorii determinanți ai dinamicii problemelor sociale P.s. cunoaște o dinamică continuă: ea poate avansa pe scara definită anterior de la potențialitate la centralitate, dar poate și coborî: să părăsească starea de centralitate, regresând chiar la latență sau potențialitate. Convențional, voi numi„în sus” evoluția unei probleme sociale spre centralitate și „în jos”, trecerea ei spre latență/potențialitate. Acești termeni nu trebuie asociați cu nici o încărcătură valorică: nici un sens al procesului nu poate
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cunoaște o dinamică continuă: ea poate avansa pe scara definită anterior de la potențialitate la centralitate, dar poate și coborî: să părăsească starea de centralitate, regresând chiar la latență sau potențialitate. Convențional, voi numi„în sus” evoluția unei probleme sociale spre centralitate și „în jos”, trecerea ei spre latență/potențialitate. Acești termeni nu trebuie asociați cu nici o încărcătură valorică: nici un sens al procesului nu poate fi considerat principial ca „bun” sau „rău”. Este important totuși să se identifice factorii/condițiile care guvernează
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
consolidării clădirilor și introducerii unor condiții de securitate în construcții. Apariția unor factori cu efecte destructive importante - sărăcia și excluziunea socială, amenințarea războiului, mai ales a războiului nuclear, terorismul politic - face din acestea probleme manifeste, putând chiar ocupa poziții de centralitate. Acumularea unor tensiuni în legătură cu respectivele probleme duce așadar la creșterea voinței de a acționa: trecerea lor din starea potențială în cea latentă și apoi cea în manifestă și chiar în starea de centralitate. d. Oportunități de zguduire a blocajelor de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
probleme manifeste, putând chiar ocupa poziții de centralitate. Acumularea unor tensiuni în legătură cu respectivele probleme duce așadar la creșterea voinței de a acționa: trecerea lor din starea potențială în cea latentă și apoi cea în manifestă și chiar în starea de centralitate. d. Oportunități de zguduire a blocajelor de sistem. Alegerile politice declanșează aspirația difuză ca soluționarea unor probleme să fie supusă atenției publice. În general, opoziția este avantajată (în mod special în campaniile electorale) pentru că poate veni cu platforme bazate pe
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
inferior într-unul superior se produce ca urmare a accentuării unor efecte adverse, a creșterii presiunilor interne/externe, a apariției unor noi oportunități de acțiune pentru soluționarea respectivei probleme. Condițiile mișcării descendente a unei probleme sociale S-a observat că centralitatea unei p.s. nu durează, este strict limitată în timp, involuând spre o stare manifestă secundară sau chiar de latență. Adesea p.s. inregistrează o involuție de la starea manifestă la cea de latență: adică de la starea de obiectiv de soluționat, aflat în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]