488 matches
-
exemplu, în UE, tot mai multe corporații, organizații culturale și universități vor să fie și să se afirme ca „europene”, adică trans-naționale și cu o identitate cosmopolită, chiar dacă în subsidiar își conservă și atributul de naționale. În consecință, primordialitatea și centralitatea statului național clasic sunt diminuate, iar legitimitatea individualității sale corporatiste rezultă mai ales din legitimitatea individualizării persoanelor care îi aparțin. De aceea, în al doilea rând, mai ales ca urmare a dezvoltării pieței economice și culturale, respectiv a structurilor sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
individualizării. Separare Integrare Roluri sociale Identitate Stabilitate Căutare Figura 3.2. Fețele individualizării Având în vedere cele de mai sus, rezultă că individualizarea din ordinea comunistă a fost una eminamente funcțională, subordonată integral cerințelor de asigurare a reproducerii identității și centralității statului comunist. Stabilitatea securizantă, integrarea forțată și practicarea rolurilor atribuite erau practici generalizate care au transformat individualizarea într-o fantomă fără trup sau într-o iluzie fără speranță. Controlul social menit să asigure conservarea și perpetuarea acestei stări era atât
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
la emergența unui domeniu științific de maxim interes pentru analiza organizațiilor universitare tipice societății și economiei cunoașterii. Spre identificarea unor factori ai schimbării Factorii aleși pentru a explica schimbările din învățământul superior cred că ar trebui să aibă trei caracteristici: centralitate (să se afle sau să fie asociați cu sectoare constitutive fundamentale ale unei societăți), intensitate (efectele lor să nu fie marginale, ci să aibă acea forță care poate orienta în direcții diferite constituirea instituțiilor) și convergență (factorii identificați să aibă
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de conducere universitară se asociază cu schimbări în organizarea și funcționarea departamentelor universității; - deciziile strategice de dezvoltare a universității sunt centralizate, pe când departamentele devin „centre de venituri și performanțe”, a căror eficiență este controlată în condiții de libertate a acțiunii; centralitatea deciziilor strategice se îmbină cu libertatea periferică a acțiunilor departamentale eficiente; - transparența, răspunderea publică și gestionarea responsabilă sunt valorile-cheie ale unui management corporatist al eficienței. Piața emergentă a învățământului superior este încă imperfectă, externalitățile sunt multiple, iar tatonările din domeniile
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
o invenție a naționaliștilor români" (p. 59). Același H. Bloom însă e de părere că "universalitatea canonului, care este universalitatea esteticului, nu poate fi decât abuziv despărțită de național". Totuși, N. Manolescu insistă în ideea că situarea lui Eminescu în centralitatea canonului românesc este maladivă pentru națiunea română, iar ca temei și pretext pentru asemenea "concluzii" îi servește cartea Ioanei Bot, Eminescu poet național român, apărută în 2001, în care autoarea insistă în ideea că "un Eminescu paradigmatic și anistoric neschimbător
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
alta, din care motiv a și răsărit bizara struțocămilă literară manolesciană. Autorul ei a preferat această opțiune tocmai pentru că, după cum conchide Th. Codreanu, "s-a lăsat sedus, ideologic, de mentalitatea postmodernistă a distrugerii canonului occidental și, implicit, românesc, atacând chiar "centralitatea" eminesciană, sub pretextul că sintagma "poet național" este o "aberație culturală"". Acest aspect al "distrugerii" amintește, involuntar, de imnul kominternist Internaționala, din care s-au inspirat revoluționarii bolșevici în Rusia țaristă la începutul secolului XX. Traducerea în limba română a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
română din Basarabia lipsește cu desăvârșire explică, la prima vedere, mentalitatea postmodernistă a autorului, adică intenția de a remodela canonul național românesc. Or, literatura română din Basarabia s-a păstrat și a evoluat în condițiile vitrege ale istoriei doar grație centralității canonice a lui Eminescu. Nu întâmplător îi irită pe unii postmoderniști celebrul vers al lui Gr. Vieru " De avem sau nu dreptate / Eminescu să ne judece". Atitudinea lui N. Manolescu, însă, de respingere a basarabenilor pare să fie alimentată și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în actuala lucrare manolesciană se respectă aceleași principii și interese. În ultima instanță, intenția revoluționaristă a lui N. Manolescu de a îmbogăți conceptul de istorie a literaturii, creând și noțiunea de istorie "critică" a literaturii, prin încercarea de a demola centralitatea canonică a literaturii române (pentru o altă ierarhie canonică) seamănă mai degrabă cu canonul sisific, în care acel rege al Corintului fusese osândit să urce mereu, la infinit, un bolovan uriaș care, ajuns pe pisc, se rostogolea din nou la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
puțină ostentație, tocmai aceasta coordonată specifică, proprie românității. Unul dintre aceștia pare a fi și Nicolae Manolescu, cel care în Istoria literaturii sale "s-a lăsat sedus, ideologic, de mentalitatea postmodernistă a distrugerii canonului occidental și, implicit, românesc, atacând chiar "centralitatea" eminesciană, sub pretextul că sintagma "poet național" este o "aberație" culturală". Sunt, poate, cele mai dure aprecieri la adresa monumentalei sale întreprinderi, comentată pe larg în presă, la radio, la televizor, pe internet, fie la modul encomiastic, fie dimpotrivă, așa cum îi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
putere și dominație, ca sursă de inechitate socială). Criteriul diferenței urmează o știută cutumă totalitară, "deconstrucția" vizează tot ce se referă la axul lor arheic. De aceea, ține să dovedească Theodor Codreanu, asaltul asupra centrului canonic occidental și atacurile asupra centralității canonului literar românesc trebuiesc interpretate ca o încercare de scoatere a literaturii din ecuația adevărului ființei, a sacrului și a identității naționale, o tentativă de separare a ei de sâmburele ontologic și de situare în zona propagandei (în favoarea unor minorități
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în această lucrare, unele dintre conceptele, metodele, tehnicile și intrumentele specifice analizei de rețea socială vor fi traduse în limba română acolo unde există un corespondent acceptabil, în sensul că surprinde cât mai bine conținutul (de exemplu, centrality tradus prin centralitate). Altele vor fi păstrate în forma din limba engleză (between ness). O listare a tuturor conceptelor-cheie care vor fi introduse în cadrul acestei lucrări (atât în forma lor din limba engleză, cât și în echivalentul propus în limba română) este disponibilă
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
altul, fără a suferi transformări. Altfel spus, modelul fluxului de resurse (network flow model) reprezintă fundamentul TRS. Al doilea strat, intermediar, reprezintă un ansamblu de teoreme derivate din modelul fluxului de resurse. În acest strat se regăsesc teoreme precum tranzitivitatea, centralitatea, densitatea rețelelor personale, brokerajul, echivalența structurală etc. Al treilea strat, de suprafață, constituie zona în care TRS dobândește diverse personalizări. Aceste personalizări reprezintă de fapt ceea ce la nivelul domeniului poartă denumirea de „teorii”. Borgatti și Lopez Kidwell (2012) consideră că
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
de vedere social. De exemplu, afilierea sau ideea de a fi asociat cu alteri care sunt importanți conduc la obținerea unor beneficii (Burt, 2011). Iată despre ce voi discuta în cadrul acestui capitol, în special în secțiunea destinată măsurării puterii prin centralitate (numărul de legături). Fabula despre aventura Maimuței permite introducerea unor concepte-cheie specifice analizei rețelelor sociale, precum: legăturile tari (prietenia pe care Maimuța pretinde că o are cu Pireu), legăturile spontane (relația de ajutorare dintre Delfin și Maimuță), clusterul (nobilii atenieni
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
care circulă în rețea. Această idee poate explica de ce, atunci când dorim să aflăm ce se întâmplă într-o localitate, este preferabil să ne poziționăm mai degrabă în zona centrală a ei decât la periferie. Cu ajutorul distanței dintre noduri se estimează centralitatea acestora. Despre nodurile poziționate cel mai aproape de toate celelalte noduri se spune că sunt noduri centrale, iar centralitatea, așa cum vom vedea, este legată de ideea de putere. Distanța dintre noduri este o măsurătoare ce poate fi aplicată la nivelul unei
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
localitate, este preferabil să ne poziționăm mai degrabă în zona centrală a ei decât la periferie. Cu ajutorul distanței dintre noduri se estimează centralitatea acestora. Despre nodurile poziționate cel mai aproape de toate celelalte noduri se spune că sunt noduri centrale, iar centralitatea, așa cum vom vedea, este legată de ideea de putere. Distanța dintre noduri este o măsurătoare ce poate fi aplicată la nivelul unei rețele sociale și este în mod direct legată de ideea de conectivitate despre care am discutat mai devreme
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
structurale ale rețelelor În cadrul acestei secțiuni, voi discuta despre câteva dintre proprietățile structurale ale rețelelor sociale. Astfel, voi defini și voi ilustra ideile de tranzitivitate, reciprocitate, densitate și număr mediu de legături. Apoi, voi prezenta trei modalități de măsurare a centralității în cadrul rețelelor: degree (numărul de legături ale unui nod), closeness (distanța la care se află un nod față de celelalte noduri ale unei rețele) și betweenness (numărul de situații în care un nod se interpune pe drumul cel mai scurt dintre
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
conceptului de betweenness voi analiza ideea de broker al unei rețele. Presupunând că locația unui actor într-o rețea reprezintă un indicator al puterii deținute de acesta în relație cu alții, voi acorda o atenție specială perspectivei lui Bonacich asupra centralității. Acesta consideră că nodurile pot avea două tipuri de centralități: o centralitate locală și una globală. Voi încheia această secțiune accentuând importanța analizei substructurilor dintr-o rețea (clici, clanuri, nuclee etc.) pentru înțelegerea patternului general de legături dintr-o rețea
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
rețele. Presupunând că locația unui actor într-o rețea reprezintă un indicator al puterii deținute de acesta în relație cu alții, voi acorda o atenție specială perspectivei lui Bonacich asupra centralității. Acesta consideră că nodurile pot avea două tipuri de centralități: o centralitate locală și una globală. Voi încheia această secțiune accentuând importanța analizei substructurilor dintr-o rețea (clici, clanuri, nuclee etc.) pentru înțelegerea patternului general de legături dintr-o rețea socială. 2.2.1. Gradul de conectivitate dintr-o rețea
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
că locația unui actor într-o rețea reprezintă un indicator al puterii deținute de acesta în relație cu alții, voi acorda o atenție specială perspectivei lui Bonacich asupra centralității. Acesta consideră că nodurile pot avea două tipuri de centralități: o centralitate locală și una globală. Voi încheia această secțiune accentuând importanța analizei substructurilor dintr-o rețea (clici, clanuri, nuclee etc.) pentru înțelegerea patternului general de legături dintr-o rețea socială. 2.2.1. Gradul de conectivitate dintr-o rețea De vreme ce rețelele
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
triadă în totalul triadelor observate, se pot face caracterizări ale rețelei în termeni de configurații structurale (de exemplu, gradul în care rețeaua este compusă din noduri izolate, din diade reciproc conectate, din găuri structurale, din clustere etc.). 2.2.2. Centralitate și putere Puterea este o proprietate fundamentală a rețelelor sociale. Teoriile cu privire la rețelele sociale consideră puterea un concept relațional, adică puterea este o caracteristică a unei relații, și nu un atribut al actorilor (Hanneman și Riddle, 2005; Wasserman și Faust
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
pe care acesta le are), cât și la un nivel macro (de rețea) de analiză (modul în care puterea este distribuită în cadrul rețelei). În rețelele sociale se presupune că actorii puternici sunt actorii centrali. Există cel puțin trei măsurători ale centralității: (a) numărul de legături ale unui actor în cadrul unei rețele (degree); (b) distanța la care se află un actor în raport cu ceilalți actori ai rețelei (closeness); (c) numărul de situații în care un nod se interpune pe distanța cea mai scurtă
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
b) distanța la care se află un actor în raport cu ceilalți actori ai rețelei (closeness); (c) numărul de situații în care un nod se interpune pe distanța cea mai scurtă dintre alte două noduri (betweenness). Voi ilustra cele trei măsurători ale centralității prin grafurile din figurile 2.20 și 2.21. O primă măsurătoare a centralității este numărul legăturilor fiecărui nod (degree) (Freeman, 1979). În general, cu cât un actor are mai multe legături, cu atât are mai multe alternative de a
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
c) numărul de situații în care un nod se interpune pe distanța cea mai scurtă dintre alte două noduri (betweenness). Voi ilustra cele trei măsurători ale centralității prin grafurile din figurile 2.20 și 2.21. O primă măsurătoare a centralității este numărul legăturilor fiecărui nod (degree) (Freeman, 1979). În general, cu cât un actor are mai multe legături, cu atât are mai multe alternative de a-și satisface nevoile și, prin urmare, este mai puțin dependent de alteri (Hanneman și
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
adică șase (cu 2, 6, 5, 1, 4 și 8). Acest lucru înseamnă că nodul 3 are 10% dintre legăturile de comunicare ale rețelei (în rețea există 58 de legături de comunicare). Deci, comunică cu cele mai multe noduri din rețea. Măsurarea centralității prin numărul legăturilor unui nod este limitată, deoarece ia în calcul doar legăturile imediate. Centralitatea de tip degree nu ia în calcul structura și legăturile întregii rețele (legăturile indirecte ale unui nod). O măsurătoare alternativă centralității degree este centralitatea de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
3 are 10% dintre legăturile de comunicare ale rețelei (în rețea există 58 de legături de comunicare). Deci, comunică cu cele mai multe noduri din rețea. Măsurarea centralității prin numărul legăturilor unui nod este limitată, deoarece ia în calcul doar legăturile imediate. Centralitatea de tip degree nu ia în calcul structura și legăturile întregii rețele (legăturile indirecte ale unui nod). O măsurătoare alternativă centralității degree este centralitatea de tip closeness, care ia în calcul legăturile întregii rețele. Centralitatea closeness reprezintă distanța la care
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]