949 matches
-
amenzilor ce vor fi aplicate contravenienților: l mamifere - mistreț - 5 000 000 de lei; viezure - 500 000 de lei l păsări - gaiță și graur - 10 000 de lei: stăncuță și varietățile de sturz (de vâsc, cântător, de vii, de iarnă, cenușiu) - 25 000 de lei; ciocârlie - 50 000 de lei; guguștiuc, varietățile de porumbel (gulerat, de scorbură), prepeliță și turturică - 100 000 de lei. Aceste sume vor trebui achitate pentru fiecare exemplar afectat în parte. Tot în august, dar în data
Agenda2004-31-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282715_a_284044]
-
la echipa națională, se face observația: „Se afirmă la noi tot mai mult marele talent care a fost Gh. Rășcanu, fostul junior de la Bârlad, acum ostaș la Steaua“, iar după anostul România-Franța (3-9): „De la noi nu putuse fi remarcat din cenușiul echipei decât tot Rășcanu“. Iată și o apreciere din 1967: „Apăruse în linia a III-a o aripă de mare capacitate ofensivă, percutant, precursor al jocului grupat pe spații reduse de mai târziu, Gheorghe Rășcanu“. La una din marile victorii
Agenda2004-25-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282543_a_283872]
-
mai bună (și în cea mai productivă!) descendentă bacoviană. Prozele din cartea publicată în acest an confirmă: oameni obișnuiți, tipologii comune - albe -, nimic senzațional decît, poate, omenescul lor (Doi plopi), tot ce pare "ciudat" se topește imediat în banalitate, în cenușiu, în amorf, într-o pastă pe care încearcă s-o testeze un ochi expert ce știe să identifice proza, ficțiunea, acolo unde pare a nu fi nimic (Inserare cu pești); deseori, scenariul e astfel: "Păi să-ți spun eu, care
Melodrame suspendate by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/18069_a_19394]
-
le face cu asigurarea serviciului religios. Ultimul caz este și cel care îl aduce în preajma unui fost militar, cu certe merite, o personalitate puternică și în același timp contradictorie, lăsând o impresie de neșters tuturor celor care l-au cunoscut. Cenușiul John May se află în fața unei life story care e departe de still life-ul poveștilor de până atunci. Relieful accidentat al acestui traseu destinal în care asemeni unui detectiv pătrunde infatigabilul funcționar îl aduce în fața unor noi personaje fiecare cu
Natură moartă cu funcționari publici by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2475_a_3800]
-
atât un efect de autenticitate, cât și un dozaj al emoției reglat și de coloana sonoră, un rock care imprimă un dinamism adesea visceral scenelor de violență a mișcărilor revendicative. Există decupaje ficționale care încearcă să prindă atmosfera epocii, cu cenușiul murdar al străzilor și clădirilor, cu mizeria unor cartiere muncitorești, cu galantare goale și cozi populate de o mulțime letargică pentru a ilustra și criza economică reală cu care se confruntă Polonia în anii ’80. Filmul prinde culoare în obraji
Minunatul Lech Walesa by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2509_a_3834]
-
imperiu mustăcios, teutonic, a cărui marcă putea fi un ardei iute roșu sprijinit de o halbă cu capac, dar și coclit pe margini, pe zone compacte de o anume întindere, prin amestecul de beton și fiare în stilul postbelic al cenușiului dictaturii“. Lumea cenușie, angoasantă a anilor comunismului e de altfel fundalul pe care se desfășoară acțiunea, înseși aventurile Don Juanului ratat Dragodan ținând uneori de simple calcule menite să-i ușureze existența, așa cum se întâmplă cu Tenzi și mai ales
Dragostea în vremea comunismului by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2518_a_3843]
-
în fiecare seară, putea fi văzut un scriitor arhicunoscut prin talent și extravaganță, care, de obicei, se îndrepta spre braseria de la Athénée Palace: «El era un bărbat tânăr, înalt, subțire încă, voinic, cu o eleganță contrastând violent cu sărăcimea și cenușiul din jur. Bărbatul acela ostentativ de elegant avea dantele la încheieturi, straie nemaivăzute, un aer feroce de sigur pe el... Capul, tuns scurt, era superb. Răvășit, cu detestabila, capitalista tunsoare à la Titus... Personajul semăna cu unul din acei dandy
Alte chestiuni de conștiință by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2556_a_3881]
-
misiune, ea trebuie dusă până la capăt. Destinul a vrut ca setea lui de a trăi, de a crea și de a ctitori să fie curmată mult înainte de vreme. Pe poarta prin care a plecat el au năvălit în viețile noastre cenușiul, vrajba, nesăbuirea, sminteala și neghiobia.
Nedelciu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2404_a_3729]
-
reproșez domnului Constantinescu? în ce țară trăiesc eu, de vreme ce nu văd schimbările democratice produse în timpul mandatului său? De ce ignor imaginea mult îmbunătățită a României, dovedită de vizitele atâtor și atâtor șefi de stat? De ce pun în evidență doar negrul, când cenușiul are și el atâtea virtuți? înțeleg din astfel de întrebări că articolele mele din ultimii patru ani au fost fie rău-intenționate, fie neclare. N-am să-mi repet argumentele, conștient că nu pot fi mai convingător într-un singur articol
Ultima șansă: auto-sancționarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16727_a_18052]
-
viața și cum s-au raportat ei la istoria din acea epocă?" Nu credeți că ar fi fost necesară mai multă claritate în analiza fenomenului literar? Despărțirea dintre Bine și Rău în literatură este dificilă, dar nuanța, subtilitatea, culoarea gri (cenușiul) nu provine din Alb și Negru? Atingeți o problemă sensibilă care m-a preocupat mult timp. În urmă cu cîțiva ani, am propus Uniunii Scriitorilor o dezavuare publică a scriitorilor (fără să fie nominalizați) care au colaborat cu puterea comunistă
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
Scopul meu era acela de a... tulbura somnul conștiințelor liniștite, contrar "laudei somnului" caracteristică nouă. Utopie! Recunosc! Unii oameni nu văd ceea ce nu sînt chemați să vadă! Eu însă am crezut - eroare! - că certitudinea stă ascunsă în imposibil. Vorbeați despre cenușiu... adică dilematicii, echidistanții, ezitanții, "imparțialii, ca tot românul". Ce ar fi însemnat dacă fiecare uniune de creație, asociație, fundație, comitet cetățenesc, sindicate, studenți, tineri, pensionari, adică exact ce reprezintă societatea civilă - țesătura aproape invizibilă dintre cei care guvernează și cei
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
absurd și visare și nu șovăie, ca să recreeze atmosfera, să rupă tiparele tradiționale: jocurile sintactice, neologismele, dublul înțeles. În ultimii ani, fără dubiu, Cugler intră pas cu pas în drumul către profunzimile misterioase ale sufletului. În povestirea Dos hermanas respiră cenușiul subtil al incertitudinii, ușoara descurajare care se exprimă nesigur și care pătrunde, picătură cu picătură, în sufletul cititorului..." Grigore Cugler devine astfel, după moartea sa și desigur fără ca el să se fi gîndit o singură clipă, într-un moment cînd
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
mai ușor decât fumurile întregii clase politice românești. Ca unul care aproape săptămână de săptămână am avut să-i reproșez ceva domnului Constantinescu, mărturisesc că n-am încercat nici un dram de satisfacție pictându-l doar în nuanțe de negru și cenușiu. N-am cum să nu percep eșecul domniei sale și ca pe-un eșec al meu. Dacă aș fi întrebat care e morala acestor triste întâmplări, probabil că aș răspunde: "Regimul Constantinescu? O brambureală din care n-am înțeles nimic!"
La adio (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16855_a_18180]
-
Cînd am întîlnit-o pe Margriet de Moor, în urmă cu trei ani, ea era deja autoarea unui volum de debut tradus în 20 de limbi, vîndut în Germania într-un tiraj ce depășea 320 de mii de exemplare (Mai întîi cenușiu, apoi alb și pe urmă albastru), a unui roman imediat următor (Virtuosul) care făcea senzație determinîndu-i pe unii critici să-l compare cu Despre iubire și alți demoni al lui Gabriel García Márquez, a unei culegeri de 15 povestiri grupate
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
ca și lectura unei cărți nu este doar o afacere a intelectualului; ele reclamă și o anumită naturalețe, nonșalanță. Totuși proza dvs. este foarte precis elaborată, asemenea structurilor unei compoziții muzicale. Iată doar un exemplu: Magda, eroina din Mai întîi cenușiu, apoi alb, apoi albastru, este o străină, cu adevărat o străină, în sat. Mama ei era cehă, tatăl german de origine evreiască, ea trăiește într-un sat olandez, după ce o vreme a trăit în Canada. Și, culmea, se împrietenește cu
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
capriciile meteorologice sau ochii noștri schimbă pînă la înstrăinare locurile prin care am trecut. Un oarecare domn Klapps se metamorfozează din- tr-un tărîm în altul, visurile (coșmaruri sau nu) ne fac martorii unor scene imposibile, antidot înecat în vopseluri la cenușiul sufocant al existenței personajelor reale. în spatele poveștilor se ascunde privirea încăpățînată a Pelerinului, pustnic în căutarea desăvîrșirii și demon, intruziunile astfel mascate ale autorului în lumile personajelor sale intră prin urmare și ele adînc în poveste. "Prin mine [...] s-ar
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
-i voi aparține vreodată în întregime. Vreau să iubesc poporul, țara, istoria și cultura ei, dar nu-mi reușește decât în parte. Sunt multe care nu-mi plac și care mă limitează. Regret precauția, empirismul, insularitatea, sistemul de clase, apăsarea, cenușiul general. Dar Anglia e și țara excentricilor, proiectelor eroice nebunești, invențiilor extraordinare, a unei remarcabile toleranțe. Oferă adăpost și stabilitate multora, inclusiv mie. în A Greek Musée descrii viața ca pe o 'notă de subsol/ la o literatură nescrisă.' De
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
legendelor și credințelor europene, mai vechi sau mai recente, dar se naște deopotrivă din vacuitatea zilelor și din deriva psihologică a personajelor. Este vorba așadar despre o povestire care acumulează detalii minuțios descrise din viața reală, în genere din zona cenușiului, dar și a sordidului cotidian, pentru a face posibilă, la momentul oportun, erupța accidentului supranatural. Astfel, deși începem să bănuim evoluția spre neobișnuit a povestirii încă de la primele capitole, de-abia capitolul al treisprezecelea al romanului (din totalul de douăzecișicinci
Un satan postmodern by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/15749_a_17074]
-
timp, dar nici altceva. Până și ca closet, e mai bine să fii particular decât public. • Cine nu se miră, nu progresează. Nu arunca cuvintele, pot fi contondente. Adevărul e alb, minciuna e neagră... De aceea, totul arată atât de cenușiu. • Mereu revin aceleași întrebări, dar la alt nivel. • Adesea durerea de cap este unica dovadă că există durere... • Deviza pălărierilor: "Nu vă pierdeți capul!". • Tu îl împingi din urmă și el ajunge înaintea ta... Dr. Dorel SCHOR Duminică, 22 februarie
SINCER & MĂ MIR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382747_a_384076]
-
jazz-ul cel puțin la fel de important ca și filmul... Însă acesta din urmă este legat, fără îndoială, de modul meu de a scrie, care se apropie de mișcările aparatului de filmat și de planurile-secvență pe care aparatul le decupează în cenușiul orașelor (cinematograful nu poate fi gîndit decît într-un mediu urban și în alb-negru), dar și de capacitatea camerei de filmat de a prinde vibrația unei clipe, a unui gest sau chiar a unei adieri. Cît despre filmul burlesc, el
Interviu cu Petr Král - „O reverie asupra cotidianului“ by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Journalistic/2659_a_3984]
-
un zid, dar cu sânge pe dinți Musca prelung dumicați din părinți Fetele plâng în caiete cu prinți... Trec oameni goi peste gări de nisip Tu vei pleca într-un tren fumuriu Bate un vânt de sfârșit vișiniu Măștile curg cenușiu pe sub chip... Lebădă mea, să dansăm pe asfalt Dânsul confuz, de plictis și amar Cearnă pe noi glodul vieții de jar Ziare în vânt și ninsori de cobalt Patimă mea, ne tot țesem din mit Scorburi de șerpi tot zidim
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
ies nebunii pe drumDrepți că un zid, dar cu sânge pe dințiMușcă prelung dumicați din părințiFetele plâng în caiete cu prinți...Trec oameni goi peste gări de nisipTu vei pleca într-un tren fumuriuBate un vânt de sfârșit vișiniuMăștile curg cenușiu pe sub chip...Lebădă mea, să dansăm pe asfaltDansul confuz, de plictis și amarCearnă pe noi glodul vieții de jarZiare în vânt și ninsori de cobaltPatima mea, ne tot țesem din mitScorburi de șerpi tot zidim din poveștiBate un vânt cu
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
și suficiente lucrări încât să dea seama aici și acum, despre calitatea și prestanța acestui câmp de consacrare. Manualitatea și apetența tehnică au persistat dintr-un timp, spre fericirea noastră, trecut; atunci singurele piese remarcabile, ivite cu surprinzătoare prospețime în cenușiul cotidian, cu o ingeniozitate care sfida orice obstacol sau interdicție, erau realizate de artiștii acelor generații, transformați, asemenea creatorilor medievali, în artizani de o virtuozitate fără egal, în alchimiști care-și împlineau în sfârșit visul de o viață. Și chiar dacă
Triplu eveniment la Galeria SENSO [Corola-blog/BlogPost/93616_a_94908]
-
în: Ediția nr. 1983 din 05 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Munte cu steiuri pleșuve și rare oaze de ierburi scorțoase peste care domnește cu schimbul când brunul, când albul ca ison ținut anotimpurilor. Și-un cer în tonuri de cenușiu... Omul de-aici, întrupat dintr-un deșert ce i-a dat arămiul și-asprimea feței, uimește ca pustiul-matcă: scund la stat, dar înalt în simțire; iute în fapte ca vântul uscat, dar domolit când ridică spre Cer un cânt. Mereu
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
pedeapsa că păstorița de capre a vrut să-ntreacă măsura, legea! Și e uitată... Mai departe, sub munte, Makhan așteaptă. Tânjește. După ce-a săltat-o pe Akhnu înspre înalt, a urmărit-o cu privirea până s-a pierdut în cenușiu. Apoi cenușiul a pierit în smoala înserării. Să treacă noaptea! Știe! E sigură! Ziua următoare va răspunde aprigei sale dorințe! E-ncrezătoare că-mpenata ei își va ține făgăduiala și va veni cu prada cea mare... Obosită de gânduri și de-
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]