910 matches
-
mobilizeze toate resursele pentru a se concentra asupra învățăturii. Din momentul afișării rezultatelor la concursul de admitere suferința, trecută până atunci în așteptare, s-a dezlănțuit... Odată deconectat de la acest obiectiv a avut de înfruntat realitatea ; rozul speranțelor a devenit cenușiul cu nuanțe din ce în ce mai închise al dezamăgirior, al neîmplinirilor. Dorul de Erica, hrănit luni în șir cu propria-i simțire, cu propria-i ființă, a devenit dintr-o dată nelegitim, năruindu-se orice speranță de a fi potolit. Amarrnic își mai reproșează
I. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1471693693.html [Corola-blog/BlogPost/365175_a_366504]
-
Jiu sărind peste pintenii pietroși : „În Defileul Jiului șoseaua este străjuită de o parte de pereții stâncoși, iar de cealaltă de valea adâncă a râului ale cărui ape se rostogolesc zgomotos peste pintenii de piatră în mici cascade. Verdele brazilor, cenușiul stâncilor, licărul apei și adierea vântului cu pletele-i mătăsoase te cuprind în vraja munților. Alături numeroase tuneluri ale căii ferate străpung muntele. Când munții eliberează valea din strânsoarea lor ești întâmpinat de sfântul locaș de cult, Mănăstirea Lainici, a
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1490254299.html [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
copaci bătrâni o cocioaba cu acoperișul din stuf de pe lac și pereții din bârne,acoperiți cu argila.Un pustnic se grăbi să i-a apă dintr-un izvor înconjurat cu pietre.Avea o înfățișare ciudata.Barba netunsa căpătase noante de cenușiu,care trădau vârstă inaintata.Hainele erau tăbăcite,un cojoc din blană pe deasupra și pantaloni negrii.In picioare avea bocanci masivi că cei purtați de soldați pe front.Deslega o cană din metal agățata cu o funiuta de pantaloni și o
KARON,CAP 15 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1494159886.html [Corola-blog/BlogPost/360367_a_361696]
-
simțirea. Drumurile pe care le-am străbătut mi-au obosit pașii, dar n-au reușit să pună stavilă zbuciumului și căutărilor, mereu mai însetate... Îmi place, adeseori, să ascult cernerea nisipului în ceasornice. Doar atunci aurul se va separa de cenușiul materiei și va da naștere poeziei: această furtunoasă, febrilă, solară, blândă, incitantă și înălțătoare stare. Îmi place jurământul tău, iubite... Voi pieri cu el pe buze... când timpul mă va bate pe umăr și va râde în hohote. Și totuși
DARURI... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 by http://confluente.ro/valentina_becart_1482156843.html [Corola-blog/BlogPost/364146_a_365475]
-
precum o lectură de psalmi”. Și dacă-n lumea asta toate curg (Panta rhei), Timpul, linear sau ciclic, își devorează coada: ”Un an pleacă.../altul vine.” Ați reușit o frumoasă autopsie a mediului natural, dar și a mediului interior, psihic. Cenușiul de natură, ca și cel sufletesc, se pare că a fost acoperit de liniștea albă a iernii... ”Un an pleacă” (un 2014 bun, în care am avut bucuria cunoașterii unor oameni minunați, care mi-au întărit convingerea că în această
PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1420154255.html [Corola-blog/BlogPost/350097_a_351426]
-
catalogat : DOAMNELOR ȘI DOMNILOR, DIO ESTE DEJA UN OM PIERDUT! NU-L MAI CĂUTAȚI ÎN LUMEA ASTA! Ninge nonstop. Dio nu mai reușește să mențină cărările practicabile printre nămeții din jurul casei. Albul înghețat potopește totul : locuințele și conștiința oamenilor. Impracticabile. Cenușiul uman a dispărut după cortina iernii. Spectacolul zăpezii se esențializează până la suferință. O suferință pură, de dragul suferinței. Fără obiect și fără subiect. LUMEA REDUSĂ LA INDIVID. INDIVIDUL EXTRAPOLÂNDU-ȘI NAIVITATEA PRIMORDIALĂ. Dio își simte tâmplele vibrând lângă umbra lui Dumnezeu
DEŞERTUL DE CATIFEA (101-102) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1017 din 13 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_101_102_costel_zagan_1381653728.html [Corola-blog/BlogPost/352440_a_353769]
-
ieșim, s-a terminat... filmul, mi-a zis Paul-Florin. Lumină inundase sală și oamenii, ca o pastă informa, se prelungeau spre ieșire. Aerul curat al nopții ne-a înviorat. De mână toți patru ne grăbeam spre ghetourile noastre vopsite în cenușiu. Comunismul ne confiscase până și culorile. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografica: Prietenul meu, omulețul cu mers de rață / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 308, Anul I, 04 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin
PRIETENUL MEU, OMULEŢUL CU MERS DE RAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Prietenul_meu_omuletul_cu_mers_de_rata_.html [Corola-blog/BlogPost/341716_a_343045]
-
acasă...iarbă ce te ajută să visezi, de ce nu, chiar să te deconectezi, netezind asperitățile realității. - Interesantă culoare pentru ...vopsitul gardului, dacă te referi cumva la ce cred eu... - Nu știu la ce te gândești, însă eu, propun doar înlocuirea cenușiului dominant din viața fiecăruia, cu acest verde atât de delicat și visător. Ce decide cumpărătorul să facă mai târziu cu pajiștea verde din casa lui, nu pot să prevăd. Irina începea să resimtă iritare și privindu-și trainerul cu nemulțumire
ANTREPRENORUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Antreprenorul_tania_nicolescu_1358094930.html [Corola-blog/BlogPost/345178_a_346507]
-
gazonul de altădată, ce dădeau viață zonei, invadate doar de piatră? Nu sunt suficiente cartierele-lagăr, pline de betoane? Din fericire, marile blocuri ale epocii Dej, apoi ale celei de aur, își reevalueză permanent starea. Arhitecții au reușit să atenueze agresivitatea cenușiului. Lipsesc, însă, foarte mulți arbori. Atentatul are loc, acum. Pe fosta stradă Emil Costinescu, celebru ministru de finanțe liberal, azi tot Republica I. Castanii centenari cedează și s-au gândit să-i înlocuiască. Cu... platani! Dacă la Timișoara, alt edil
TABLETA DE WEEKEND (41): SALUTĂRI DIN PIATRA-NEAMŢ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_sergiu_gabureac_1374748951.html [Corola-blog/BlogPost/365151_a_366480]
-
mereu vie zăpezile indiferenței ce tinde să acopere tot ce-i frumos în om. Pe poet în recunoști în fiecare poem, îi redescoperi altă și altă cută a sufletului de veșnic lucrător al iubirii ca formă supremă de înălțare despupra cenușiului cotidian. În poezia lui Ion Țoanță, iubirea este omniprezentă, aproape mereu împlinită. Prin ger, zăpezi, prin arșiță și prin ploile tomnatice iubirea plutește liberă, fără opreliști, fără inhibiții așa după cum ne sugerează și imaginea copertei 1 a cărții în discuție
ÎN AŞTEPTAREA CELEI CE MĂ INARIPEAZĂ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1446712687.html [Corola-blog/BlogPost/380567_a_381896]
-
Ciurezu , publicat în Ediția nr. 738 din 07 ianuarie 2013. Am să iau albastru din mare că să dau iluziilor culoare, și verde din frunze pe săturate poate așa le transform în realitate. În negru voi colora durerea și-n cenușiu, că-mi ia puterea, îmi umple ochii cu lacrimi iar sufletului îi dă patimi. Cu roșu am să-mbrac dragostea când am să mă-ntalnesc cu ea, să pornim apoi împreună mângâiați de razele de lună. Visele le voi colora
MARIANA CIUREZU by http://confluente.ro/articole/mariana_ciurezu/canal [Corola-blog/BlogPost/378283_a_379612]
-
care ard șiroaie-ncep să curgă Iar gheața se transformă în râuri mici, zglobii. Din cer, se-aude orga ce cântă în surdină, Iar munții se topesc sub râul plin de foc, Pe bolta fără stele apare o lumină, Prin cenușiul nopții, albastru-și face loc. Spre marea agitată, privește cu-ncordare, Să vadă-n orizonturi catargul ... Citește mai mult Pe insula de gheață lipsită de suflare,Cu stânci a’ căror piscuri străpung pe-alocuri norii, Înlănțuind tristețea, în sumbra condamnare
NICOLAE STANCU by http://confluente.ro/articole/nicolae_stancu/canal [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
obrajii care ard șiroaie-ncep să curgăIar gheața se transformă în râuri mici, zglobii.Din cer, se-aude orga ce cântă în surdină, Iar munții se topesc sub râul plin de foc,Pe bolta fără stele apare o lumină,Prin cenușiul nopții, albastru-și face loc.Spre marea agitată, privește cu-ncordare,Să vadă-n orizonturi catargul ... XXV. FLORIN PIERSIC, de Nicolae Stancu, publicat în Ediția nr. 1645 din 03 iulie 2015. Un bun prieten al cunoscutului actor Florin Piersic m-
NICOLAE STANCU by http://confluente.ro/articole/nicolae_stancu/canal [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
din cartierul nostru din Cluj-Napoca. Pentru a scurta drumul am ieșit pe ușa din spatele blocului. Era o zi senină și roua dimineții răsfrângea razele soarelui în mii de briliante. Trecând prin iarba spațiului verde, soția mea a observat un gheomotic cenușiu într-un smoc de buruiană de la baza unui garaj. L-a atins cu vârful pantofului și atunci un cioculeț și doi ochi nevinovați ne-au privit speriați, sau poate a speranță, din iarba udă a dimineții. Soșia s-a aplecat
PRIETENUL MEU GUGUŞTUCUL, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 by http://confluente.ro/Prietenul_meu_gugustucul_pov_al_florin_tene_1361611630.html [Corola-blog/BlogPost/352048_a_353377]
-
prima oară în aceată expoziție se prezintă cîteva machete de case proiectate de Iancu. În pictură, lucrările din această perioadă, se remarcă prin compoziții echilibrate, care includ elemente cubiste și constructiviste, cu o coloristică restrînsă, în care domină nuanțe de cenușiu și cafeniu (Natură statică cu fructe uscate, Port la Marea Neagră). În Israel se produce o schimbare profundă atît în stilul picturilor, cît și în stilul arhitectonic al artistului. După prima vizită a artistului în țară, din anul 1938, se observă
MARCEL IANCO (JANCU) ÎNTR-O NOUĂ PREZENTARE de LIANA SAXONE HORODI în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Marcel_ianco_jancu_intr_o_noua_prezentare.html [Corola-blog/BlogPost/349664_a_350993]
-
Iar eu aud un glas, mai multe, mii, Voi, cimitire, niciodată nu voi fi Ascuns sub piatra grea de titluri mari, Eu voi alege cerul -cenușar, Voi căuta în aștri albi-arzând Lăcașul pentru sufletul-cuvânt. *** Curcubeu este tot ce privim fericiți, Cenușiul - culoarea morții, meniți Suntem morții, dar nu renunțăm, Precum iarba, copacii, Dumnezeule, dă-mi Puterea de a nu fi nicicând disperat, Să simt că sunt liber, mereu ne-mpăcat Cu cei care vor să gândesc ca și ei, Din noi, curcubeule
ALIENARE (VERSURI) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/boris_mehr_1426314207.html [Corola-blog/BlogPost/377836_a_379165]
-
inhibă, nu-i rezistă multi. Angela Nache este o învingătoare în războiul cu severele obligații ale cotidianului, un război el însuși cotidian, un război lipsit de eroism, în care nu se piere, dar se moare. Insidioasa agresiune a monotoniei, a cenușiului și a banalitații, sisifica povară a diurnului, exasperarea necomunicării, constiinta diferențierii vulnerabile, ce va fi reprezentând poezia printre atâtea capcane și măcinări sau dincolo de ele, un liman sustras determinărilor sau dimpotrivă, un instrument al opoziției. Nici una nici alta : versurile Angelei
ANGELA NACHE „MIRACULUM” PREFAŢĂ DE MIRCEA IORGULESCU de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Angela_nache_miraculum_prefata_de_mircea_iorgulescu_.html [Corola-blog/BlogPost/351007_a_352336]
-
cele agonisite de el în acel perimetru și pe care urma să-l părăsească pentru totdeauna. Pe firele electrice, nu departe de becul care avea să-și trimită lumina pe o rază destul de mare, doi porumbei, unul alb și altul cenușiu, se băteau, iar când el s-a așezat s-au oprit cu privirile ațintite spre el. -Ăștia sunt îngerii mei. Unul e al binelui, trimis de la botez să mă păzească, celălalt e al răului. Se luptă pentru sufletul meu! le-
SFÂRŞITUL LUI ANDREI MURGESCU. Fragment din romanul Îngerii de la Casa Morarului de Ion R. Popa, Ed. Autograf, Craiova, 2011 by http://revistaderecenzii.ro/sfarsitul-lui-andrei-murgescu-fragment-din-romanul-ingerii-de-la-casa-morarului-de-ion-r-popa-ed-autograf-craiova-2011/ [Corola-blog/BlogPost/339663_a_340992]
-
mereu vie zăpezile indiferenței ce tinde să acopere tot ce-i frumos în om. Pe poet îl recunoști în fiecare poem, îi redescoperi altă și altă cută a sufletului de veșnic lucrător al iubirii ca formă supremă de înălțare despupra cenușiului cotidian. În poezia lui Ion Țoanță, iubirea este omniprezentă, aproape mereu împlinită . Prin ger, zăpezi, prin arșiță și prin ploile tomnatice iubirea plutește liberă, fără opreliști, fără inhibiții așa după cum ne sugerează și imaginea copertei 1 a cărții în discuție
„ÎN AȘTEPTAREA CELEI CE MĂ ÎNARIPEAZĂ” ION ȚOANȚĂ – “ECHINOCȚIU FRAGIL- EDITURA „SINGUR” 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1441047628.html [Corola-blog/BlogPost/379354_a_380683]
-
un zid, dar cu sânge pe dinți Musca prelung dumicați din părinți Fetele plâng în caiete cu prinți... Trec oameni goi peste gări de nisip Tu vei pleca într-un tren fumuriu Bate un vânt de sfârșit vișiniu Măștile curg cenușiu pe sub chip... Lebădă mea, să dansăm pe asfalt Dânsul confuz, de plictis și amar Cearnă pe noi glodul vieții de jar Ziare în vânt și ninsori de cobalt Patimă mea, ne tot țesem din mit Scorburi de șerpi tot zidim
CAMELIA RADULIAN by http://confluente.ro/articole/camelia_radulian/canal [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
ies nebunii pe drumDrepți că un zid, dar cu sânge pe dințiMușcă prelung dumicați din părințiFetele plâng în caiete cu prinți...Trec oameni goi peste gări de nisipTu vei pleca într-un tren fumuriuBate un vânt de sfârșit vișiniuMăștile curg cenușiu pe sub chip...Lebădă mea, să dansăm pe asfaltDansul confuz, de plictis și amarCearnă pe noi glodul vieții de jarZiare în vânt și ninsori de cobaltPatima mea, ne tot țesem din mitScorburi de șerpi tot zidim din poveștiBate un vânt cu
CAMELIA RADULIAN by http://confluente.ro/articole/camelia_radulian/canal [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
luminând cerul până la mari depărtări. O parte din nori sunt luminați de razele lungi ale soarelui, alții au culoare liliachiu-roșcată. Treptat spectacolul de lumini dispare, cerul pregătindu-se și el de culcare. Lipsite de strălucirea soarelui, stâncile se contaminează de cenușiul împrejurimilor. Soarele pare a fi adevăratul stăpân al Balcicului și al Universului. Frumusețea naturală a Balcicului este dependentă de manifestările lui. Când soarele se ascunde în nori sau când plouă, marea, stâncile, copacii, devin întunecați, își pierd strălucirea. Când se
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1432139899.html [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
femei, dar nu cu aceeași patimă și nu în același loc. • Mariajul e un mic război unde adversarii dorm în același pat. În fond nu patul contează, ci cine cu cine... votează. • Iubirea e colorată când în roz, când în cenușiu. Voi rămâne întotdeauna dator amorului pentru că nu i-am dat prețuirea cuvenită. • Iubirea are un singur timp? Prezentul! Dragostea e ca pâinea: proaspătă și gustoasăm, ori uscată și amară. In dragoste tot ce importă este puritatea și sinceritatea. Restul e
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/harry_ross/canal [Corola-blog/BlogPost/381318_a_382647]
-
femei, dar nu cu aceeași patimă și nu în același loc.• Mariajul e un mic război unde adversarii dorm în același pat.• În fond nu patul contează, ci cine cu cine... votează.• Iubirea e colorată când în roz, când în cenușiu.• Voi rămâne întotdeauna dator amorului pentru că nu i-am dat prețuirea cuvenită.• Iubirea are un singur timp? Prezentul!• Dragostea e ca pâinea: proaspătă și gustoasăm, ori uscată și amară.• In dragoste tot ce importă este puritatea și sinceritatea. Restul e
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/harry_ross/canal [Corola-blog/BlogPost/381318_a_382647]
-
a fi, din partea lor, un act de vitejie faptul că reușeau să înfrunte vitregiile climei muntoase. Chiar și culorile lor mi se păreau mai aprinse, mai concentrate, mai vii. Parcă erau menite tocmai pentru a alunga tristețea, apăsarea adusă de cenușiul norilor apăruți pe neașteptate și prea aproape de pământ. Ne apropiam vertiginos de locul în care, Vulcanii noroioși străbătuseră timpul doar de ei știut. Peisajul prin care treceam mi se părea fantastic, miraculos. Vegetația puțină, pitică, predominând pășunea, dădea posibilitatea ca
VULCANII NOROIOŞI , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ioana_stuparu_1406312347.html [Corola-blog/BlogPost/349498_a_350827]