104 matches
-
maiestatea regală, devenită astfel decorativă, decît afirmarea hegemoniei cucerite de oligarhia burghezo-aristocratică a cărei primă preocupare constă tocmai în instituționalizarea stării de înapoiere a țărănimii și sărăcimii orașelor. În consecință, distanța ce separă poporul de elite s-a lărgit. Sufragiul cenzitar expulzează electorii săraci din corpul politic. Justiția, aservită de către notabilii locali ce desemnau judecătorii de pace, nu făcea altceva decît să-i intimideze pe cei mărunți. Asocierile muncitorești sînt proscrise prin Combina-tion Acts din 1795 și 1799. La 1800, General
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
profitul nobilimii și al burgheziei. Încă din 1689, Bill of Rights apăruse în acest spirit ca o cartă a proprietarilor 165 ce stabilea domnia exclusivă a acestora și-i expulza din corpul politic pe ne-proprietari, chiar înainte ca sufragiul cenzitar să legalizeze faptul și înainte ca aproprierea privată a terenurilor comunale să le sporească acestora numărul cît și mizeria. Societatea civilă britanică atinsese stadiul de ma-turitate încă din 1750. Însă ea excludea poporul și avea toate motivele să rămînă insensibilă
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
autoritatea țaristă, străduindu-se să domnească prin dezbinare, va încuraja în 1860 unele naționalisme "țărănești" orientate împotriva elitelor locale. În Finlanda va susține partizanii limbii finlandeze împotriva burgheziei de expresie suedeză, depose-dînd dieta, în 1897, de notabilii aleși prin sufragiu cenzitar, pentru a o înlocui în 1906 cu o cameră desemnată prin sufragiul universal al celor două sexe. Culmea paradoxului, în virtutea ucazului instaurat prin acestă dietă, femeile votează pentru prima dată în Europa. De asemenea, și în Țările baltice rușii vor
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
național în formare, ca un singur popor în stadiul de gestație. Cum ar spune Ferenc Deak, proiectul viza constituirea unei "naționalități politice"396 după model francez. Aceasta explică neacceptarea cererii de autonomie a Croației, din 1868, menținerea unui regim electoral cenzitar care-i înlătură pe țăranii slavi sau români și favorizează clasele mijlocii care se "maghiarizează" din oportunism profesional sau social, precum și legea Apponyi care-i avantajează și mai mult pe unguri la nivelul procesului de învăță-mînt, începînd cu 1907. E
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
extrema negativă regăsim standuri „de pe vremuri“: afișe scrise cu pixul, reduceri la cărți imemoriale și fețe acre. Cărți premiate, wireless fără acces Târgul e și o competiție formală, chiar dacă nu pare. Există o democrație specială la Gaudeamus, bazată pe votul cenzitar și pe colegii de electori. Votul publicului e întotdeauna important, chiar dacă niciodată nu am văzut numărarea voturilor. În acest an, cea mai râvnită carte a târgului s-a transformat în „Cele mai râvnite cărți ale târgului“: volumele din seria „Ernest
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
centrale"2. Legea municipală consacra, în sfârșit, și o relativă democratizare a vieții municipale. Din 1789 până în 1793, Revoluția a încurajat exercitarea de către cetățeni a drepturilor lor politice, chiar dacă această participare a rămas temperată de restricțiile unui sufragiu masculin și cenzitar. În plus, de vreme ce comuna a fost botezată "societate a cetățenilor proprietari", puterea centrală s-a temut de atunci de autonomia ei și a intenționat să o limiteze. Să mai amintim totodată că legea municipală "a rupt cu cele două principii
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
regal și subordonații acestuia"5. Pregnanța controlului prefectoral a eliminat puțina autonomie municipală care supraviețuise sub Vechiul Regim. Inventarea noțiunii moderne de primar persoană de frunte și bun cap de familie este schițată încă de pe vremea monarhiei din Iulie. Votul cenzitar a fost restabilit în 1831 pentru alegerea consilierilor municipali, iar în 1833 pentru alegerea consilierilor din departamente și arondismente. Legea din 1837, care dădea comunei statutul de persoană morală, iar primarilor, autoritate asupra poliției, constituie, fără îndoială, reforma cea mai
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
profesioniști trebuiau să învețe locuitorii să-și exprime nevoile. Din momentul în care locuitorii se arătau capabili să-și ia în mâini propriul destin, apărea și spiritul local, iar animatorii urmau să dispară. Pentru a acționa împotriva notabililor fostei societăți cenzitare și oligarhice, statul educativ avea nevoie de mulți animatori activi, după cum afirma Joseph Rovan. "Formarea animatorilor pentru toate sectoarele vieții colective și ale interesului colectiv va fi o sarcină fundamentală pentru autoritatea publică și inițiativele paralele. Caracterul democratic al medierii
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
iar în interior este instalat un personal în întregime ales. Vechiul sistem de impozite este suprimat și iau naștere noi "contribuții", așa cum se vor numi de acum impozitele: impozitul funciar, impozitul mobiliar și, pentru comercianți, *patenta. Noua monarhie, constituțională și cenzitară, a stabilit deci o ordine nouă, uniformizată și descentralizată. Aceasta nu va dura. Mărirea dezechilibrelor. 1790, anul fericit, s-a putut spune. Desigur. În exterior, Constituanta a declarat pace lumii, la 20 martie 1790, iar în interior ea crede că
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Compromisul din 1814 exclude o restaurație a societății Vechiului Regim. Organizarea puterilor dă regelui puterea executivă, numirea miniștrilor, inițiativa legilor. Două adunări discută legile: Camera pairilor, ai cărei membri sînt numiți de rege și Camera deputaților, aleasă după un sufragiu *cenzitar; electorii trebuie să plătească o contribuție directă de 300 de franci; pentru a fi eligibil, trebuie să plătești o contribuție directă de 1000 de franci. Astfel, viața politică este rezervată unei minorități: mai puțin de 90.000 de francezi vor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de masă, în special în prezența schimbărilor economice. Rustow [1971: 10] reamintește exemplul suedez, în care prima extindere reală a sufragiului s-a produs datorită efectului combinat al votului cu rapida transformare economică. O astfel de transformare succede introducerii votului cenzitar și determină (consecință neașteptată, dar, în cele din urmă, acceptată de către elitele politice) creșterea numărului cetățenilor cu drept de vot (la sfârșitul secolului al XIX-lea) cu un procent egal cu cel produs de legile privind extinderea votului în perioadele
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
suveranitatea națiunii este proclamată din nou, principiul egalității în fața legii suferă o crudă denaturare: numai cetățenii care plătesc un impozit (cens) echivalent cu cel puțin salariul pe trei zile de muncă, au dreptul să voteze. Primele alegeri bazate pe sufragiu cenzitar desemnează pentru doi ani o Adunare legislativă independentă față de rege, care nu are dreptul să o dizolve. Ea este însărcinată să voteze legile și să-i controleze pe miniștri. Puterea executivă este încredințată regelui, declarat scutit de responsabilitate și inviolabil
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Parlamentul devenea bicameral, fiind alcătuit din Adunarea Electivă și din Corpul Ponderator (Senatul), căruia îi revenea rolul de "cenzurare" a deciziilor camerei inferioare și de exercitare a controlului de constituționalitate. Adunarea Electivă era aleasă direct de cetățeni (în condițiile votului cenzitar), pentru un mandat de șapte ani; grație noii legi electorale, Adunarea n-a mai fost net dominată de boierimea conservatoare, căci dreptul de vot nu mai era condiționat doar de veniturile provenite din exploatarea pământului. În felul acesta, Cuza înlătura
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
o monarhie ereditară, puterea legislativă fiind distribuită între Adunarea Reprezentativă (Camera Deputaților și Senat) și Principe (domn); acesta din urmă reprezenta, împreună cu guvernul său, puterea executivă, în timp ce puterea juridică aparținea curților și tribunalelor. Anumite prevederi, cum ar fi sistemul electoral cenzitar destul de înaintat pentru acea perioadă (patru colegii electorale), interzicerea cenzurii, implementarea principiului responsabilității ministeriale reprezentau progrese substanțiale, umbrite oricum de restricții, precum acordarea cetățeniei române doar creștinilor sau absența principiului inamovibilității judecătorilor. Revizuită în 1879 (acordarea cetățeniei evreilor), în 1881
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
făcută de către regimul comunist. Trecerea în revistă a constituționalismului românesc de dinainte de 1989 demonstrează precaritatea culturii politice și constituționale. Prima Constituție, cea din 1866, reprezintă baza formării unui comportament politic modern doar pentru elite, având în vedere sistemul de vot cenzitar. Importanța acestei culturi nu este neglijabilă, însă limitele influenței sale pentru marile mase populare sunt evidente. De fapt, singura constituție democratică care permite formarea unei culturi politico-constituționale embrionare de masă a fost cea din 1923. Însă, perioada în care această
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
al timpului, dinamica burgheză care - cu lovituri de coate și cu împinsături îndrăznețe - își deschidea calea către putere. Acest spirit nou îl reprezenta atunci nu cele câteva personalități din coaliție, desigur eminente, dar fără legături cu masa electorală a colegiilor cenzitare, ci partidul liberal de sub șefia lui Ion Brătianu și C.A. Rosetti. Acest partid reprezenta stadiul evolutiv al momentului, pe când un Mano lache Costache Epureanu, un Gheorghe Vernescu, un Nicolae Blaremberg, pe lângă că nu erau legați prin solidaritatea ideilor, dar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
D. Pruncu, Al. Băicoianu, C. Nacu, P. Enciulescu, Anton Carp, D. Bilcescu, doctor Marcovici, Pană Buescu și bancherul Mauriciu Blank. C.A. Rosetti, printr-o scrisoare publică, a refuzat categoric acest dar. Un fapt picant și edificator pentru regimul electoral cenzitar al epocii. În urma retragerii lui Gheorghe Vernescu din Parlament, a rămas vacant Colegiul I de Senat din Ilfov. Colegiul fiind convocat, Vernescu face un apel către alegători ca să se abție; candidatul guvernului este un domn Solacolu. Dar la vot, din
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
parte, cetățeanul turmentat se prezintă drept un fost funcționar la poștă înainte de a deveni „negustor și apropitar”, demn reprezentant al clasei de mijloc, ceea ce echivalează pentru el cu a intra în politică și a putea vota pe baza sistemului votului cenzitar. Ce a făcut din acest cetățean un negustor, un proprietar ? Rămâne o enigmă, dar nu neapărat una irezolvabilă. Familiaritatea cu mai marii zilei nu ține doar de turmentarea sa, ci și de emanciparea sa cetățenească. Cum ajunge acesta în casa
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
zile mai târziu, în munții Balcani și decimată. Bacalbașa se referă, de asemenea, la pregătirile care se făceau în Serbia și Muntenegru în vederea războiului pe care acestea îl vor declara, în iunie 1876, Imperiului Otoman. 9. „Legea electorală“ - bazată pe sistemul electoral cenzitar, care îngrădea accesul maselor la viața politică a țării - valabilă până în iunie 1884 -, fusese votată de Adunarea electivă a României la 6/18 iulie 1866; potrivit acestei legi corpul electoral era împărțit în patru colegii pentru Camera deputaților, componența lor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
travaliul hermeneutic al unor Aurelian Crăiuțu sau Jeremy Jennings, ea este paradigmatică pentru această obstinație cu care se încearcă sinteza între dezvoltarea organică și moștenirea anului 1789, moștenire din care sunt eliminate Teroarea și adamismul iacobin. Guvernământul constituțional, proprietatea, votul cenzitar sunt pilonii pe care se sprijină această tentativă de aclimatizare a unui regim moderat în Franța. „Monarhia din Iulie“ rămâne pentru primii conservatori români, cum este cazul lui Barbu Catargiu, o sursă de inspirație. Ea fascinează prin potențialul de a
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
atacând politica revoluționară ca pe un con struct utopic și pernicios. Acolo unde liberalii mun teni, fideli unei logici conspiratoriale, preferă ridicarea insurec țională și complotul, liberalconser vatorii op tează, în mod lipsit de ambiguitate, pentru moderație și parla mentarism cenzitar. Prudența este corolarul unei rezerve față de etica improvizației instituționale. Adu nările populare, agitările instigate iacobin, îndemnurile la întronarea egalității sociale au un aer familiar, care explică delimitarea junimistă de la 1870.<ref id=”1”>A se vedea Ioan C. Filitti, „Un
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
pe de o parte, și atașamentul față de dinasticism și ostilitatea față de resurecția republicanismului iacobin, pe de altă parte. Până la 1914, junimismul va alege să se asocieze cu ordinea juridică și po litică care mizează pe reprezentarea parlamentară în limitele votului cenzitar. Gradualismul junimist poate fi înțeles și ca o manieră de a proteja Constituția de la 1866 de riscul unor modificări ce ar privao de șansa îndeplinirii misiunii sale istorice. Acesta este sensul observațiilor lui Titu Maiorescu, rostite cu ocazia dezbaterii revizuirii
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Impopularitatea junimistă este impopularitatea suveranității rațiunii. Marile proiecte, evocate cu entuziasm de zeloții cultului progresului, sunt, de cele mai multe ori, minate de realitatea care se încăpățâ nează să supraviețuiască asaltului frazeologic. Dincolo de revizuirea constituției, destinată a elibera națiunea din opresiunea votului cenzitar, critica liberal conservatoare expune un nivel al politicii practice ignorat de visătorii utopici. Educația, descentralizarea, organizarea unei magistraturi independente sunt tot atâtea promisiuni abandonate după generoasa lor codificare. Efectul progresului este subminat de această continuă accelerare, în absența unei temeinicii
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Citiți cu atenție textul de mai jos: "În planul politicii interne, regele Carol a fost iscusit, a știut să păstreze echilibrul între cele două mari partide care s-au creat, Partidul Liberal și Partidul Conservator (...). Votul nu era universal, ci cenzitar - numai cei ce plăteau impozit erau admiși să aleagă." (N. Djuvara, despre domnia lui Carol I) Pornind de la acest text, răspundeți următoarelor cerințe: 1. Transcrieți definiția dată de autor votului cenzitar. 2. Numiți câte un reprezentant al fiecărui partid menționat
ORDIN nr. 4.327 din 30 august 2002 cu privire la aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de capacitate 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150296_a_151625]
-
Liberal și Partidul Conservator (...). Votul nu era universal, ci cenzitar - numai cei ce plăteau impozit erau admiși să aleagă." (N. Djuvara, despre domnia lui Carol I) Pornind de la acest text, răspundeți următoarelor cerințe: 1. Transcrieți definiția dată de autor votului cenzitar. 2. Numiți câte un reprezentant al fiecărui partid menționat în text. 3. Menționați o confruntare militară, la care a participat Carol, înainte de proclamarea să că rege în 1881. 4. Prezentați o cauză a instaurării dinastiei străine în anul 1866, V.
ORDIN nr. 4.327 din 30 august 2002 cu privire la aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de capacitate 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150296_a_151625]