104 matches
-
capitaliștilor au luat naștere în secolul al XIX-lea din două tradiții ideologice foarte diferite, dar care au ajuns în același punct. Prima, elitistă și ostilă participării maselor populare, privilegia fie ierarhiile aristocratice și puterea regală, fie stabilirea unei plutocrații cenzitare. A doua, a luptat pentru instaurarea unei veritabile democrații liberale bazată pe votul universal. Apariția mișcării muncitorești și pericolul pe care-l reprezenta aceasta pentru proprietate au apropiat cele două tradiții pînă la confundarea lor. II. Tipologia partidelor patrimoniale Maurice
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
puterea electorală, nici organizarea lor. 2. Partidele liberale. În mod contrar rivalilor lor conservatori, liberalii s-au grupat pentru a apăra interesele burgheziei. Ei au întruchipat mult timp "stînga", nume pe care l-au păstrat în Danemarca. Uneori atașate regimului cenzitar, alteori democrate, partidele liberale au păstrat întotdeauna o structură elitistă, respingînd autoritarismul plebiscitar, care-i punea în poziție de inferioritate față de conservatori. Foarte rar au avut pretenția obținerii unei majorități. A) Un partid liberal majoritar: Partido social democrata. Un singur
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
secolului al XIX-lea a existat un curent catolic liberal pe care-l vom regăsi și în democrația creștină a secolului XX. Odată cu catolicismul liberal au loc primele experiențe politice ale catolicilor într-o perioadă cînd în Europa dominau regimurile cenzitare, unde viața politică se limita, în general, la o "țară legală" restrînsă, unde noțiunea de partid se reducea la a desemna un curent de gîndire. Curentul catolic liberal poate fi definit prin dorința de a face să fie respectate drepturile
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
parte, cetățeanul turmentat se prezintă drept un fost funcționar la poștă înainte de a deveni „negustor și apropitar”, demn reprezentant al clasei de mijloc, ceea ce echivalează pentru el cu a intra în politică și a putea vota pe baza sistemului votului cenzitar. Ce a făcut din acest cetățean un negustor, un proprietar ? Rămâne o enigmă, dar nu neapărat una irezolvabilă. Familiaritatea cu mai marii zilei nu ține doar de turmentarea sa, ci și de emanciparea sa cetățenească. Cum ajunge acesta în casa
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
al timpului, dinamica burgheză care - cu lovituri de coate și cu împinsături îndrăznețe - își deschidea calea către putere. Acest spirit nou îl reprezenta atunci nu cele câteva personalități din coaliție, desigur eminente, dar fără legături cu masa electorală a colegiilor cenzitare, ci partidul liberal de sub șefia lui Ion Brătianu și C.A. Rosetti. Acest partid reprezenta stadiul evolutiv al momentului, pe când un Mano lache Costache Epureanu, un Gheorghe Vernescu, un Nicolae Blaremberg, pe lângă că nu erau legați prin solidaritatea ideilor, dar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
asemenea înlănțuire completă a dihotomiilor, adăugând acestora regiunile poloneze Poznania și Silezia integrate Prusiei și Galiția încorporată Cisleithaniei. Ungaria și parțial Croația rămân departe de industrializarea care cuprinsese Europa Centrală, instaurând în perioada Imperiului austro ungar un regim parlamentar oligarhic cenzitar care favoriza majoritatea maghiară. În schimb, teritoriile supuse Imperiului țarist nu au cunoscut decât prima dihotomie, în cazul țărilor baltice și o schiță a celei de-a doua pentru restul Poloniei "Congresului" care a cunoscut o regresie acută în secolul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
o particularitate, în Transilvania, a unei legitimități construite în raport cu clasa de mijloc. La fel, liberalii sunt într-o anumită manieră, prin opoziție față de conservatori, o forță politică progresistă care, în lipsa unei clase de mijloc dezvoltate, are mulți simpatizanți în cadrul electoratului cenzitar, trăsătură păstrată și în cazul sufragiului universal. Dar, pentru cele două partide legate direct de studiul nostru de caz, identitatea națională este legătura exterioară, supravalorizată, a unei poziționări politice adeseori convergente. Această lipsă de vizibilitate a altor conflicte, în ciuda unor
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
24. Filipescu I. Mihai 25. Crăciun Victor 26. Platon T. Victor 27. Ciuchi Dionisie 28. Dănilă Neculai 29. Corniță Vasile 30. Bîrgu N. Vasile 400 *** Până după primul război mondial, potrivit legislației de atunci, țăranii nu votau direct. Votul era cenzitar, aveau drept de vot cei care aveau un venit și plăteau un anumit impozit. Electoratul era împărțit în 3 colegii, iar țăranii votau prin delegați: 50 de locuitori alegeau un delegat. Erau două partide: Partidul Liberal și Partidul Conservator (al
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pentru organizarea administrativă a ministerelor). Prin legea comunală, satele și cătunele se grupau în comune rurale; mai multe comune formau o plasă, iar mai multe plăși, un județ. Administrația comunelor și județelor se făcea de consilii alese pe baza votului cenzitar. În fruntea administrației județului era un prefect, al plășii un subprefect (mai târziu un pretor), iar la comunei un primar. Prin aceste legi, Al. I. Cuza dădea un caracter unitar administrației în Principatele Unite ale Moldovei și țării Românești, renunțându
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nesimțire. Mă simt personal jignit de prostia bășcălioasă, de acreala invidioasă, de stridența de țoapă a acestei populații ignare”; „În condițiile votului universal și egal dictează cei cu urina puternică. România ar fi putut fi salvată de rrromâni prin votul cenzitar. Dar România va fi distrusă de rrromâni, care nu pot alcătui un popor, pentru că valorează cât o turmă: după grămadă, la semnul fierului roșu”; „sentimentul confortabil de continuitate pe care îl avem când privim retrospectiv spre istoria celor o sută
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288712_a_290041]
-
Marilor Puteri, puterea executivă (separat pentru fiecare țară): domn și guvern,, puterea legislativă (separat pentru fiecare țară): domn, Adunare doar două instituții comune : Comisia Centrală și Înalta Curte de Casație și Justiție de la Focșani, domnul ales pe viață, prin vot cenzitar, numea miniștrii, sancționa legile, dizolva Adunarea, drepturi și libertăți: egalitatea tuturor În fața legilor, impozitelor și a promovări În funcții publice, desființarea privilegiilor și rangurilor boierești, revizuirea relațiilor dintre proprietari și țărani. Deși nu răspundea dorinței de unire deplină, ea nu
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
responsabilă, ea fundamenta monarhia constituțională ereditară și avea Înscrise drepturile și 65 libertățile cetățenilor. Domnul, avea largi prerogative executive, legislative și judecătorești dar actele sale trebuiau contrasemnate de miniștrii de resort. Sistemul electoral, prevăzut de constituție se baza pe votul cenzitar, iar corpul electoral era Împărțit În colegii În funcție de avere. Articolul 7, lăsa posibilitatea Împământenirii doar străinilor de rituri creștine, iar articolul 19, conferea proprietății private, drept sacru și inviolabil. Deși prezenta unele limite Constituția din 1866, a fost una din
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
de judecată și tribunale. Hotărârile și sentințele lor se pronunță În virtutea legii și se execută În numele domnului. Drepturi și libertăți cetățenești: Libertatea conștiinței, Învățământului, presei, Întrunirilor și asocierilor. Sistemul electoral Constituția includea și un nou sistem electoral bazat pe vot cenzitar. Pentru Adunarea Deputaților erau stabilite, după criteriul averii, patru colegii: primele două cuprindeau proprietarii funciari, al treilea - burghezia și liber-profesioniștii, votul fiind direct, al patrulea, unde votau țăranii votul era indirect, Pentru Senat existau două colegii În care Își exprimau
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
și economice a indivizilor și se opunea colectivismului, socialismului și ideilor politice care puneau interesele societății sau națiunii înaintea celor individuale; din punct de vedere politic propunea participarea cetățenilor la conducerea statului prin reprezentanții lor aleși în parlament; -propunea votul cenzitar, deoarece liberalii se arătau reticenți față de votul universal, idee centrală a mișcării democratice de la mijlocul sec. XIX; o până în 1918 regimurile liberale europene au acceptat ideea votului universal (Franța 1848, Danemarca 1849, Germania-1871, Spania 1889, Belgia 1893, Norvegia 1905, Portugalia
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
cetățenii care dispun de un "venit suficient" și de o asigurare de sănătate se pot bucura de această libertate. Cei care sînt lipsiți de mijloace materiale nu își pot alege locul de rezidență atîta timp cît libertatea de circulație rămîne cenzitară, condiționată de statutul economic al titularului. Criticile pe care Parlamentul european le-a formulat cu privire la cetățenia Uniunii arată că ea, așa cum este definită în tratat, este departe de modelul federal pe care Adunarea parlamentară, Comisia Europeană și unele state l-
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
de panică se rezumă la istericale de-ale coanei Joițica, nicidecum nu se transformă în mari amenințări. E lumea calmă și prinsă între tipare neschimbate în labilitatea lor (iată paradoxul!) a unei belle-époque de rit balcanic. Lejeră, carevasăzică. Totuși, sistemul cenzitar, cu colegii pentru Senat diferind după gradul de instrucție al alegătorilor, și cu profesorii marilor universități, cea din București și cea din Iași, avînd dreptul să-și aleagă cîte un reprezentant în Senat, nu era cel mai rău. Pentru a
Viitorul și trecutul by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6659_a_7984]
-
a politicii. Era momentul moșierilor, primilor posesori de diplome universitare din străinătate, al avocaților - calitate care i-a ușurat succesul pe această scenă lui Barbu Delavrancea. Proletariatului intelectual nu i se putea acorda nici un rol în fericita Românie a votului cenzitar. În perioada interbelică, excluzându-l pe Nicolae Iorga, autor de drame istorice, de numeroase poezii, dintre care doar ultima de excepțională tensiune, mentor al unui curent literar și critic acerb al modernismului, și sărind peste Gheorghe Tătărescu, autor al unei
Tot obraznic ai rămas, nene Iancule... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15488_a_16813]
-
de mult uzate. Că arta este ironie și experiment perpetuu, joc cu concepte la rândul lor negociabile. Că Dostoievski este un mare scriitor pentru că un număr de oameni au decis acest lucru printr-un fel de vot (fie el și cenzitar). E o lume a spectacolului și-a virtualității, a depeizării și-a selecției naturale în toate zonele imaginabile: supraviețuiesc acele branșe ale științei care atrag mai multe fonduri pentru cercetare, acele genuri de filme care aduc mai mult profit, acele
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
extrema negativă regăsim standuri „de pe vremuri“: afișe scrise cu pixul, reduceri la cărți imemoriale și fețe acre. Cărți premiate, wireless fără acces Târgul e și o competiție formală, chiar dacă nu pare. Există o democrație specială la Gaudeamus, bazată pe votul cenzitar și pe colegii de electori. Votul publicului e întotdeauna important, chiar dacă niciodată nu am văzut numărarea voturilor. În acest an, cea mai râvnită carte a târgului s-a transformat în „Cele mai râvnite cărți ale târgului“: volumele din seria „Ernest
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
de fiecare persoană și obligativitatea înscri erii în registru a oricărei tranzacții care avea ca obiect aceste drepturi (Stahl, 1998, vol. II, p. 196). Noile reglementări s-au repercutat și asupra modului de organizare a obștii. Votul în adunare devine cenzitar, ceea ce dă o putere mai mare celor care au interese în distrugerea regimului devălmășiei absolute. Diferențiarea drepturilor și caracterul cenzitar al votului în obște au permis exercitarea controlului de la nivelul constituțional asupra celui al alegerii colective și, implicit, asupra celui
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
vol. II, p. 196). Noile reglementări s-au repercutat și asupra modului de organizare a obștii. Votul în adunare devine cenzitar, ceea ce dă o putere mai mare celor care au interese în distrugerea regimului devălmășiei absolute. Diferențiarea drepturilor și caracterul cenzitar al votului în obște au permis exercitarea controlului de la nivelul constituțional asupra celui al alegerii colective și, implicit, asupra celui operațional. Odată cu adoptarea noilor reguli formale se putea recurge la ieșirea din indiviziune și la individualizarea drepturilor în interiorul comunității. Drepturile
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
colectivă în care toți cei care interacționau la nivel operațional puteau participa și influența decizia. Modelul de votare a evoluat de la votul egal (cu unanimitate), în condițiile în care drepturile de exploatare erau egale conform principiului devălmășiei absolute , la cel cenzitar, în care voturile erau inegale, odată ce diferențierea averilor și împărțirea drepturilor deveneau posibile prin intermediul Codului silvic și al celui civil (Stahl, 1998, vol. II, p. 41). Astfel, cei care dețineau mai multe drepturi aveau mai multe voturi, proporțional cu averea
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
D. Pruncu, Al. Băicoianu, C. Nacu, P. Enciulescu, Anton Carp, D. Bilcescu, doctor Marcovici, Pană Buescu și bancherul Mauriciu Blank. C.A. Rosetti, printr-o scrisoare publică, a refuzat categoric acest dar. Un fapt picant și edificator pentru regimul electoral cenzitar al epocii. În urma retragerii lui Gheorghe Vernescu din Parlament, a rămas vacant Colegiul I de Senat din Ilfov. Colegiul fiind convocat, Vernescu face un apel către alegători ca să se abție; candidatul guvernului este un domn Solacolu. Dar la vot, din
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
revoluția tehnologică imprimă, în zonele urban-industriale, un alt ritm de viață, jazzul invadează dancing-urile Capitalei, tendințele radical-naționaliste coabitează cu proiectele confederative, internaționaliste, stînga, dreapta și centrul politic se „reinventează”; victimă a erei „masselor“, Partidul Conservator dispare (odată cu dispariția votului cenzitar), lăsînd locul unor formațiuni noi, fluctuante, și unui nou sistem electoral. Reacțiile de adaptare la această schimbare sînt dintre cele mai variate, mergînd de la optimism „constructiv” pînă la ideologii antimoderne radicale. Adeseori, între ele există continuități paradoxale, ca într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
mai termină nici astăzi. Împroprietărirea țăranilor a însemnat cedarea proprietăților de către cei puțini în folosul mulțimii, generalizarea învățământului pu blic și extinderea celui universitar tot în folosul mulțimii, a avut loc introducerea votului universal care l-a înlocuit pe cel cenzitar. Un fel de democrație a generozității. Regimurile de după 1938 și chiar dictatura de dup ă 1945, au avut nota lor de modernitate, promovată prin vorbe și de absolvenții ,,academiilorʺ Frunză, Lomonosov sau Ștefan Gheorghiu, ceea ce explică insuccesul multor reforme, a
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]