350 matches
-
de Casație și Justiție arată că textele legale criticate prevăd că procedurile administrative prevăzute în titlul VII al Legii nr. 247/2005 se suspendă până la 15 mai 2013. Cum obiect al cauzei aflate pe rolul instanței de fond îl reprezintă cenzurarea atitudinii autorităților publice implicate în procedurile de acordare a despăgubirilor în baza Legii nr. 247/2005 , deoarece nu a fost pusă în executare o decizie irevocabilă prin care au fost obligate la emiterea deciziei reprezentând titlu de despăgubiri, instanța de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258895_a_260224]
-
reglementări anterioare, se ajunge la aplicarea retroactivă a dispozițiilor Legii nr. 554/2004 , deoarece la data emiterii actului administrativ atacat cu excepția de nelegalitate, această cale de atac nu era reglementată, părțile implicate având posibilitatea să solicite instanței de contencios administrativ cenzurarea acestuia în cadrul unei acțiuni în anulare, exercitată însă în condițiile legale în vigoare la data emiterii actului, referitoare la procedura de judecată - părți, termene, condiții, efecte. Sub imperiul prevederilor legale criticate, părțile interesate au posibilitatea de a solicita instanțelor judecătorești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/197955_a_199284]
-
nr. 47/1992 , pot face obiectul controlului de constituționalitate pe cale de excepție numai legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau ordonanțe. În consecință, controlul constituționalității actelor normative emise de autoritățile administrației publice centrale nu este de competența Curții Constituționale, cenzurarea eventualei nelegalități a acestora revenind instanțelor judecătorești. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235292_a_236621]
-
instanțe. Or, pe acest aspect a rezultat, din verificările efectuate, existența unei singure hotărâri de speță a instanței supreme, în care s-a pus problema naturii juridice a procesului-verbal întocmit de executorul judecătoresc, dar sub un alt aspect (al posibilității cenzurării cuantumului cheltuielilor de către instanță) decât cel care interesează obiectul sesizării. De asemenea nu a reieșit existența unei jurisprudențe consistente și neunitare a instanțelor, apte să contureze posibilitatea declanșării unui alt mecanism de unificare a practicii, acela al recursului în interesul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275302_a_276631]
-
prevăd dispozițiile art. 80 alin. (2) din Constituție. În al doilea rând, prin sesizare se tinde la crearea unei noi căi de atac extraordinare, nereglementată de lege, prin care să se repună în discuție hotărâri judecătorești definitive și irevocabile. Or, cenzurarea acestor hotărâri care au putere de lege, în virtutea principiului "res iudicata pro veritatae habetur", de către Curtea Constituțională, în temeiul prevederilor art. 146 lit. e) din Constituție, este inadmisibilă. În continuare, președintele Curții Constituționale dă cuvântul reprezentantului Camerei Deputaților, care solicită
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
de interpretare a dispozițiilor art. 1 lit. b) din Decretul-lege nr. 118/1990 , și, în același timp, solicită completarea sau modificarea acestuia, pentru ca lezarea drepturilor sale să înceteze. Curtea Constituțională a statuat că, de principiu, nu intră în atribuțiile sale cenzurarea interpretării date de către instanțele judecătorești unei dispoziții legale, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege. S-a apreciat, de asemenea, că o asemenea ingerință a Curții în activitatea de judecată ar fi neconstituțională, fiind
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171136_a_172465]
-
inegalitate între debitorul din procedura somației de plată și pârâtul din procesele comerciale de drept comun". Referitor la art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 , se arată că încalcă dreptul la un proces echitabil, prin aceea că permite cenzurarea excepției de neconstituționalitate de către instanța de judecată. Judecătoria Iași, însușindu-și concluziile formulate în cauză de pârâta-creditoare Direcția Regională Drumuri și Poduri Iași, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193033_a_194362]
-
cererea unei părți de constatare a nulității absolute a unui titlu de proprietate obținut în baza Legii fondului funciar nr. 18/1991 . În motivarea excepției de neconstituționalitate se apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este întemeiată și se arată că cenzurarea, din nou, antitetic, a dreptului de proprietate al uneia dintre părțile unui litigiu, ulterior stabilirii, fie pe cale administrativă, fie pe cale judecătorească a aceluiași drept în favoarea acestei persoane, contravine dispozițiilor art. 44 alin. (1) și (2) din Constituție, potrivit cărora "proprietatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234897_a_236226]
-
actelor [...] care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției", alin. (3) al aceluiași articol stabilind că instanța constituțională "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată [...]". Curtea Constituțională a statuat în repetate rânduri că nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanțele judecătorești, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege. În acest sens, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, "Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212661_a_213990]
-
rămasă de la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe. Totodată, autorul excepției consideră că prevederile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 sunt neconstituționale în raport cu art. 16, 21, 24 și art. 146 lit. d) din Legea fundamentală, întrucat cenzurarea unei excepții de neconstituționalitate de către instanță de judecată în fața căreia a fost invocată reprezintă o îngrădire a liberului acces la justiție, în condițiile în care singură instanță competența în materie de neconstituționalitate este Curtea Constituțională. Tribunalul Iași - Secția comercială apreciază
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178491_a_179820]
-
5 din Codul de procedură civilă a dorit instituirea unei căi de atac particulare, care se califică drept o cale specifică de retractare. Întrucât aplicarea amenzii constituie un incident procedural, ea va fi aplicată de către judecătorii învestiți cu acțiunea principală. Cenzurarea încheierii de stabilire a amenzii de către instanța care a dispus sancțiunea este firească, deoarece aplicarea amenzii nu implică o judecată de fond. Dacă cererea de reexaminare este admisă ca urmare a constatării faptului că sancțiunea a fost aplicată fără temei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238488_a_239817]
-
sancțiunii nulității recursului poate produce o îngrădire nejustificată a exercitării căii de atac a recursului și deci a accesului liber la justiție. Aceasta însă constituie o problemă de interpretare a legii, ceea ce excede competenței Curții Constituționale, ca de altfel și cenzurarea modului de aplicare a dispozițiilor legale de către instanțele judecătorești. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 302^1 din Codul de procedură civilă sunt constituționale. În acest sens arată că dispozițiile criticate nu contravin art. 21 din Constituție, întrucât nu îngrădesc
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169577_a_170906]
-
posturilor care au o audiență semnificativă, deoarece acestea prezintă oricum avantaje economice pentru operatorii de cablu, care le introduc în oferta lor de programe pe principii economice. Curtea reține că aceste aspecte țin de marja de apreciere a legiuitorului, astfel încât cenzurarea acesteia în lipsa vreunei condiționări prevăzute de Constituție excedează competenței Curții Constituționale. Susținerile potrivit cărora statutul must-carry se dobândește prin simpla cerere a titularului postului, fără a fi făcute verificări dacă postul respectiv justifică prin conținutul său necesitatea de a fi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253413_a_254742]
-
să modifice ajutoarele de stat. 72. Prin urmare, norma de drept european interpusă în cadrul controlului de constituționalitate celei de referință consacrate de art. 148 alin. (4) din Constituție nu poate constitui temei al controlului de constituționalitate și nici temei al cenzurării actului normativ intern din perspectiva unei încălcări a Legii fundamentale. 73. Pentru aceste considerente, Curtea constată că obiecția de neconstituționalitate având ca obiect dispozițiile Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2013 privind modificarea și completarea Legii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261030_a_262359]
-
a Curții. Sub acest aspect, în jurisprudența sa, instanța constituțională a statuat că nu se poate pronunța asupra constituționalității interpretării date de o instanță judecătorească, aceasta constituind un act de aplicare a legii. Așa fiind, nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării dispozițiilor legale de către instanțele judecătorești, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. O asemenea ingerință a Curții în activitatea de judecată ar fi neconstituțională, întrucât este contrară prevederilor art. 126 din Constituția republicată, potrivit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156303_a_157632]
-
de imediată aplicare. Instanța apreciază că nicio prevedere constituțională nu reglementează competența de soluționare a căilor de atac și nici nu instituie obligativitatea, în această materie, a principiului organizării ierarhice a instanțelor de judecată. Împrejurarea că legiuitorul a prevăzut ca cenzurarea aceleiași hotărâri, în două căi de atac diferite, să se realizeze de către aceeași instanță nu semnifică o îngrădire a accesului liber la justiție. De asemenea, apreciază că nu se aduce atingere nici principiului unicității, imparțialității și egalității justiției, întrucât acest
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178560_a_179889]
-
acest ansamblu trebuie conceput în acord cu exigențele unei economii de piață stabile și a unei concurențe sănătoase. Este de necontestat dreptul consumatorilor și asociațiilor sau autorităților pentru protecția consumatorilor de a avea acces liber la instanțele de judecată pentru cenzurarea practicilor abuzive, însă neconstituționalitatea textului este dată de posibilitatea modificării în bloc a unui portofoliu contractual, indiferent de poziția clienților consumatori și indiferent de impactul unor astfel de măsuri. 14. Posibilitatea modificării unor portofolii contractuale constituite anterior intrării în vigoare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273633_a_274962]
-
dispozițiile criticate sunt neconstituționale "în măsura în care se referă și la taxele judiciare de timbru stabilite de instanțele judecătorești". Judecătoria Galați, formulându-și opinia asupra excepției, consideră că aceasta este întemeiată, "dar numai în ceea ce privește taxele judiciare de timbru, întrucât se creează posibilitatea cenzurării unei hotărâri judecătorești de către un organ administrativ, cenzură care nu se poate realiza decât prin promovarea căilor de atac tot în fața instanței de judecată, și, implicit, se încalcă principiul separației puterilor în stat". Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158536_a_159865]
-
astfel de acțiuni și se pune problema luării măsurilor de suspendare și oprire a lucrărilor autorizate, până la verificarea legalității emiterii autorizației de construire"; așadar, legiuitorul a considerat că "nu mai este necesară [...] în astfel de faze îndeplinirea altor condiții și cenzurarea lor de către instanță". De asemenea, instanța de judecată apreciază că prevederile legale criticate nu încalcă nici dispozițiile art. 45, 53 și ale art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituție. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166892_a_168221]
-
dispoziției legale menționate, iar, pe de altă parte, acest lucru ar echivala cu o încălcare a atribuțiilor ce revin Curții Constituționale, respectiv Înaltei Curți de Casație și Justiție. Rațiunea controlului de constituționalitate efectuat de către Curtea Constituțională are la bază posibilitatea cenzurării actelor normative, ca manifestare de voință a puterii legiuitoare, iar nu interpretarea dată acestora, printr-un act jurisdicțional, de către o instanță de judecată. Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituționale, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259354_a_260683]
-
posibilitatea ca eventualele măsuri eronate luate de procuror să fie îndreptate de către procurorul ierarhic superior celui care a emis actul atacat. Contrar susținerilor autorului excepției, nu se aduce astfel atingere liberului acces la justiție, câtă vreme legiuitorul a asigurat posibilitatea cenzurării actelor procurorului de către instanțele judecătorești. În acest sens, art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală reglementează plângerea la instanța de judecată împotriva acelor acte prin care procurorul soluționează cauza penală fără ca aceasta să mai ajungă în fața instanței
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242986_a_244315]
-
cu modificările ulterioare, respectiv art. 22 din Legea nr. 78/2000 , s-a făcut cu înfrângerea prevederilor art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3) și art. 124 alin. (2) din Constituția României". În acest context, se solicită Curții Constituționale cenzurarea unei eventuale interpretări a dispozițiilor ce reglementează activitatea și competența Departamentului Național Anticorupție, interpretare ce ar determina, potrivit susținerilor autorului excepției, deturnarea scopului înființării și atribuțiilor specifice acestui departament, extinderea nelegală a obiectului de activitate și a atribuțiilor sale, substituiri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184507_a_185836]
-
dată acestui text. Cu privire la acest aspect, prin Decizia nr. 51 din 5 octombrie 1993 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 19 ianuarie 1994, Curtea Constituțională a statuat că, de principiu, nu intră în atribuțiile sale cenzurarea interpretării date de către instanțele judecătorești unei dispoziții legale, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege. S-a apreciat, de asemenea, că o asemenea ingerință a Curții în activitatea de judecată ar fi neconstituțională, fiind
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166375_a_167704]
-
conține informații de interes public, și urmărește să lămurească dacă o astfel de situație constituie refuz justificat de comunicare către terți, care nu sunt autorizați să prelucreze date cu caracter personal, a tuturor informațiilor cuprinse în document sau se impun cenzurarea informației prin anonimizarea datelor personale și comunicarea lor în această din urmă formă. 36. Celelalte condiții sunt, de asemenea, îndeplinite deoarece chestiunea de drept este ridicată în cursul judecății în fața unui complet al curții de apel învestit cu soluționarea cauzei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268657_a_269986]
-
actelor [... ] care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției", alin. (3) al aceluiași articol stabilind că instanța constituțională "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată [...]". Curtea Constituțională a statuat în repetate rânduri că nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanțele judecătorești, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege. În acest sens, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, "Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266803_a_268132]