2,571 matches
-
confesiune patetică: - Eu nu sînt înscris în Partidul Comunist. Le-am dat o mînă de ajutor. Nu ai pe cine ajuta. Sînt niște ticăloși. Da, nouă cîtorva scriitori, ne-a creat condiții de viață luxoase. în jurul meu sînt 60 de cerșetori din familie și foști prieteni. Mor de foame. Poți trăi în aceste condițiuni? De altminteri, evenimentele internaționale sînt în curs și vom asista la multe prăbușiri. Așa vorbește un pilon al regimului, farul său cel mai strălucitor!". În acest climat
Glose la Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12736_a_14061]
-
împotriva lumii în care trăia. Bunelor sentimente și bunelor maniere burgheze li se dă cu tifla atît prin expresia total neconvențională, șocantă, cît și prin atracția către aspectele sordide ale societății, către declasați. Marginalii populează viziunea rebelă a junelui bard. Cerșetorii, prostituatele, hoții, asasinii și sinucigașii apar drept victime ale unei ordini sociale inicve, urmăriți de polițiști și jandarmi, pe schema unei antiteze accentuate, melodramatice. Acest mizerabilism e nutrit pe de o parte de culoarea întunecat-însîngerată a expresionismului, iar pe de
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
ca braga! Cu o singură condiție: să nu depășiți zona. Doamna Cezarina și a lu' Mărăcine Sînt doi boschetari. Fără masă, fără casă, dar cu ambulanța la scară. La stradă, adică. Un reportaj de pe Prima Tv dedică un episod bețivilor, cerșetorilor. Medicii, șoferii, ambulanțierii se luptă să-i culeagă de pe borduri, de lîngă liniile de tramvai, de pe trotuare, din cămine studențești, să le acorde un prim ajutor și apoi să-i ducă la spital. Dar doamna Cezarina și a lu' Mărăcine
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12822_a_14147]
-
a fost nici pe vremea comunismului. Atunci, se vota de frică și din absența oricărei alternative. Acum, se votează tot de frică, dar și de spaima alternativei: nu care cumva să fim obligați să părăsim mersul pe burtă, zdrențele de cerșetori și postura de indivizi decerebrați pentru care tătucul nației arată o grijă de latin-lover înecat în briantină. Cred c-a sosit momentul să-i lăsăm pe pesedei să ia absolut totul, că prea și-o doresc. Să revenim la ceea ce
Libertatea de-a alege lanțul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12823_a_14148]
-
pesedeilor. De la bâlbâielile onctuoase ale lui Geoană la deruta pe care Năstase nici măcar nu se forțează s-o mai ascundă, în PSD a intrat spaima de moarte. După ce i-au batjocorit pe tinerii din partid (halal tineri: mici și neajutorați cerșetori la marile curți ale corupției!), au început să se extermine între ei: într-o hărmălaie generalizată, ce seamănă mai mult a retragere decât a atac, Nica s-a încovoiat sub greutatea lui Mitrea, Dan Ioan Popescu revine (după ce fusese dat
Să nu ne iluzionăm by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12367_a_13692]
-
de 1000 de zile să-i scrie zilnic cîte o scrisoare criticului literar Lucian Raicu. Se pare că la scrisoarea cu numărul 65 a renunțat. Dar aceste epistole, redactate între 28 iunie și 22 septembrie 1980, reproduse inițial în rubrica "Cerșetorul de cafea", din pagina a șaptea a "României literare", și acum în volum, sînt mici bijuterii de sensibilitate umană și expresivitate artistică, mostre de luat obligatoriu în considerare la creionarea profilului scriitoricesc al lui Emil Brumaru. Delicate și parșive, sublime
Inefabilul alfabet al delicateții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12396_a_13721]
-
în care au fost scrise nu are însă absolut nici o importanță. Prin problematica lor (cu foarte mici excepții factuale care țin, inevitabil, de o epocă revolută), ele sunt la fel de actuale astăzi ca și în epoca în care au fost scrise. Cerșetorul de cafea. Scrisori către Lucian Raicu este un abecedar al sensibilității umane, universal valabil, scris de un scriitor pentru care literatura a devenit, de multă vreme, un mod de existență.
Inefabilul alfabet al delicateții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12396_a_13721]
-
Tudorel Urian Cum sunt românii? Iată o întrebare la care îți poate răspunde fără probleme parlamentarul în costum Armani, abia coborât din Mercedes, și cerșetorul ce străjuiește intrarea magazinului de pîine. Securistul în cămașă care, cu sticla în mînă, urlă la chefuri din toți bojocii "noi sîntem români", și filozoful politically correct, cu barba dichisită, învăluit în fum de pipă. Babele abia urcate în tramvai
Mesaje din România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12443_a_13768]
-
domnul Tăriceanu că numărul infractorilor români din Occident nu se va diminua, că ordonatele, liniștitele străzi ale orașelor din Vest vor fi populate de același număr (dacă nu de unul mai mare) de cetățeni români gălăgioși, că fauna hoților și cerșetorilor nu se va subția cu un milimetru. Măsura anunțată de guvern e una tipic provocatoare, menită, parcă, să sporească (inutil și fără vreun temei real) antipatia populară. Hoții și escrocii români, cunoscuți pentru ingeniozitatea lor, vor găsi mijloacele de a
De la Bariera Vergului la Bariera Bruxelles-ului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11472_a_12797]
-
Sébastien alege să se prostitueze din vocație, în semn de supremă caritate, visîndu-se un adevărat misionar al iubirii erotice. Prin acest apostolat al prostituției, Sébastien și Dora, cea care i se alătură, îi mîntuiesc sexual pe obezi, dizgrațioși, părăsiți sau cerșetori și alți semeni abstinenți fără voie din cauza standardelor biologice sau sociale. Căci misionarismul erotic nu înseamnă doar cantitate, dar, mai ales, căutarea celor păcătoși fizic. Încălcarea tabuurilor sexuale este însoțită și de o nouă dezordine religioasă, sentimentul religios se va
Să vorbim despre sex by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11508_a_12833]
-
să afecteze o societate întreagă. Subiectul oferit astăzi de Paul Lambrino e, fără îndoială, incitant. Probabil că s-ar putea scoate din el subiectul unui roman. El nu s-ar numi, însă, ca pe vremea lui Mark Twain, ,Prinț și cerșetor" (deși gurile rele spun că o astfel de etichetă s-ar putea aplica multor moștenitori de tronuri de astăzi), ci ar purta, poate, titlul articolului de față.
Prinț și delator by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11533_a_12858]
-
nebunii cu acte, o umanitate bolnavă pe creștetul căreia scriitorul așează nimbul sfințeniei. Lumea jurnalului este în primul rând lumea lor, contemplată și asimilată de ,subiectul cunoscător", bun conductor de suferință - a lui și a celorlalți: , Din mâna lipsă a cerșetorului de la Universitate, din sânul lipsă al cerșetoarei din Piața Victoriei, din picioarele lipsă ale băiatului care cerșește în Unirii și din alte câteva de-astea - plutește și dansează prin visele noastre cea mai frumoasă balerină de bar de noapte din
Școala de morți frumoase by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11583_a_12908]
-
autor care i-a născut cam debili nu, cum s-ar putea înțelege, ale lui Tamburin. În ce-l privește, satira este moale și România damă bună. De fapt, nici nu-și dă foarte tare în petic: mai îndoapă niște cerșetori lihniți cu discursuri de azil, mai taie niște capete, care tot deschid gura și după aceea, mai scrie cîte ceva. Un bufon necăjit, în visările lui, de grijile țării, dar nu vă gîndiți, Cațavencu e cu totul autre chose. Sigur
Români vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11602_a_12927]
-
soția sa Penelope și se înfățișează în final bătrînului său tată, Laertes. La fiecare pas, Odysseus are de învins o rezistență întărită în ani lungi de absență. Urcușul său de pe țărmul insulei Ithaka pînă pe tronul regal, de la mizeria unui cerșetor de pripas pînă la strălucirea învestiturii divine nu este deloc mai puțin anevoios decît rătăcirile învingătorului de la Troia pînă în insula natală. Desenele aparțin lui Gellu Naum, respectiv Nicolae Vasilescu și au fost preluate din Cartea cu Apolodor și a
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
alta, este decisiv modul în care te raportezi la acest volum. Fie refuzi versurile amestecate, insuficiente, ezitante ale tinerei poete căreia îi place să scrie despre toate, amestecând poeme biografiste cu altele expresioniste, onirice sau de-a dreptul suprarealiste (vezi Cerșetorul de duminică și poemul secvențial cu Alice), fie te lași purtat de fantasmele, amintirile, senzațiile copilăriei și de angoasele prezentului încercând să înțelegi neliniștile fetei-femeii în fața colii de scris "în care locuim cu toții". Poate părea excesivă, încărcată cu tropi lucrați
Vindecarea nu aparține cuvintelor... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11668_a_12993]
-
printr-o serie de nebunii, cari stîrniseră scandalul public. Tînărul nobil avea o inimă generoasă și sensibilă, dar era un temperament nervos și ușor iritabil. Avea un cap frumos, dar era șchiop; pictorii îi copiau cu plăcere trăsăturile feții și cerșetorii se strîmbau după el pe stradă. Distins laolaltă prin puterea și slăbiciunea intelectului său, afecționat dar pervers, un lord sărac, un schilod bogat, el avea nevoie de cea mai disciplinată educație. Dar natura caprițioasă dete mamei care trebuia să-l
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
-și da întîlnire cu locuitorii "grotei" de pe Cetățuie ("o idee prostească, dezgustătoare și inutilă"), urmată de observații întîmplătoare, "nepremeditate", organizate însă în "episoade". "Filmul", în care fiecare secvență poartă numele unui "personaj" e, păstrînd proporțiile, un fel de Face/Off: "cerșetorul sînt eu!". Despre o "altfel de perspectivă" vorbește, în partea lui de "roman" coborît în stradă (în sensul cel mai propriu...) Octavian Coman. Un fost homeless, cu visele și cu frustările lui, se destăinuie, cum poate, ca într-un fel
Firesc, despre ceilalți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11717_a_13042]
-
la ce impresie vei produce. Oricum ești o ciudățenie pentru ceilalți. Și cui îi păsa că el era victima unei erori judiciare? Protestul îl adusese într-o lume pe care n-o înțelegea și care îl dezgusta. Fojgăiala asta de cerșetori din jurul lui, trecătorii, polițiștii îl făceau să se simtă nefericit. Ca să te arăți lumii astfel îți trebuie stofă de martir sau să fi ajuns la capătul puterilor ca Iov" (p. 111). O altă experiență limită trăiește jurnalistul Lucian, cel care
Buimaci în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12901_a_14226]
-
se simtă nefericit. Ca să te arăți lumii astfel îți trebuie stofă de martir sau să fi ajuns la capătul puterilor ca Iov" (p. 111). O altă experiență limită trăiește jurnalistul Lucian, cel care intenționează să facă un interviu cu Regele cerșetorilor. Acesta ajunge să colcăie prin subsolurile blocurilor, devine martorul nedorit al unui asasinat, pentru ca în final să se vadă pus în situația de a moșteni regatul underground. Pînă și în această lume misterioasă urmele trecutului se fac încă simțite așa cum
Buimaci în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12901_a_14226]
-
încă simțite așa cum află fostul reporter special în urma succintei sale inițieri: "... chiar și în această lume fără mari pretenții, pe care o conducea el, Puterea trebuia consolidată cu simboluri ale Puterii. Mai merge cu Ceaușescu aici?» îl întrebă el incredul. «Cerșetorii bătrîni îl plîng pe față. Unii sînt plini de bani, dar își jelesc onorabilitatea de pe vremea cînd trăgeau mîța de coadă, cu cartea de muncă. Aștia le dau tonul boschetarilor, care acum visează la o revoluție pe invers și îi
Buimaci în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12901_a_14226]
-
a cincea... căreia i-am dăruit un raportor de aluminiu drept suvenir... și dînsa a surîs atît de tristă... de amăgită... În felul acesta, simpatică cititoare, am scăpat de înghesuială, stress, depresie... În camera mea sînt doar eu, umilul dumneavoastră “cerșetor de cafea”. Scrieți-mi. Răspund tot “La o nouă lectură”. Unul din pseudonimele mele e Alex!!!
Îmbujorarea genului epistolar by Emil Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/12986_a_14311]
-
Desi Harun al Rashid nu a fost ales, spre deosebire de califii precedenți, acesta se îmbracă în cerșetor și cutreera incognito străzile Bagdadului ca să afle ce gândesc supușii. O mie patru sute de ani mai tarziu, în Germania de Vest fiind, am fost surprins să aud mai mulți din vechea gardă susținând că Hitler nu a fost vinovat de
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
a răspunsurilor primite de Rodica Ilie la întrebările pe care, în timp ce lucra la această carte i le-a adresat pe mail lui Emil Brumaru. Întrebări despre felul în care se naște poezia sa, despre relația cu cititorul... la care sublimul cerșetor de cafea refuză să răspundă. Paradoxul, constată Rodica Ilie, e faptul că răspunsurile lui Brumaru au alcătuit o artă poetică în toată regula. Închei cu un fragment din această artă poetică involuntară (nu înainte de a nota în paranteză că monografia
Despre cerșetorul de cafea by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13000_a_14325]
-
incluzînd uneori și simple greșeli de tastare - confuzia i/a: “pe prost al omorî cu tăcerea”. Unele forme pot fi erori grave, dar s-ar putea explica și prin intenția transgresivă de a accentua aspectului oral-colocvial al mesajului: “ejti un cerșetor”, “vriau și io să privesc o fată frum.” Așa cum se întîmplă adesea în Internet, apar și inovațiile modei anglofile: folosirea literei k în loc de c: “nimik”, transcrierea “mey” = „mai”. Specifice mediului de comunicare sînt desigur abrevierile, folosite aleatoriu, cu sau fără
Scroll-uri și chat-uri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13024_a_14349]
-
să părăsesc România. Nu mai suportam mitocănia, murdăria, respirațiile colegilor care puțeau a băutură, aglomerația, sudoarea din autobuze, câinii vagabonzi, nu mai suportam. Știam că totul era impostură și de aceea rămânerea mea într-o țară unde de la miliardari până la cerșetori toți sunt niște prefăcuți și escroci, nu-și avea rostul" etc. (p. 19). Profesorul Bălan e un virulent critic al ortodoxiei, un adept al modernității, opusul lui Cristian. Există în roman, bine conturate, direcțiile unei dezbateri ideologice, pe care le
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]