66,018 matches
-
cu el." Unele imagini, inițial desprinse din proximitatea cotidianului, capătă o aură de neverosimil și mister, ca în grafica suprarealistă ("o pisică de angora cu blănița-ntr-un nimb de musculițe și fluturi/ se înalță de pe acoperișul/ casei vecine la cer"), în timp ce altele materializează, într-o manieră cam previzibilă, abstracții: Apoi a fost Timpul./ Cine afirmă că nenăscuții nu au/ noțiunea lui/ se înșeală. Ei poartă/ chiar la încheietura din os moale/ și străveziu a viitoarei mîini/ un afluent, un mic
Dincolo de mode... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14844_a_16169]
-
Alex. Ștefănescu Cititorii care s-au săturat de citit și s-au refugiat pe plaja de la Mangalia, ca să se lase absorbiți exclusiv de mare și de cer (sau de topless) și-au dat repede seama că n-au nici o șansă să uite de cărți. Cărțile au venit după ei, pe nisip, și i-au ademenit irezistibil sub forma unui târg de carte, organizat chiar acolo, printre umbrèle
Cititorii n-au vacanță by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14880_a_16205]
-
de pildă, în cea mai neagră exilare a tînărului profesor într-un sat uitat de lume, departe de București și de femeia iubită, de care se desparte în hohote de plîns, rămîne loc întotdeauna, mult loc pentru cărți, pentru culoarea cerului, pentru dansul norilor. Așa cum aici, în acest jurnal, soldații ruși se amestecă în viața de liceean: "Rușii au plecat. Fac bună teză la română, extemporal la igienă, după-masă două ore de gimnastică". Și o observație care cu siguranță n-ar
Viața privată în "obsedantul deceniu" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14870_a_16195]
-
la statuia lui Mihai Viteazul de peste drum de Facultatea de Istorie din București; tipul de discurs pe care-l practică poartă deja o marcă proprie inconfundabilă. În oglinda lui Lucian Boia se vede mai curînd noroiul drumurilor românești decît albastrul cerului mioritic, și cu toate acestea reacțiile de la apariția cărții și pînă acum au fost puține și moderate: în ciuda faptului că unele dintre abordările sale privitoare la perioada de după 1989 sînt, de altfel inevitabil, subiective (simpatia pentru CDR, deși ținută în
România mea by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14922_a_16247]
-
în acest context particular poate fi așezată și inițiativa AFDP, filiala București, de a ridica în fața Casei presei, în locul lui Lenin, o lucrare a lui Mihai Buculei. Discuțiile publice, fără precedent pînă acum, pe care le-a stîrnit acest eveniment, cer, pentru a scoate subiectul din zona amatorismului și a populismului vulgar în care el a fost adus, cîteva clarificări elementare. Prima problemă care se ridică aici privește chiar necesitatea acestui monument, cu alte cuvinte dacă el trebuie sau nu să
Răzbunarea lui Lenin monumentul public după 1989 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14884_a_16209]
-
nevoia de a practica, solitar, arta spadei: de aceea, când e despărțit de tovarășii săi, se poartă precum o stea. Luminează acea parte a Universului care i-a fost menită și încearcă să arate galaxii și lumi celor care privesc cerul. Perseverența războinicului va fi curând răsplătită. Încet-încet, alți războinici i se alătură iar prietenii se reunesc în constelații, cu simbolurile și misterele lor." Această amicală complicitate a galaxiilor, macrocosmos armonic într-o geometrie ideală, e finalitatea luptei în și întru
Paulo Coelho, "maestru de viață și speranță" by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14886_a_16211]
-
se alătură iar prietenii se reunesc în constelații, cu simbolurile și misterele lor." Această amicală complicitate a galaxiilor, macrocosmos armonic într-o geometrie ideală, e finalitatea luptei în și întru lumină a eroului civilizator, cel care înfăptuiește, cu acordul Demiurgului, ,,cerul nou" privit de vizionarul din Patmos. Dar idealul războinic al luminii e de fapt utopie și ficțiune - deconspiră epilogul acestui manual, alcătuit din anecdote moralizatoare: fata încântătoare, Șeherezada acestor tâlcuri, corespondenta Fatimei din Alchimistul, se îndepărtează, într-o mlădiere melodică
Paulo Coelho, "maestru de viață și speranță" by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14886_a_16211]
-
întîlnire într-o zi pentru a lua masa împreună într-un sătuc din apropiere, propunîndu-ne să petrecem o după- amiază plăcută și să ne îndestulăm de aer curat și de bucurie. Era într-o vară. Răsăritul acelei zile fusese splendid; cerul era extraordinar de senin și bătea un vînticel slab dinspre nord-est; de cîteva zile, barometrul indica vreme bună, cu toate că tehnicienii susțin că, atunci cînd se afirmă cu certitudine asemenea lucruri, barometrele sînt supraestimate, deoarece ele nu indică decît presiunea atmosferică
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
am mîncat, ne-am petrecut mai bine de trei ceasuri jucînd cărți, după cum e obiceiul în timpul acestor excursii la țară. Un tunet ne-a făcut să ne-ntoarcem la realitatea exterioară și, ducîndu-ne la ușa casei unde mîncaserăm, am văzut cerul acoperit de nori și am ghicit apropierea unei furtuni. Toți s-au uitat atunci către umbrela mea, cuprinși de remușcare pentru că o făcuseră ținta batjocurei lor. Cum de a presimțit umbrela mea furtuna, incitîndu-mă să o iau cu mine? Cum
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
mea, cuprinși de remușcare pentru că o făcuseră ținta batjocurei lor. Cum de a presimțit umbrela mea furtuna, incitîndu-mă să o iau cu mine? Cum a reușit ea, a cărei funcție principală este să ne apere de ploaia care cade din cer, nu de cea care va cădea, să știe dinainte că va ploua, mai bine decît barometrul, care pretinde că ne anunță cu privire la apa care urmează să cadă din cer, nu la aceea care efectiv cade din cer, deoarece în acest
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
funcție principală este să ne apere de ploaia care cade din cer, nu de cea care va cădea, să știe dinainte că va ploua, mai bine decît barometrul, care pretinde că ne anunță cu privire la apa care urmează să cadă din cer, nu la aceea care efectiv cade din cer, deoarece în acest scop nici nu mai avem nevoie de el? Mister total. Furtuna a izbucnit și a plouat cu găleata, iar cînd, în cele din urmă, ne-am putut gîndi la
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
care cade din cer, nu de cea care va cădea, să știe dinainte că va ploua, mai bine decît barometrul, care pretinde că ne anunță cu privire la apa care urmează să cadă din cer, nu la aceea care efectiv cade din cer, deoarece în acest scop nici nu mai avem nevoie de el? Mister total. Furtuna a izbucnit și a plouat cu găleata, iar cînd, în cele din urmă, ne-am putut gîndi la întoarcere, încă mai ploua, eu fiind singurul care
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
în cap. Vladimir Ilici și l-a pus în cap: "priviți ce schije am în cap, sunt schije capitaliste!""; "virus benign, cu ochi de viorea, de ce să dăm cu pușca după fluturi? Mai bine radem porcul cu lanterna, căci luminează cerul înstelat. Și drumul omului beat, cînd întunericul îi pune cărăbuși stelari în ochi. Să-i dăm un smoc de păr descreierat în crăpătura lui de la măsea". Discursul comunist este la fel de absurd: "noi avem școala gratuită și caiete bune, dar copiii
Amintiri despre copiii sovietici by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14948_a_16273]
-
mama îți dă bucăți de pîine cu unt și dulceață, și cu ceai cu zahăr. Copiii americani nu văd niciodată zahăr. Ei lucrează la burghez ziua întreagă și în loc de răsplată sînt bătuți cu biciul și ținuți în subsol"; "să fie cerul plin de porumbei, albi, cum sînt gingiile pline de dinți? - Să mănînce ideea capitalismului! Sigur este mult mai bine să creștem porumbei! Aceștia o să-i sperie, căci își fac cuib în căștile soldaților, să le intre puf în ochi!" Cartea
Amintiri despre copiii sovietici by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14948_a_16273]
-
menit a sugera derizoriul unui prezent prezumțios sub pojghița subțire a căruia se disting figuri, gesturi, ritualuri revolute: "trenul intră grațios în gara împodobită/ cu ghirlande împletite din urechi de mistreț// ave ave tună mulțimea hăitașilor/ ave ave răspund piculinele cerului dezinfectat// primarul întinde maestrului de vînătoare pîine și sare/ de emoție primarului i se desprinde barba solemnă// corul fotomodelelor închiriate cu ora/ intonează imnul vînătorilor căzuți la datorie// alaiul se îndreaptă spre locul unde va fi construită/ după ultimele canoane
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
Stingerea", etc.), piese de teatru ("Der Stimmenimitator" - "Imitatorul de voci", "Der Weltverbesserer" - "Cel care îndreaptă lumea", "Der Schein trügt" - "Aparențele înșală", "Einfach kompliziert" - "Simplu complicat", "Heldenplatz" - "Piața eroilor" etc.). Sălbatic crește floarea mâniei mele și fiecare vede ghimpele care înțeapă cerul din soarele meu picură sânge crește floarea amărăciunii mele din această iarbă care îmi spală picioarele pâinea mea o Doamne floarea vanității mele care se sufocă în roata nopții floarea grâului meu Doamne floarea sufletului meu Dumnezeule disprețuiește-mă sunt
Thomas Bernhard by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/14939_a_16264]
-
Doamne floarea sufletului meu Dumnezeule disprețuiește-mă sunt bolnav de această floare care îmi înflorește roșie în creier peste suferința mea. * * * Mă chinuiește ochiul Doamne și durerea îmi face din inimă o mierlă care nu cântă iar scrisul meu pe cer străin ierburilor o Doamne mă chinuiește steaua care înoată prin somnul meu cu moartea și dimineața sufletelor curate Doamne ochiul meu vede ceea ce te apasă iar plânsul îmi poartă copiii în sânge o Doamne ochiul meu vede casa zidarului și
Thomas Bernhard by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/14939_a_16264]
-
ocupîndu-se mai ales de o serie de proiecte culturale, legate de muzeele naționale din Franța. A participat, regulat, la diverse expoziții personale și de grup. În 1997, i-a apărut, la Editura Cartea Românească, volumul Un fir de mărar și cerul albastru, despre care revista România literară a publicat, la timpul potrivit, o recenzie semnată de Mircea Anghelescu. Doi ani mai tîrziu, cartea a apărut și în Franța, la Editura L'Harmattan. Cea de a doua carte a Sandei Nițescu, intitulată
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
contagioase, cu mîinile peste pleoape ca să nu văd cum mișună viermii, prin saci de gunoaie abandonați, răvășiți în voie de cîini, pisici și aurolaci. Duminică, 28 iulie, am crezut că o nouă eclipsă poate fi urmărită de la noi din țară. Cerul negru apăsa, tăcut la început, cu burta peste oraș. La un semn, pe care l-am pierdut, s-a dezlănțuit potopul. Apa curgea de peste tot și nu găseam, în agitația și frica mea de mărunt pămîntean, corabia lui Noe ca să
Invitație la castel by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14953_a_16278]
-
greșeală chepengul de sus închis de 10.000 de ani și, într-o clipă, un cilindru dintr-un fluid, mai luminos decît lumina, mai ușor decît aerul, transparent și blînd ca lacrima, crescu în mijlocul unui teren viran, pierzîndu-se amețitor în cer, mai sus decît orice privire". Obstinata alegere a celor mai banale și mai previzibile moduri de caracterizare ("mai ușor decît aerul" etc.) e un indiciu suficient de transparent (de ce nu, "ca lacrima") că nu e nici urmă de seriozitate aici
Misterioasa literatură din sertar by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14967_a_16292]
-
de ferestre pentru că cei care se opreau să se odihnească pe zid erau ocoliți de noile echipe, care construiau de dincolo de ei... Celelalte proze din volum sînt de o cu totul altă factură decît povestirea-titlu; nu mai cade nimic din cer, iar dacă putem vorbi despre ironie, ea nu mai e de găsit la nivelul stilului, ci în substanța profundă a textului - povestirile fiind anatomizări ale ultimelor ceasuri, în general, din viața unor personaje care urmează să moară într-un mod
Misterioasa literatură din sertar by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14967_a_16292]
-
încetineala părând la fel de dificilă ca și viteza. Asta o știu de la prietenii mei pianiști; a cânta la pian încet cere o măiestrie infinită, același lucru în pictură, în dans, poate și în arta scrisului, pentru că scrisul presupune existența gândurilor. Gândurile cer timp, ele trebuie așteptate la orice oră, gândurile sau mai exact ideile care nu vin nici din cărți și nici din altă parte, ci din sursa lor topită în planul de necontrolat al vieții. Mă privesc din nou în oglindă
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
peste întunericul de cenușă, și asta se întâmplă ca în fiecare an: cu o violență nouă, plină de energie. Totul poate deveni peste noapte verde, acel verde numai al Nordului din Nord. Un verde cu irizări puternice de albastru, din cauza cerului parcă aplecat în oglinda apelor dulci și sărate din frumosul oraș Stockholm. Atmosfera mea mentală e suedeză, trăiesc cu oamenii de aici, mănânc hrana lor și, cel mai important, așteptăm viitorul, muncind din greu împreună. Deși, undeva, tot ce stă
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
rânduri tulburătoare: Știind bine cu câtă ușurință lucrurile cele mărunte posedă arta de a mă tortura, fug în mod conștient de contactul cu ele, cât de mici ar fi ele. Când sufăr, cum fac acum, pentru că un nor trece prin fața cerului - și cum să nu sufăr de această obscuritate, de această zi perpetuu acoperită de existența sa? Izolarea mea nu e o cucerire a fericirii, pentru că nu am curajul de a căuta; nici liniștire, pe care nici un om n-o poate
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
mecanică, tăietura nu este decît o variantă extremă a liniei, o ipostază radicală a desenului, iar problema renunțării la bidimensionalitate nu se pu-ne în nici un fel. Tenta plată, lumina lăuntrică a culorii, secționarea compoziției în registre clare, după modelul pămînt/cer, se înscriu și ele în aceeași amplă perspectivă stilistică și morală. Această filiație spirituală, la care se mai adaugă tipologiile arhaice și stilistica picturii țărănești, identifică în arta lui Florin Mitroi și sensul unei energii recuperatoare. Pentru că el nu se
Marin Gherasim și invitații săi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15279_a_16604]