6,969 matches
-
un ceas rotund. Unde să le agăți, spune și matale? Pui unul în veceu și atunci știi cât și cum. Și mai plasezi unul în baie, pentru cazul că te bărbierești sau ca soția să nu întârzie la cercul de ceramică... Nu mai spun că la radio îți comunică la fix și la jumătate cât e ora exactă. Și acuma, că am ieșit la pensie, ce crezi dumneata că am primit din partea conducerii, a sindicatului și a colegilor de lucru? Poți
SCHIŢE UMORISTICE (25) – ORA EXACTĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1423786746.html [Corola-blog/BlogPost/340393_a_341722]
-
de țuica și pălincă ardelenească. Festivalul a inclus momente muzicale, dansuri populare românești prezentate de Ansamblul Ethnic Carpathia și un concert susținut de formația “Balti Mari”. A fost amenajată o mică piață de produse tradiționale românești, bijuterii, icoane, carți și ceramică românească. În incinta bisericii a fost amenajată o expoziție de costume populare, fotografii, ceramică, icoane, obiecte de cult și prezentări ale tradițiilor vechi românești, în limbile româna și engleză. Fondurile colectate pe durata festivalului vor fi utilizate pentru construcția principală
ROMANIAN FOOD FESTIVAL 2012 LA WASHINGTON D.C. de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_romanian_food_festival_2012_la_washing_simona_botezan_1349712800.html [Corola-blog/BlogPost/362475_a_363804]
-
de Ansamblul Ethnic Carpathia și un concert susținut de formația “Balti Mari”. A fost amenajată o mică piață de produse tradiționale românești, bijuterii, icoane, carți și ceramică românească. În incinta bisericii a fost amenajată o expoziție de costume populare, fotografii, ceramică, icoane, obiecte de cult și prezentări ale tradițiilor vechi românești, în limbile româna și engleză. Fondurile colectate pe durata festivalului vor fi utilizate pentru construcția principală și anexele Catedralei “Sfântul Apostol Andrei”. Ambasadorul Adrian Vieriță și Senatorul Jim Rosapepe au
ROMANIAN FOOD FESTIVAL 2012 LA WASHINGTON D.C. de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_romanian_food_festival_2012_la_washing_simona_botezan_1349712800.html [Corola-blog/BlogPost/362475_a_363804]
-
cremoasă. Puneți la topit untul și ciocolata (împreună) apoi amestecați-le cu compoziția obținută anterior. E important să turnați câte puțin, altfel riscați să transformați ouăle în omletă, ciocolata și untul fiind calde. Pentru copt puteți folosi fie forme din ceramică ori porțelan, fie forme de unică folosință, din aluminiu. Oricum ar fi, e important să le ungeți cu unt și să presărați zahăr peste ele, ca să nu se lipească prăjiturile de pereți. Umpleți formele cu amestec pentru prăjituri. Așezați-le
Rețeta lui Hădean Chocolate lava, un desert spectaculos de simplu by http://www.zilesinopti.ro/articole/14664/reteta-lui-hadean-chocolate-lava-un-desert-spectaculos-de-simplu [Corola-blog/BlogPost/100825_a_102117]
-
ei, (tatăl - medic veterinar, iar mama - asistentă medicală) o ajută să își dea seama că a venit pe lume cu talent și pasiune pentru frumos. De altfel, Mara Babiciu are ocazia să lucreze în domeniul artelor plastice, mai exact, în ceramică și stucatură, imediat după absolvirea cursurilor Facultății de Filosofie din Cluj, la Universitatea Babeș Bolyai. Cu un masterat în filosofie antică deja obținut, ea muncește și urmează în paralel, și psihologia. Cu această ocazie descoperă psihodrama, ce se dovedește a
CAND COPILARIA ESTE CEA MAI FRUMOASA AMINTIRE A VIETII . INTERVIU CU MARA BABICIU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 120 din 30 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Cand_copilaria_este_cea_mai_frumoasa_amintire_a_vietii_interviu_cu_mara_babiciu.html [Corola-blog/BlogPost/350822_a_352151]
-
ei, (tatăl - medic veterinar, iar mama - asistentă medicală) o ajută să își dea seama că a venit pe lume cu talent și pasiune pentru frumos. De altfel, Mara Babiciu are ocazia să lucreze în domeniul artelor plastice, mai exact, în ceramică și stucatură, imediat după absolvirea cursurilor Facultății de Filosofie din Cluj, la Universitatea Babeș Bolyai. Cu un masterat în filosofie antică deja obținut, ea muncește și urmează în paralel, și psihologia. Cu această ocazie descoperă psihodrama, ce se dovedește a
CAND COPILARIA ESTE CEA MAI FRUMOASA AMINTIRE A VIETII . INTERVIU CU MARA BABICIU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 120 din 30 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Cand_copilaria_este_cea_mai_frumoasa_amintire_a_vietii_interviu_cu_mara_babiciu.html [Corola-blog/BlogPost/350822_a_352151]
-
encountered Poetry, She opened her arms widely And stroked my forehead! LA MUZEU În spatele panourilor de sticlă păsările sorbeau soarele precum un fluviu care se revarsă în gâtlejurile lor pătrunzând adânc în gușile lor asemănătoare cu curbura amforelor vechi din ceramică zămislita de hiperboreni și păstrată pentru noi în nisipul de aur al unui fund de mare. AT THE MUSEUM Behind the glass panels birds absorbed the sun like a river overflowing from their throats penetrating deep into their crop resembling
CĂUTÂND INSULA FERICIRII / LOKING FOR THE ISLE OF HAPPINESS de GEORGE ROCA în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_poeme_bilingve_george_roca_1364295039.html [Corola-blog/BlogPost/345441_a_346770]
-
pământ în saliva salină a lacului Sinoe” - acolo unde se se ivesc noaptea știme, de o frumusețe neomenească, ce-ți sucesc mințile, autorul plasează, printre relicve, „situri, vestigii, pământ răscolit, ziduri mușcate de caninii timpului câinos, pietre legendare, odăi, morminte, ceramică...” Ne trezim pe “urme de umbre” și “pași ancestrali” și parcă auzim “suflări stranii de lumi din vechime”. Decorul ne vrăjește, ne cheamă, ne amețește cu tânguirile ca de sirene. Dar, cel care ne hipnozizează cu un cântec la balalaică
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 by http://confluente.ro/Prozatori_pentru_mileniul_trei_romeo_ta_cezarina_adamescu_1339833072.html [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
luând drumul Cetății de Argint. O poartă masivă din lemn greu sculpat în cruce, ne surâde invitându-ne s-o deschidem. Gazdele nași-Vișan: avocatul creștin Constantin-cumpănit în ale Dreptului, model de boier vechi cu carte, un împătimit al artei vechi, ceramică ori țesătură, doamna doctor Florina-Dănuța, o gospodină de excepție, din viță de preot și profesori, harnică precum furnica și fiica Alexandra-Doctor în Arhitectură-cadru universitar, plăpândă ca o floare, dar aprigă ca un arțar, ne-au răsfățat în Conacul lor argeșean
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1476780548.html [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
de excepție, din viță de preot și profesori, harnică precum furnica și fiica Alexandra-Doctor în Arhitectură-cadru universitar, plăpândă ca o floare, dar aprigă ca un arțar, ne-au răsfățat în Conacul lor argeșean doldora de artă veche: țesături-tapițerii celebre, faimoasa ceramică dacă de Hurezi, Marginea-Cucuteni și, mai ales, cărți alese. Conacul este ruda modernă a Casei memoriale a Cioculeștilor,-familie de preoți și boieri, cu care împarte și curtea, o adevărată colecție de flori și plante ornamentale ce îmbină perfect bunul
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1476780548.html [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
mai ales oameni pasionați, pentru care rolul de reprezentat al muzeului nu este doar un serviciu, ci o vocație. Vizita nu ar fi fost completă fără vizitarea micului muzeu în care sunt prezentate obiectele descoperite pe parcursul săpăturilor arheologice: vase de ceramică, vase de cult, opaițe, greutăți pentru războiul de țesut, unelte de piatră, podoabe, fusaiole, fragmente de conducte de lut. Chiar dacă mai sunt multe de făcut până la definitivarea ansamblului arheologic căci demersul arheologic este de durată și necesită fonduri considerabile, consider
Am intrat într-o cetate despre care nu știam mai nimic și un ghid extraordinar m-a făcut să mă îndrăgostesc de istoria ei by https://republica.ro/am-intrat-intr-o-cetate-despre-care-nu-stiam-mai-nimic-si-un-ghid-extraordinar-m-a-facut-sa-ma-indragostesc [Corola-blog/BlogPost/338600_a_339929]
-
multiplelor țări medievale românești din imensul spațiu carpato-nistrean.” M-am oprit la Complexul muzeistic Orheiul Vechi, un Centru de informare expozițional, care a achiziționat , în urma săpăturilor arheologice din 1947, reluate în 1968, monede medievale, orientale și europene (secolele 14- 16), ceramică uzuală, străchini smălțuite din sec. al IX-1 î.e.n., civilizație traco-getică, oale din ceramică de tip oriental din orașul Sehr-Al-Jedid (1340-1368). În timp ce mă documentam a intrat un grup de copii. M-am apropiat și am auzit-o pe profesoara care îi
DRUMURI DE LUMINĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1461538227.html [Corola-blog/BlogPost/380813_a_382142]
-
muzeistic Orheiul Vechi, un Centru de informare expozițional, care a achiziționat , în urma săpăturilor arheologice din 1947, reluate în 1968, monede medievale, orientale și europene (secolele 14- 16), ceramică uzuală, străchini smălțuite din sec. al IX-1 î.e.n., civilizație traco-getică, oale din ceramică de tip oriental din orașul Sehr-Al-Jedid (1340-1368). În timp ce mă documentam a intrat un grup de copii. M-am apropiat și am auzit-o pe profesoara care îi însoțea, vorbind rusește. Îl întreb pe un copil , de unde sunt. Puștiul, un blond
DRUMURI DE LUMINĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1461538227.html [Corola-blog/BlogPost/380813_a_382142]
-
ES 292)pe care era scris cu litere de aur o invocație să nu fie deocheat copilul ! Cu ocazia acestor ceremoniale se dansa și se asculta muzică. Ca instrumente erau folosite dairele și medambureaua, un fel de tobă lunguiață din ceramică ținută sub braț ca cimpoiul. Femeile nu dansau de obicei la un loc cu bărbații. Erau dansuri numai pentru bărbați Kiocec, numai pentru femei Konia și dansuri mixte, probabil în secolul XX, Ghiobek, Urdek -ler Înmormântarea. Conform prescripțiilor religioase musulmane
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 by http://confluente.ro/Despre_ocupatiile_obiceiuril_varvara_magdalena_maneanu_1370861699.html [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
invita la Școala de Vară de Arheologie, din 15-19 iulie, de la ora 19.00. Cursul este susținut de istoricul specializat în arheologie și paleoantropologie Alexandra Ion. Arheologia este studiul culturilor și al societăților trecute, prin intermediul urmelor materiale, precum clădiri, unelte, ceramică sau morminte. De-a lungul istoriei, aventură descoperirii i-a purtat pe arheologi din deșert și până în junglă, de la piramidele egiptene la orașele mayase, trecând prin Troia Iliadei și ajungând în Italia, la Pompei sau în Catacombele Romei. Pornind pe
Şcoala de Vară de Arheologie by http://www.zilesinopti.ro/articole/5662/scoala-de-vara-de-arheologie [Corola-blog/BlogPost/97747_a_99039]
-
colecții întregi din aceste adevărate măiestrii artistice. Renumitul stil de coasere-brodare se presupune că s-a împământenit aici, fiind preluat în antichitate de la asirieni. Chiar dacă nu se poate localiza în timp acest meștesug, vechimea lui este incontestabilă; unele obiecte de ceramică veche au încrustații și picturi care imită stilul „Lefkaritiko”. Mult mai târziu, venețienii l-au „împrumutat” și au înființat propria lor industrie de dantelărie în insula Burano. Prima școală locală de dantelărie a ființat aici începând cu anul 1889, iar
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_10_lefkara_georgeta_resteman_1344246131.html [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
numite „optsprezece roți”. A străbătut de mai multe ori țara în lung și-n lat și s-a ales cu multe descoperiri de obiecte care fac parte din ciudata colecție la care s-a oprit alegerea lui Chris: izolatoarele de ceramică de la liniile de înaltă tensiune. Dormea în timp ce partenerul cu care făcea echipă conducea camionul într-o zi de iarnă. L-a răsturnat și accidentul era să-i omoare pe amândoi, iar Chris a fost trezit din somn de zgomotul, șocul
Sindromul de inimă frântă. „Unii dintre părinții mei au fost buni și miloși. Alții au fost reci și nedrepți” by https://republica.ro/sindromul-de-inima-franta-zunii-dintre-parintii-mei-au-fost-buni-si-milosi-altii-au-fost-reci-si-nedrepti [Corola-blog/BlogPost/338155_a_339484]
-
apreciate de personalități politice și militare și de cei peste 3500 de reporteri acreditați. Baciu Vladimir din București, profesor de artă la Școala Generală Nr. 163 din București, realizează pictură de șevalet, pictură pe sticlă și pe lemn, cochetează cu ceramica. Icoanele sunt de inspirație Școala „Nicula”, reprezintă diferite scene religioase, prăznicare, Cina cea de taină, Judecata de Apoi. Tehnica de lucru este tempera cu ou, cu foiță de aur sau de bronz. Rama icoanelor este din lemn de brad, băițuită
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1489075664.html [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
de George Baciu, publicat în Ediția nr. 348 din 14 decembrie 2011. PORTRET SENTIMENTAL NICOLAE (CUCU) URECHE Undeva, în intimitatea orașului Curtea de Argeș, picurându-și viața în caricaturile zilnice din cotidianul „Argeș Expres”, ori în frumosul criptic al lucrărilor sale de ceramică, își vremuiește destinul Nicolae Cucu (Ureche), nepotul popii Nae, din Cicăneștii Argeșului. Fire hazlie, cu inima cât duminicile noastre de sfințenie, maestrul deși ajuns la deplina maturitate, pare un copil teribil ce-și hrănește inteligența nativă cu harul artistic specific
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_baciu/canal [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
pentru a studia artele plastice. Continuă liceul în Cetatea Băniei, apoi ... Citește mai mult PORTRET SENTIMENTALNICOLAE (CUCU) URECHEUndeva, în intimitatea orașului Curtea de Argeș, picurându-și viața în caricaturile zilnice din cotidianul „Argeș Expres”, ori în frumosul criptic al lucrărilor sale de ceramică, își vremuiește destinul Nicolae Cucu (Ureche), nepotul popii Nae, din Cicăneștii Argeșului. Fire hazlie, cu inima cât duminicile noastre de sfințenie, maestrul deși ajuns la deplina maturitate, pare un copil teribil ce-și hrănește inteligența nativă cu harul artistic specific
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_baciu/canal [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
martie, strada Alexandru Lăpușneanu, vechi loc de promenada al ieșenilor, devine stradă cu mărtișoare „sută la sută românești”, aici desfășurându-se Festivalul Mărțișorului. Purtând câte un bănuț, ca în vremuri străvechi, ori talismane doar de inspirație tradițională, precum obiecte din ceramică, lemn, paie, papura, piele, sfoară sau chiar ... turtă dulce, șnururile alb-roșii, dar și alb-negre sau alb-albastre, ne bucura privirile rătăcite de-atâta ... iarnă! Inițiatorii Festivalului sunt Asociația Meșterilor Populari din Moldova, Asociația „Al. Lăpușneanu” și Primăria Municipiului Iași. În timp
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Martisorul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
miting aviatic desfășurat în zona aeroportului Băneasa, susținut de cei mai buni profesioniști din România, Italia și Turcia și de un târg anual organizat la Muzeul Țăranului Român unde au putut fi admirate, vândute sau cumpărate obiecte de pictură, sculptură, ceramică, țesături, hand made, antichități, cât și produse culinare: miere, sucuri, dulceață și brânzeturi. Imaginea Sfântului Ilie, mai ales într-un car de foc, a fost și este unul din subiectele pictorilor români, printre care poate fi amintită și Aurelia Ciobanu
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1407156050.html [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
sticlă și pe lemn, tablouri cu motive religioase, florale, cinegetice, sculptură în lemn, dintre piesele expuse atrăgându-ne atenția, în mod deosebit, niște scaune mici, de forma unor miei sau oi, cu husă din blană naturală sau artificială de oaie. Ceramica este reprezentată la târg de firma Calidano din Brașov și de familia Carmen și Petre Brâncoveanu din București. Firma Calidano aparținând familiei Postăvar Cătălin, Liliana și Noemi expune obiecte de ceramică lucrate din lut și argilă, manual sau la roată
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1407156050.html [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
cu husă din blană naturală sau artificială de oaie. Ceramica este reprezentată la târg de firma Calidano din Brașov și de familia Carmen și Petre Brâncoveanu din București. Firma Calidano aparținând familiei Postăvar Cătălin, Liliana și Noemi expune obiecte de ceramică lucrate din lut și argilă, manual sau la roată, decorate la cald și la rece, în culori naturale, calde, de nuanța pământului sau a lemnului. Piesele lucrate de dumnealor utilitare și decorative aduc în actualitate vechi motive ale vieții materiale
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1407156050.html [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
nuiele, folosit acum 200-300 de ani, figurine reprezentând țărani, cobilițe, sticle ce reproduc chipuri de domnitori: Ștefan cel Mare și Vlad Țepeș etc. Dorința familiei Postăvar este de a produce obiecte tradiționale românești: ii, linguri de lemn, cu coada în ceramică, blidare, hărți specifice fiecărei zone. Familia Carmen și Petre Brâncoveanu din București produc și comercializează obiecte din ceramică pictată cu motive tradiționale românești. Ideea de a crea acest tip de ceramică le-a fost inspirată de o țesătură foarte veche
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1407156050.html [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]