3,808 matches
-
va prezenta la cererea organelor de control, potrivit legii, pe toată durata executării lucrărilor. 5. În cazul în care, pe parcursul executării lucrărilor, se descoperă vestigii arheologice (fragmente de ziduri, ancadramente de goluri, fundații, pietre cioplite sau sculptate, oseminte, inventar monetar, ceramic etc), să sisteze executarea lucrărilor, să ia măsuri de pază și de protecție și să anunțe imediat emitentul autorizației, precum și Direcția județeană pentru cultură, culte și patrimoniu cultural național. 6. Să respecte condițiile impuse de utilizarea și protejarea domeniului public
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209393_a_210722]
-
va prezenta la cererea organelor de control, potrivit legii, pe toată durata executării lucrărilor. 5. În cazul în care, pe parcursul executării lucrărilor, se descoperă vestigii arheologice (fragmente de ziduri, ancadramente de goluri, fundații, pietre cioplite sau sculptate, oseminte, inventar monetar, ceramic etc), să sisteze executarea lucrărilor, să ia măsuri de pază și de protecție și să anunțe imediat emitentul autorizației, precum și Direcția județeană pentru cultură, culte și patrimoniu cultural național. 6. Să respecte condițiile impuse de utilizarea și protejarea domeniului public
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209393_a_210722]
-
fabricarea sticlei, inclusiv a fibrelor de sticlă, cu o capacitate de topire de până la 20 t/zi ... c) Instalații pentru topirea substanțelor minerale, inclusiv producția fibrelor minerale, cu o capacitate de topire de până la 20 t/zi ... d) Fabricarea produselor ceramice prin ardere, în special a tiglelor, cărămizilor, cărămizilor refractare, plăcilor, gresiilor ceramice sau portelanului, cu o capacitate de producție mai mica de 75 t/zi și/sau cu o capacitate a cuptoarelor mai mica de 4 mc și cu o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209393_a_210722]
-
de până la 20 t/zi ... c) Instalații pentru topirea substanțelor minerale, inclusiv producția fibrelor minerale, cu o capacitate de topire de până la 20 t/zi ... d) Fabricarea produselor ceramice prin ardere, în special a tiglelor, cărămizilor, cărămizilor refractare, plăcilor, gresiilor ceramice sau portelanului, cu o capacitate de producție mai mica de 75 t/zi și/sau cu o capacitate a cuptoarelor mai mica de 4 mc și cu o densitate de încărcare pentru fiecare cuptor de până la 300 kg/mc ... 6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209393_a_210722]
-
născut la 21 mai 1897, în satul Hănțești, comuna Buciumeni, din județul Covurlui (interbelic), ulterior județul Tutova (interbelic), actual în județul Galați. Între anii 1924 - 1928 a absolvit cursurile Academiei de Belle Arte din București, secția de Artă Decorativă și ceramică. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a fost activă ca pilot în „Escadrila Albă” de avioane sanitare, pe frontul de Răsărit și apoi pe frontul de Vest, în cadrul Escadrilei nr. 13, cunoscută în istorie sub denumirea “Escadrila Albă”, în
FATA DIN CERURI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Mandita_fata_din_ceruri_stefan_popa_1391375773.html [Corola-blog/BlogPost/353819_a_355148]
-
chiar și a unor pietre între ele. Astfel, ele erau menținute paralel pe măsură ce între ele se tasa o umplutură eterogenă. Aceasta, numită emplecton, avea o compoziție eterogenă, fiind folosit pământ, în amestec cu piatră măruntă de stâncă și chiar resturi ceramice. După cum observă Ioan Glodariu, „zidul de incintă al cetății mai prezintă o particularitate: anume, pe latura dinspre valea Gărgălăului, pe o porțiune unde s-au constatat urmele unui incendiu puternic, s-a observat că pământul din emplecton avea forme ce
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
puține. Este posibil să fi existat mai multe edificii din lemn, material drag dacilor și foarte la-ndemână în zona, dar distrugerile aduse de ultimul război cu romanii, cu precădere marele incendiu, nu a mai lăsat nimic vizibil. Artefacte Vasele ceramice sunt o dovadă de locuire permanentă a cetății. Au fost lucrate atât manual, în special cele pentru gătit, cât și la roată, cele utilizate la servitul mâncării sau la depozitarea ei. Nu lipsesc vasele pictate sau cele de inspirație străină
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
XIX în biblioteca Muzeului Regiunii Porților de Fier .(‘’Drobeta ‘’ buletin științific trimestrial ,ăn I ,nr.3-4 ,1994 .,p.38-39 ); Catalogul obiectelor de cult.(I ) .Pristolnice.(‘’Drobeta ‘’,X ,2001.p.2160-227); Catalogul obiectelor de cult (ÎI ) Drobeta XI , 2002, p 443; Ceramică zgrafitatădin Bucovina, Porțile de Fier ‘’an V,nr.1(10)2001,p.10.); Recipiente monetare în colecțiile Secției de artăpopularăa Muzeului Regiunii Porților de Fier,(Porțile de Fier’’an V,nr.1.(10),2001,p.20); Ceramică din Moldova în
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, CHIRILĂENESCU, UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_ch_varvara_magdalena_maneanu_1368101725.html [Corola-blog/BlogPost/344747_a_346076]
-
190 de ani de la Revoluția de la 1821. p.32-37.); Mite Măneanu, Noi date privind istoria României cuprinse într-un manuscris sârbesc din secolul al XVI -lea: Pomelnicul Mănăstirii Cruședol, în (Mehedinți Istorie și Cultură, vol.1, p.49-53); Juan Petroi, Ceramică ornamentala moldoveneasca, (Drobeta, vol. V, Tr Severin, 1982, p.125-129) 2. Varvară Magdalena Măneanu, O institutie culturală națională din trecutul Severinului: Muzeul Dr.C.I.Istrati,(Porțile de Fier, Revista Societății Naționale de Stiinte Istorice din România, ăn I, nr.1, 1996
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, CHIRILĂENESCU, UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_ch_varvara_magdalena_maneanu_1368101725.html [Corola-blog/BlogPost/344747_a_346076]
-
Date preluate de pe Situl Patriarhiei României, WWW.biserici.org; Andi Daschievici, Pietrele funerare de la Rediu-Mitropoliei, Bibliotecă publică Popricani, http:// www.monumenteiași.ro 9.www.biserici.org 10. Date preluate de pe Situl Patriarhiei României, WWW.biserici.org 11.Varvară Magdalena Măneanu,Ceramică zgrafitatădin Bucovina, Porțile de Fier ‘’an V,nr.1(10)2001,p.10. Referință Bibliografica: Varvară Magdalena Măneanu, ChirilăEnescu, UN POMELNIC RAR ÎN COLECȚIILE MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 860, Anul
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, CHIRILĂENESCU, UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_ch_varvara_magdalena_maneanu_1368101725.html [Corola-blog/BlogPost/344747_a_346076]
-
liric stănescian, evident, emoționat autumnal, solicită iubitei să-i acopere inima cu ceva, «cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta» (SOrd, I, 131). Evenimente „extraordinare “copleșesc „binomul “îndrăgostiților, surprinși «ca două toarte de amforă» „fixate “pe „trupul ceramic “al orei, angajând și cuvinte-colibri, chiar sublima roire a cuvintelor: Pe urmă ne vedeam din ce în ce mai des. / Eu stăteam la o margine a orei, /tu - la cealaltă, /ca două toarte de amforă. / Numai cuvintele zburau între noi, /înainte și înapoi. /Vârtejul
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
spusese de multă vreme: e un ipocrit fără margini. Nu știa nimic. Nici că se fură că în codru la ANRP (cine e Stelul - flaușatul în pantofi de lac și smoking de foita?). Nici că Dorin Cocos a îmbogățit artiștii ceramici comandând tiraje record de pușculițe cu codită, nici că Georgescu e orientat, nici că Neluțu are un sombrero încăpător, cu pereți dubli, nici că Udrea e blondă, nici că Bica e brunetă și nici că la "6 din 49" și
Rareș Bogdan, mesaj crunt pentru Traian Băsescu: V-ați descalificat! by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102117_a_103409]
-
Botoșani) este artist plastic, în vârstă de 27 de ani, locuiește în București, a absolvit Arte Decorative-Design, clasa profesor doctor Ionel Cojocariu, are master în domeniu, participă din 2012 la Târgul de la Muzeul Țăranului Român. Lucrează în porțelan „un material ceramic ce are la bază caolinul” pe care îl achiziționează din Germania, Bulgaria și România din cariera Constanța. Mărțișoarele sunt modelate manual după o tehnică specială. Se face o pastă din caolin, se modelează manual la rece, se usucă natural, se
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1394993959.html [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
Bulgaria și România din cariera Constanța. Mărțișoarele sunt modelate manual după o tehnică specială. Se face o pastă din caolin, se modelează manual la rece, se usucă natural, se face ardere de biscuit pentru protecția ciobului (obiectului), se glazurează. Glazura ceramică este obținută din pigmenți și oxizi ceramici. Se ard timp de opt oare la o temperatură de 1220 grade Celsius, se lasă să se răcească în cuptor tot timp de opt ore, apoi se decorează peste glazură (decorarea poate fi
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1394993959.html [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
sunt modelate manual după o tehnică specială. Se face o pastă din caolin, se modelează manual la rece, se usucă natural, se face ardere de biscuit pentru protecția ciobului (obiectului), se glazurează. Glazura ceramică este obținută din pigmenți și oxizi ceramici. Se ard timp de opt oare la o temperatură de 1220 grade Celsius, se lasă să se răcească în cuptor tot timp de opt ore, apoi se decorează peste glazură (decorarea poate fi făcută și sub glazură). A doua ardere
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1394993959.html [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
etc., unele din ele fiind realizate prin procedeul colajului. Mânăstirea „Tisa Silvestri” din județul Bacău expune mărțișoare pictate pe ceramică în formă de flori, fluturași. Diaconu Angela (Galați), artist plastic, absolventă UAP, cu masterat în domeniu, confecționează mărțișoare din pastă ceramică pictate manual, cu elemente decorative, reprezentând căluți, chipuri umane, încadrate cu sfoară de cânepă. Folosește toată gama de culori puternice, tari pentru a impresiona: galben-lămâi, albastru-turcoaz, magenta (roșu spre roz) etc. Andreea Burloiu (Galați) și Popescu Alina (Brașov), artiști plastici
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1394993959.html [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
toate sortimentele, în culori naturale. Expune mărțișoare reprezentând ghiocei, albinuțe, cununi de flori (cordeluțe), bufnițe, spiriduși. Popescu Rodica și Ioan Bianca (București) expun broșe, cercei, coliere croșetate. Enache Mădălina (București), artist plastic, profesor de educație plastică, confecționează mărțișoare din pastă ceramică pictate cu acrilice și vernisate cu ecolac, având ca modele: flori, copaci înfloriți, căsuțe, melcișori. Expune și brățări din ceramică cu șnur alb-roșu, din lână. Oana Bozdog, medic din București, confecționează mărțișoare, broșe, brățări, coliere, cercei din pastă modelată (lut
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1394993959.html [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
se lăcuiește. „Fimo” se modelează și se arde la cuptor timp de 30 de minute. Obiectele create au formă de pisicuțe, gărgărițe, fluturași, fetițe, girafe, broaște țestoase, melci, ghiocei, trifoi. Nicoleta Buzea (București), absolventă a Facultății de Arte Plastice, Secția Ceramică, Sticlă, Metal, este artist plastic Arte vizuale, lucrează în echipă din facultate, se află la cea de-a doua participare la Târgul Mărțișoarelor de la Muzeul Țăranului Român. Realizează mărțișoare din ceramică, afirmând că „Încercăm să arătăm că ceramica este frumoasă
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1394993959.html [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
arătăm că ceramica este frumoasă și merită susținută, în România ceramica a avut un moment de picaj și acum este în resuscitare”. Are un atelier de ceramică împreună cu colegele Cristina Ciobanu,Turcu Iuliana, Maria Militaru. Lucrează din gresie, porțelan, pastă ceramică, pe care le arde în cuptor la temperatură de 1150-1250 grade. Drept culori se folosesc oxizi și pigmenți. Mărțișoarele sunt sub formă de becuri, discuri de vinil, inimioare, treflă, inimă neagră, scrisori. Inscripțiile luate din limbajul colocvial le dau o
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1394993959.html [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
peisaje. Michaela Malița Gherase (București) este inginer și tapiser, absolventă a Școlii Generale de Artă, Liceul de Artă „Tonitza”, absolvent al Universității de Artă Plastică, Secția Tapiserie. Creează mărțișoare și felicitări dintr-o diversitate de materii prime. Mărțișoarele din pastă ceramică pictată au ca motive: insecte, păsări cu pene naturale aplicate, animăluțe, zâne din fibre textile naturale: rafie, sisal (o plantă africană). Din sârmă de cupru confecționează obiecte reprezentând: fluturi, libelule. Piatra de râu ia formă de broșe pictate. În expoziția
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1394993959.html [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
artist plastic, specialist grafician pe calculator, face tapiserie, textile, imprimeuri. Expune broșe din fetru brodate manual cu motive florale, bufnițe, ghiocei, inimioare, cu mărgele pe margini, pești din pânză brodată manual, cercei din lemn cu aplicații de mărgele și flori ceramice, coliere din bumbac cu mărgele. Dumitrescu Mihai și Niculina (București), economiști, pensionari din 1981, lucrează zaruri, podoabe și mărțișoare din os. Mărțișoarele au ca modele: zodiacul, soarele și luna, Maica Domnului, inimioare, ancoră, cruci, inițiale, elemente vegetale: ghiocei, floare-de-colț, trifoi
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1394993959.html [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
și Ștefania Stroe (Câmpina, județul Prahova), artiști plastici și sculptori, profesori, de cinci ani fac mărțișoare. Au pornit de la modelul cameea căreia i-au adus inovații: gravură în piatră scumpă cu portrete de doamne. Folosesc materiale reciclabile: fetru, dantelă, pastă ceramică (bănuți) pe care le lucrează în combinații proprii. De exemplu pe bucata de fetru se aplică dantela, în mijloc bănuțul din ceramică pe care sunt pictate chipuri umane, îngerași, păsări. Șnurul este material pufos, lucios din mătase sau lână, de
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1394993959.html [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
în rășină, felicitări pictate și felicitări cu flori presate. Gherghe Mioara (Berbești, județul Vâlcea) participă pentru a doua oară la Târgul de la Muzeul Țăranului Român unde expune ghiocei croșetați din mohair. Gherghe Iris, profesor de desen, creează mărțișoare pe pastă ceramică pictată, lucrate le rece, buburuze din boabe de cafea pictate cu modele florale. Roberta Shuschter (Motru, Gorj) designer și grafician, participă pentru prima dată la Târgul de Mărțișoare de la Muzeul Țăranului Român cu o expoziție de mărțișoare din flori și
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1394993959.html [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
injectarea unui curent electric alternativ de înaltă frecvență și intensitate mică - max. 2.5mA (inofensiv pentru pacient). Acest curent electric de înaltă frecvență se realizează cu ajutorul unui oscilator. Oscilatorul este realizat cu un circuit CMOS trigger Schmitt folosind un rezonator ceramic pe frecvența de 400kHz. Această frecvență de tact este mai apoi divizată cu ajutorul unui numărător binar cu 12 stări, obtinanduse astfel cele patru frecvente pe care le vom utiliza în măsurători - 12,5 kHz ; 25 kHz ; 50kHz și 100kHz.. Semnalul
PLETISMOGRAF DE IMPEDANTA ELECTRICA. by Focsanianu George-Virgil () [Corola-other/Science/84383_a_85708]
-
Fabricarea altor produse din material plastic 4 2611 Fabricarea sticlei plate 4 2612 Prelucrarea și fasonarea sticlei plate 4 2613 Fabricarea articolelor din sticlă 4 2614 Fabricarea fibrelor din sticlă 4 2615 Fabricarea de sticlărie tehnică 4 2621 Fabricarea articolelor ceramice pentru uz gospodăresc și ornamental 4 2622 Fabricarea de obiecte sanitare din ceramică 4 2623 Fabricarea izolatorilor și pieselor izolante din ceramică 4 2624 Fabricarea de produse ceramice de uz tehnic 4 2625 Fabricarea altor produse ceramice 4 2626 Fabricarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187900_a_189229]