95 matches
-
sociale de care persoana dispune (le poate oferi). De aici și trei vectori de abordare modernă în vederea gestionării cu succes a stress-ului: 1. Orientare către acțiune, în care căutăm să rezolvăm problema ce determină tipul de stress manifestat, prin în- cercarea de a modifica condițiile din mediul înconjurător, sau de a acționa direct asupra sursei de tensiune. Este vectorul în care dispunem de cel mai ridicat nivel de control și să dispunem de puterea, tăria, de a putea face ceva, sau
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
Dragoș Orhei Ivanciu și Alexa Soroca Costea Cernăuț Ion Grumază Roman Șandru Trăia Tăutu logofătul Hrăman bătrânul de la Mare, Ștefu -Vornic Jurj Cozma Șerpe Luca Arbore portar Sucevii Mengli Ghirai han tătărăsc Boldur Bătrânul ia pe Bogdan tânărul la o cercare de oști la atacul asupra Chiliei. Bogdan fusese tăiat la față în luptele Pocuției... Întoarcerea din țara de jos... Domnul ese ca să vadă alaiul, după chinuite zile de podagră, la 80 ani în lumina și înflorirea codrului și a câmpiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
25 cm deasupra capacelor acestora. Cutiile se țin în apă 5..7 minute. Apariția unor bule de apă pe suprafața cutiei indică neermiticitatea ei. Controlul sterilității. Acest control se exectă prin : încercări la termostat sau prin examenul bacteriologic. a)În cercarea la termostat : Jumătate din numărul cutiilor de probă , a căror ermeticitate a fost verificată se țin 6 zile într-un termostat la 37°C. Se lasă apoi să se răceacă la temperatura camerei și se examinează. Cutiile nu trebuie să
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
istoria limbii române și este prezentat de Maior sub formă de „Dialog pentru începutul limbei română între Nepotu și Unchiu”, redactat de autor în 1819 (în Lexicon: p. 54 102). În sfârșit, nu puțină trudă l-a costat pe Maior „cercarea rădăcinii cuvintelor ca să se vadă a fire asemenea altor cuvinte în limba italienească, spaniolească și frâncească, sau din aceste (limbi) luate”. Pentru a descoperi latinitatea limbii române, spune Maior, este suficient să înlături de pe ea haina alfabetului slav care îi
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de învățământ, un stimulent motivațional și o emulație între elevi. În vederea acordării importanței cuvenite, domnitorul Alexandru Constantin Moruzi dispunea organizarea examenelor publice, încă din anul 1795. Astfel, în pitacul adresat mitropolitului țării și boierilor epitropi ai școlilor, domnitorul argumenta că ,,cercarea isteciunii ucenicilor este pricină de îndemânare și mai multă silință la învățătură”, drept urmare, decide ca ,,la zi fixă” elevii școlii domnești să fie evaluați de o comisie formată din mitropolit, câțiva boieri epitropi și dascălii școlii. Pentru a stimula și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
a fost cel mai întins și a coordonat cele mai multe școli, în fruntea lui venind din 1816 Ioan Mihuț, o figură proeminentă de pedagog, cu o pregătire metodică și pedagogică la nivelul cerințelor europene din acea vreme. El este autorul manuscriselor Cercare publică din pedagogie și metodică (1814), Introducere în pedagogie (1815), manuscrise sintetizate în lucrarea tipărită la 1818, Manuductor pentru învățătorii scolasticești, cea mai prodigioasă lucrare privind instrucția și educația în perioada iluminismului românesc din Banat, realizată după pedagogul german Niemeyer
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
poate primi Coroana României. Tot în acest interval intriga nu înceta manoperele sale; ea vărsa chiar bani mulți și se grăbea a face să izbucnească o acțiune fatală, o acțiune de moarte politică și națională pentru noi, acțiune a cărei cercare fu durerosul eveniment din Iași. Laudă și onoare însă patriotismului barbaților români! La orice om de onoare s-au adresat agenții acestei intrigi, la orice cetățean matur și cu conștiință s-au adresat instigatorii ei, au fost respinși cu indignațiune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
1837 era pregătit să pornească spre Germania, pentru desăvârșirea studiilor. Boala tatălui său l-a silit să se întoarcă la Botoșani. Este numit asesor la Tribunalul din Suceava. Primește titlul de comis. Moare tânăr din cauza tuberculozei. Un volum de Poetice cercări îi apărea în 1839; cu unele inedite, e reluat în 1840, sub titlul Poezii. „Albina românească”, „Alăuta românească”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură” reproduc din versurile sale. Lipsit de inventivitate verbală, într-un stil incolor, C. a atacat temele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286547_a_287876]
-
lor nu i-au fost străine. În poezie rămâne însă plat, fabricat. Singura scriere în proză a lui C., legenda Piatra Corbului, publicată în „Propășirea”, este relatarea fidelă a unei vechi povești aflate de la un bătrân, pe munte. SCRIERI: Poetice cercări, Iași, 1839; Poezii, Iași, 1840; [Poezii], în Mumuleanu, Hrisoverghi, Cuciureanu, Scrieri alese, îngr. Ilarie Chendi, București, 1909, 90-99. Repere bibliografice: Alecu Russo, Scrieri, ed. 2, îngr. și introd. Petre V. Haneș, Craiova, f.a., 247-249; Popovici, Romant. rom., 367-370; Cornea, Originile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286547_a_287876]
-
România literară”, „Studii și cercetări de istoria artei”. Ca editor, N. a realizat edițiile Scrieri (I-II, 1980-1983) de Iacob Negruzzi, îngrijită împreună cu Nicolae Mecu, și Poezii nouă de Ioan Cantacuzino (1993), aceluiași scriitor publicându-i și o valoroasă traducere, Cercarea asupra omului, din Alexander Pope. De asemenea, este coautor la o serie de volume de „restituiri”, precum Scrieri literare inedite (1820-1845) (1981), Teatru românesc inedit din secolul al XIX-lea, care fac parte din lucrarea Documente și manuscrise literare, apoi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288426_a_289755]
-
de valori: "Di considerare la felicità come nostro primo dovere. E di non dimenticare che il primo dovere del cristiano è quello di saper soffrire. Di essere coraggiosi e audaci. Ed essere miti e umili di cuore. E di non cercare la salvezza nella morte o nel nulla, ma conservando la modesta condizione dell'uomo che lotta". Cel ce vedea în creștinism rețeta fericirii absolute și, în același timp, "doctrina torturii ființei umane de către un Creator decis să ne vindece de
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
faptul că, mulți îl învinuiesc pe Adam fiindcă lăsându-se cu ușurință înduplecat de sfătuitorul cel rău a călcat porunca dumnezeiască și prin această călcare ne-a pricinuit nouă moartea, dar nu e totuna a vrea cineva să guste înainte de cercare dintr-o buruiană aducătoare de moarte și a dori să mănânce din ea după ce a cunoscut din cercare că e aducătoare de moarte. Este mai de ocară acela care ia otravă și-și atrage moartea după cercare, decât cel care
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
călcat porunca dumnezeiască și prin această călcare ne-a pricinuit nouă moartea, dar nu e totuna a vrea cineva să guste înainte de cercare dintr-o buruiană aducătoare de moarte și a dori să mănânce din ea după ce a cunoscut din cercare că e aducătoare de moarte. Este mai de ocară acela care ia otravă și-și atrage moartea după cercare, decât cel care face și pătimește aceasta înainte de cercare. De aceea fiecare dintre noi e mai de ocară și mai de
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
să guste înainte de cercare dintr-o buruiană aducătoare de moarte și a dori să mănânce din ea după ce a cunoscut din cercare că e aducătoare de moarte. Este mai de ocară acela care ia otravă și-și atrage moartea după cercare, decât cel care face și pătimește aceasta înainte de cercare. De aceea fiecare dintre noi e mai de ocară și mai de osândă decât Adam<footnote Sf. Grigorie Palama, Despre cunoștința naturală, cap. 55, în Filocalia..., vol. VII, p. 457. footnote
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
moarte și a dori să mănânce din ea după ce a cunoscut din cercare că e aducătoare de moarte. Este mai de ocară acela care ia otravă și-și atrage moartea după cercare, decât cel care face și pătimește aceasta înainte de cercare. De aceea fiecare dintre noi e mai de ocară și mai de osândă decât Adam<footnote Sf. Grigorie Palama, Despre cunoștința naturală, cap. 55, în Filocalia..., vol. VII, p. 457. footnote>. V. Consecințele călcării poruncii Căderea protopărinților în păcat a
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
cunoașterii tuturor lucrurilor văzute și nevăzute, omenești și dumnezeiești), când se împărtășesc de ea la vremea potrivită pornind de la lucrurile dumnezeiești și omenești, ba chiar de la cele contrare acestora. Dar celor nedesăvârșiți și nedeprinși în cele dumnezeiești și lipsiți de cercarea trebuincioasă pentru împărtășirea de ea, li se face pricină a cunoștinței contrare a răului, chiar când pornesc de la cauzele dumnezeiești și bune<footnote Cuv. Nichita Stithatul, op. cit., p. 332. footnote>. Consecventă cu această părere este și interpretarea Sfântului Maxim Mărturisitorul
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
a arătat nemulțumit de reprezentația piesei Băcălia ambițioasă, considerând că faptul critic "nu ar prinde loc în epoha de astăzi" din cauză că nu avem încă o literară națională. Replica este cea cunoscută din programul Daciei literare cu nuanța personală: "Tălmăciri, imitații, cercări, deși vrednice de laudă, nu alcătuiește o literatură...". Argumentația vine obligatoriu în sprijinul afirmațiilor, aici cu analiza personajului din piesa Rămășagul de Alecsandri și propriul personaj, Mătăsaru. În altă parte, în Holera, comentează o baladă populară, apoi un cântec popular
Alecu Russo, spiritul critic și contemplația by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/6949_a_8274]
-
lumea literară s-a gîndit Ioan Codru Drăgușanu. Deși perfecta ei șlefuire de mică sferă, plutind fără să adere încoa și-ncolo, ar putea susține comparația. Pentru fiece spectator al ei, rîvnind, și poate reușind, să schimbe stalul pe scenă, "cercarea" e tot una cu plecarea cărturarului de-altădată la drum european. O asemenea partitură a privitorului privit, a cronicarului parte din istoria pe care o scrie pune în pagină Simion Stolnicu (pe numele lui "civil" Alexandru Botez), scriitor sburătorist, în
Marea lume mică by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9977_a_11302]
-
Stăpânului”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cateheza aceluiași despre faptul că moaștele sfinților mucenici sunt un prilej de mare folos pentru noi, în vol. Cateheze baptismale, pp. 106-107) ,, Și că nu sunt doar vorbe cele spuse de noi, stă mărturie cercarea faptelor. Și știu că înșivă le veți spune și le veți mărturisi. Căci ce femeie, fiindu-i soțul plecat și necăjind-o suferința despărțirii, dacă a venit aici și a adus prin sfinții mucenici implorare Stăpânului tuturor, nu l-a
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
îi cere diavolul să-i ispitească<footnote Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, cuv. 51, în Filocalia..., vol. X., Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1981, p. 266. footnote>. Iar pe cei simpli și fără cercare și experiență duhovnicească, Dumnezeu nu îngăduie diavolului să-i ispitească ca și pe cei sfinți, căci El știe că aceștia nu sunt pregătiți și nu pot să înfrunte ispitele mari ale diavolului. Numai cei ce se roagă mai stăruitor și
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Dobrotoliubie”) în anul 1793, declanșând astfel o amplă mișcare de renaștere duhovnicească întemeiată pe întoarcerea la Părinții filocalici și rugăciunea lui Iisus, referindu-se la cauzele îngăduirii ispitelor de către Dumnezeu, învață că „după a Sa rânduială sloboade Dumnezeu spre suflete cercarea prin multe feluri de ispite și de suferințe, ca să fie arătat cel ce iubește pe Dumnezeu. Că fără porunca lui Dumnezeu nici un fir de păr din capul nostru nu va pieri. De aceea nu voiește Dumnezeu să fie omul fără
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
nici o zi, fiindcă știe că fără acestea nu se poate mântui ... La toată fapta bună vine ispită, fie înainte, fie pe urmă. Darul Sfântului Duh nu se dă fără ispitire și nici nu este după Dumnezeu ceea ce se face fără cercare, prin asuprire, prin necaz sau prin orice fel de nevoie. Că nu este fericit cel ce face fapta bună cu anevoie, ci cel care primește răutățile cele grele și cumplite pentru Domnul, cu bucurie și mulțumită”<footnote Sf. Paisie Velicikovski
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
3 2286 MORNY Cunoaște legile istor iei. A pătruns în teoria* dinamică* ce o urmează. Cinic, ambițios. Pozitiv. Un fond mare de nobleță personală - antiteza lui Babeuf. Amanta: Dezgustat de lupte politice, el își imaginează o viață fericită în amor. Cercarea. [MORNY] Vrei tu să mori cu mine? [AMANTA] Da. [MORNY] Înveninează-te - și, de-ți va părea rău în ultimul moment, își dau antidotul. (Descrierea apropierii morții). Ea ia antidotul. [MORNY] Păstrează-l - n-ai fost înveninată. S-aruncă pe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-l cu viață! Vă aibă prieteni în codru stând, Căci altfel, de neguri, de viscol, vânt Și inima -ngheață. COR Pân-la mireasă, vede-ntîi Ciobanul bun de oi și miei! IONEL (întinde brațele) Departe, ah! mai este ea, Prea mult ținu cercarea mea. DORUL Vor rămânea departe-n veci. De tine eu ani parte-acum. Oricine-n ochi-mi s-a uitat În vale-n veci nu mai coboară Nu mai sărută vro fecioară, Iubirea lumii a uitat. Prea grabnic tu mi te-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
iarnă-ntreagă pân se va-ntoarce turma la primăvară. COR Să meargă, Să meargă! IONEL Mario! Dar tu ce zici? COR Ea nu-i-e dragă nici defel La turma sa gândește el. FETELE Ei, Marie, ce-ai de spus? În mare cercare pe el l-ai pus. IONEL Voi merge-n munți. COR DE PĂSTORI N-o face Ionel, n-o face Ionel! Gândește la iarnă, la ger, ninsoare Gândește la turma cea călătoare {EminescuOpVIII 409} Tovarăș iubit, Nu fii amăgit De-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]