95 matches
-
e crimă Să sufăr azi mânie Să-mi veștejesc junețea De ce tu. nu-mi vorbești? Ai vrut să faci cu viața-mi Perfida-ți încercare, Să faci și tu ca toate 469 {EminescuOpVI 470} De sexul femeiesc; Dar cruda ta cercare Și fără remușcare, Perfide sunteți toate, Îți zic: nu mă sfiesc. Nu ai decum în tine Vre-o mică remușcare Când vezi tu la picioare Pe cel ce te-a iubit? Să nu crezi însă dragă Să fii atât de
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
exprime: „Limba noastră prea puțină Nu-i a nimănui proastă vină Căci Învață rău cuvîntul În pîrlejul ce dă gîndul. Mai cu vreme și cine știe, Prisosire poate să vie. Că scriitorii Împodobesc Limba, patria-și slăvesc. Fie, aceasta acuș, cercare, Mustră altor spre-ndemnare.” (Ioan Cantacuzino, 1757-1828) PÎrlejul constituie, pentru epoca pe care o studiem, erosul. El provoacă spiritul să descopere gramatica și retorica, să creeze un limbaj și, Încă o dată, să Întemeieze poezia. Mai citez o dată pe Denis de Rougemont
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Pentru Ienăchiță, Alecu Văcărescu, Conachi cauțiunea ibovnicii marchează apariția (scrierea) poeziei... Într-un ev mediu Întîrziat și confuz, omul Începe să aibă sentimentul individualității sale. Conachi traduce din iluministul Al. Pope: An Essay on Man sub titlul: „Prințipurile Moralului sau cercarea de voroavă asupra omului”. El exprimă prin intermediul acestui model sentimentul vastității universului, a facerii și desfacerii lumilor. Unele formule sînt, În limba puțină a lui Conachi, memorabile: „rînduiala crugurilor călătoare”, „ori ceriurile În clătire și gata să se desfunde /, ori
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Vasile Ciudin de la noi din Dănești. Omul are aproape vreo optzeci de ani și stricăm și cu dînsul o vorbă, dar el hotărît ne răspunde: ,, Nu, nuuu!... Niciodată să nu dai frînghia, că pierzi pe vecie a vitelor tale sămînță ”. Cercare mai facem, aici, la Dănești, întrebînd-o pe Luța lui Mantu, nu tare bătrînă dar, totuși, trecută de cincizeci de ani și pe loc ne dă știre că, dacă dai funia, dai și norocul. Așa, că de faci o ,,tocmală“ și
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
a principalelor însușiri pe care încearcă a le atinge poetul prin crearea de "ziceri elegante și armonioase" (subl. n.). Idealul rafinamentului artistic se împletește, în viziunea lui Asachi, cu rolul educativ pe care poezia îl îndeplinește "înaintându-mă cu această cercare, în deosebite feluri scrisă, doresc a îndemna pe iubitorii de poezie ca prin a lor talent să îndeplinează un ram atât de plăcut, carele spre bine va înrâuri asupra limbei și haractirul compatrioților"210 Plasarea actului artistic sub auspicii etice
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
unor scriitori clasici este una lucidă și justă: "Clasicitatea o poate ajunge cineva la o nație mai întâi după ce aceeași are oarecare literatură, după ce limba sa e frământată și îmbogățită prin o mulțime de traduceri de-ale clasicilor și prin cercări numeroase de originaluri, apoi nația de la a cării fii se așteaptă clasicitatea nici nu poate să fie crudă, necultivată, nici să aibă o cultură scâlciată, nici să fie prea cultivată." Aceste rânduri atestă, printre altele, și conștientizarea stadiului incipient al
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
mare, să te ferești, că ai să dai de supărare. Cînd vor plesni cercurile unui butoi bucurie și cîștig însemnează. Bufniță Cînd bufnița, prin luna lui februar, va cînta e semn de primăvară timpurie. în presara Anului Nou se face cercare care cereale vor rodi în anul viitor, în următorul chip: într-o strachină sau tavă se pun atîția cărbuni aprinși, totuna de mari, cîte feluri de cereale are să se samene, și fiecare cărbune se înseamnă cu numele de grîu, sacară
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de valori: "Di considerare la felicità come nostro primo dovere. E di non dimenticare che il primo dovere del cristiano è quello di saper soffrire. Di essere coraggiosi e audaci. Ed essere miti e umili di cuore. E di non cercare la salvezza nella morte o nel nulla, ma conservando la modesta condizione dell'uomo che lotta". Cel ce vedea în creștinism rețeta fericirii absolute și, în același timp, "doctrina torturii ființei umane de către un Creator decis să ne vindece de
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Și vânzând sau cumpărând, să poartă cu înșelăciune și cu totu ori prin silnicie sau prin viclenie făcând nedreptate, fără rușine se înfățișează până și la domnescul nostru divan. Și fiindcă de la multe pricini de judecată avem știință și din cercare, cum am zice ne-am încredințat că unii ca aceea se judecă nu pentru că n-au știința pravilelor, nici pentru că nu înțeleg dreptatea, fac apelație cerând a să judeca și la mai mari judecători, fără numai porniți fiind ori din
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
promisiunea că vor încerca să se împace. Nu toți actorii prezenți în fața justiției pot fi acuzați de rea-voință. Unii dintre ei chiar vor să se schimbe și se arată de bu nă-credință. Majoritatea însă trec printrei, patru astfel de în cercări de-a lungul mai multor ani, căci dinco lo de neînțelegerile cotidiene, apariția urii și a „scârbei“ nu i mai poate ține împreună pentru nimic în lume. O altă soluție găsită de tribunal o constituie separarea de corp. Ea poate
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
che conosci le poesie di Quasimodo, (L'Antipatico, Almanacooper, 1960) apud Rosario Castelli, op. cît., p. 99. 231 Dura e perdura tuttora nella critică un atteggiamento da sottogoverno letterario, una certă abitudine non dico a sottovalutare Quasimodo mă, peggio, a cercare di ignorarlo e di scalzarlo, Giancarlo Vigorelli, "Testimonianza per Quasimodo", Atti del Convegno nazionale di studi Siracusa-Modica, cît., p. III. 232 În 27 iulie 1931, într-o scrisoare trimisă de la Imperia lui Pugliatti, poetul afirmă că interesul vechilor prieteni pentru
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
roditoare înrâurind totodată asupra climei și a timpului, apoi și lucrarea plantelor mari, precum sînt arborii îndesiți în păduri, trebuie de asemine să arăte a lor favoritoare înrâurire într-o măsură cu mult mai mare. Aceasta s-au dovedit din cercare. În multe țări stârpindu-se pădurile, s-au schimbat și clima, multe isvoare s-au astupat, părzile au săcat și dealurile s-au făcut pentru totdeauna neroditoare. Precum pre multele păduri fac clima mai aspră și temperatura mai umedă, așa
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
sporește împoporarea țerei și numărul birnicilor, deschizând acestora felurite ramuri de agonisală și 2. Luând în privire că lucrarea minelor sporește foarte mult capitalul public, adică înavuțirea națională. Cum că o țară sporește numărul lăcuitorilor ei prin lucrarea minelor dovedește cercarea în toate țările unde se lucrează metalurile. În cii mai neroditori munți și între stânci, unde din pricina nerodirei pământului numai puțini păstori se pot hrăni cu ținerea vitelor, se urzesc politii muntenoase cu mulți lăcuitori. Așa, de pildă, în politia
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
prin aceasta, înmulțesc numărul lăcuitorilor birnici. Este lucru dovedit că cele mai multe mine din Ungaria s-au deschis de cătră străini cari s-au așezat acolo. Încă și mai mare este sporirea împoporării țărei dacă întrânsa se deschid lucrări de mine. Cercarea au dovedit că o mulțime de meșteșuguri, manufăpturi, fabrice și alte lucrări înfloresc într-o țară care are îmbelșugate producturi ce se scot din minării și unde se prelucrează felurite obiecte trebuitoare atât la iconomie, cum și pentru luxul care
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
odată Că cete rele d-îngeri la glas nu se supun, Că cerul îl răscoală cu mintea tulburată Pîn-ce trăsniți se prăvăl în caosul străbun; De-aceea-în om ce naște, din îngeri ori și care Odată-n vecinicia-i coboară spre cercare. Când sună-n viața lumii a mieze-nopții oră Atunci prin ceruri îmblă zâmbind amorul orb, De îngeri suflete-albe văzîndu-l se coloră Și ochii lor albaștri privirea lui o sorb; Plecând spre pământ ochii ei timizi se-namoră În pământești ființe
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cuprins încît nu-s decât răsfrângerea interesului egoist a unui om sau vreunei partite, misiunea ei ar trebui, prin legislațiune chiar, restrânsă la raportarea obiectivă a celor întîmplate. Afară de aceea s-ar putea permite și compararea cu rezultatele științei respective, cercarea dacă ele coincid cu aceste rezultate sau ba. Însă nu a științei ca autoritate - ci a științei întru cât ea poate fi relevată cititorilor ca reflectare a realității. ECONOMIE POLITICĂ ["DREPTUL ISTORIC... "] 2267 Dreptul istoric reprezintă cheltuielele de producțiune, dreptul
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
vei trece prin foc, el nu te va arde, și râurile nu vor trece peste tine (Is. 43, 2). Și acestea le-a lucrat credința de multe ori înaintea întregii zidiri. Chiar dacă s-ar fi dat cunoașterii putința să facă cercarea lor, nu s-ar fi convins. Pentru că mulți au intrat prin credință în foc și au înfrânt puterea arzătoare a focului și au trecut prin el nevătămați; și au călcat pe spatele mării și au ajuns la uscat. Și toate
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
mai puternică și mai vrednică de slavă”. (Sf. Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, Partea a II-a, A treia convorbire cu părintele Cheremon, cap. XIV, 3, în PSB, vol. 57, p. 544) „Dar și credință neclintită câștigă cineva din încercări prin cercarea (experiența) ajutorului dumnezeiesc, pe care l-a primit de multe ori. Prin aceasta se face neînfricat și dobândește curaj din încercări și din deprinderea cea dobândită”. (Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, cuv. 48, în Filocalia..., vol. X, p. 251
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
istoria limbii române și este prezentat de Maior sub formă de „Dialog pentru începutul limbei română între Nepotu și Unchiu”, redactat de autor în 1819 (în Lexicon: p. 54 102). În sfârșit, nu puțină trudă l-a costat pe Maior „cercarea rădăcinii cuvintelor ca să se vadă a fire asemenea altor cuvinte în limba italienească, spaniolească și frâncească, sau din aceste (limbi) luate”. Pentru a descoperi latinitatea limbii române, spune Maior, este suficient să înlături de pe ea haina alfabetului slav care îi
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
care însuma toată înțelepciunea Lumii vietăților de pe Pământ și care întemeiase în lumea noastră, a furnicilor, Ordinul înaripatelor fără de aripi. Învățăcelele sale, după multă carte și pricopsire cu multă minte, în care intrau mai ales învățăturile cele solomonice, după multe cercări istovitoare, pe care nici exercițiile soldaților Cetății nu le pretind, parveneau la biruințe, șiretenii, vicleșuguri și trucuri din cele mai tainice și mai înspăimântătoare, încât ajungeau să fugă pe sus, prin văzduhul străveziu, așa cum putem noi să alergăm pe pământul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
sociale de care persoana dispune (le poate oferi). De aici și trei vectori de abordare modernă în vederea gestionării cu succes a stress-ului: 1. Orientare către acțiune, în care căutăm să rezolvăm problema ce determină tipul de stress manifestat, prin în- cercarea de a modifica condițiile din mediul înconjurător, sau de a acționa direct asupra sursei de tensiune. Este vectorul în care dispunem de cel mai ridicat nivel de control și să dispunem de puterea, tăria, de a putea face ceva, sau
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
25 cm deasupra capacelor acestora. Cutiile se țin în apă 5..7 minute. Apariția unor bule de apă pe suprafața cutiei indică neermiticitatea ei. Controlul sterilității. Acest control se exectă prin : încercări la termostat sau prin examenul bacteriologic. a)În cercarea la termostat : Jumătate din numărul cutiilor de probă , a căror ermeticitate a fost verificată se țin 6 zile într-un termostat la 37°C. Se lasă apoi să se răceacă la temperatura camerei și se examinează. Cutiile nu trebuie să
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
curții Arnăut, după multe răutăți ce săvârșea în toate zilele prin oraș, s-au făcut tâlhar de codru, înjghebându-și o bandă numeroasă ce ținea drumurile, călcând și mai multe așezări boierești. Aceste necuviințe ajungând la cunoștințele Domnului, după îndestule cercări ce au făcut, prin mijlocirea poterelor și nu s-au putut pune mâna pe dânsul, Constantin Voevod a chemat pe Tufecci-bașa Gheorghe și i-a hotărât ca în două săptămâni de zile să-i aducă la curte pe fratele său
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
supra subiecților pacienți ai structurilor unde funcționează comitetele în cauză. Un model interesant de comitet de etică regional este cel promovat de Regatul Danemarcei printr-un act de amendare din mai 2006. De remarcat sunt paragrafele destinate eticii proiectelor de cercare care implică utilizarea persoanelor decedate (art. 18 punctele 1 și 2) și cercetarea în regim de urgență (art. 20). DOCUMENTE ÎN CERCETAREA MEDICALĂ Cele mai utilizate documente în cercetarea medicală rămân Declarația de la Helsinki și Ghidurile Etice Internaționale de Bună
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
început (conștiința individuală, aceea a "inimii", căreia Kant nu-i acordă nici un credit în cunoașterea obiectivă). Cu sentimentul ferm că adevărul este în inimă, creierul nefiind decât lacheul ei, Eminescu pășește în felul său pe spiralatul drum al cunoașterii (al cercării cum zice el). Spre deosebire de Hegel, care absolutizează întregul, el crede în valoarea deosebită a Părții, contrar lui Kant care crede că la noumen, adică la esența supremă cognoscibilă prin rațiune, conștiința umană nu poate ajunge, el crede că numai conștiința
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]