93 matches
-
cumcă populațiunea e sălbatecă - ceea ce noi, protestând, nu admitem - totuși ea este consultabilă și cu siguranță consultabilă. Acum vom cerceta mai de aproape afirmarea sălbăticiunii populației. Populația Dobrogei consistă din români, bulgari, ruși, tătari nogai, turci (parte osmani, parte pomaci), cerchezi, germani din Basarabia și ținutul Odesei, greci, țigani, armeni și evrei (numai în orașe). Aceste populațiuni foarte amestecate trăiau sub regimul asa-numitului pateni de colonizațiune al Înaltei Porți, una din legile cele mai liberale si mai democratice nu numai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
republici federative Adîgheia (6.700 km pătrați), Caraciaevo Cerkeza, Cabardino-Balcaria (circa 13 mii km pătrați), Osetia de Nord (7953 km pătrați), Ingușetia (2.953 km pătrați), Cecenia (15.500 km pătrați) și Daghestan (50.270 km pătrați), sunt locuite de cerchezi (adâghii), ruși, cabardini și balcari, osetini, turci, tătari, inguși, armeni, azeri. Din punct de vedere geografic, și cele aproximativ 15 milioane de oameni cât numără la un loc formațiunile amintite fac parte din zona de contact a Europei cu Asia
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
acestor "horespiundenți" își are cartierul general sub cerul Pașcanilor (Dacă acești indivizi obicinuiesc a avea ceea ce legile noastre numesc domiciliu, o e mare întrebare). Iată ce spune o telegramă din Pașcani: Astăzi a trecut pe aicea 400 de cazaci și cerchezi din Caucaz. Ei poartă iatagane urieșești la coapse, iar din buzunarul esterior de la piept fulgeră pistoalele și pumnarele. Cei mai mulți au o arătare foarte războinică. Dar se găsesc printre ei și moșnegi greoi cu barbele albe, cu tipuri adevărat asiatice (patriarhale
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
to the Study of Romanian (for Foreign Students). Second edition, revised, enlarged, București, EDP, 1980, 712 p. [39] CĂLĂRAȘU, CRISTINA, Colocviile “Herculane”: Probleme actuale ale limbii și literaturii române (Băile Herculane, 10-13 aprilie 1980). în: BulSȘF, 1980, p. 97-100. [40] CERCHEZ, MATEI, TĂNASE, ION, O abordare modernă a unui text literar clasic, RTȘ, nr. 5-6, 1980, 39 41. [41] CIULIANU PARASCHIVA, Lecții de vocabular la clasele primare, în “Revista de pedagogie”, București, an. 29, nr. 1, ian, 1980, p. 54-57. [42
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Limba română. Manual pentru clasa a V a. București, Editura Petrion, 1997, 256 p. [114] ILIESCU, CONSTANȚA; NICHITA, SILVIA; PETRESCU, VICTORIA; POPESCU, STELA, Gramatică și compunere. Manual pentru clasa a IV-a. București, EDP, 1997, 93 p. [115] IONESCU, CRISTINA; CERCHEZ, MATEI, Gramatică și stilistică. Analize de text. Prefață de Cezar Tabarcea. București, Editura ALL, 1997, 320 p. [ediția a IV]. [116] IONIȘOR, CONSTANTIN; MIREA, ALEXANDRU, Ion Luca Caragiale: D-l Goe. în: LRA, 1997, p. 139-142. [117] IONIȚĂ, FLORIN, Ion
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
alt mod de abordare.Predarea ortogramelor la clasa a II-a, Tribînv, 8, nr.377, 1997, 6. [162] PĂDUREANU, VICTORIA, CERKEZ, MATEI, LUPU, FLORI, Ghidul profesorului. Limba română.Clasa a V-a, București, All, 1997, 128 p. [163] PĂDUREANU, VICTORIA; CERCHEZ, MATEI; LUPU, FLORI, Limba română. Manual pentru clasa a V-a. Coordonator: Matei Cerchez. București, Editura All, 1997, 248 p. [164] PENEȘ, M.; MOLAN, V., îndrumător pentru folosirea manualului de limba română, clasa a III-a, Editura Aramis, București, 1997
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
început trecerea Prutului. Până la sosirea forțelor țariste la Dunăre, linia fluviului a fost apărată de armata română. Luând act de noile realități, otomanii au bombardat localitățile Calafat, Bechet, Izlaz, Corabia, Giurgiu și au atacat țărmul românesc cu bande înarmate ale cerchezilor și bașbuzicilor. Românii au ripostat bombardând Vidinul și Turtucaia. La Dunăre s-a instaurat astfel, deși nedeclarată oficial, o stare de război între România și Poartă. Un curent tot mai insistent de opinie în rândul oamenilor politici și a maselor
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
ruse prin țara noastră este „tacit admisă de Europa” iar noi nu o putem împiedica. În schimb intrarea turcilor „însemnă teatrul de război dus pe teritoriul nostru” și cine zice teatrul de război, zice invazia cu tot cortegiul său: bașibuzuci, cerchezi, 43 prădări, jafuri, etc. Noi trebuie cu toții să ne consacrăm eforturile noastre pentru ca România să scape de această tristă eventualitate. Unde nu-l găsim și unde nu ocupă primul plan? Se întreabă Andrei Rădulescu, în lucrarea Mihail Kogălniceanu. Kogălniceanu este
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
editat recent de Academia franceză , să determinăm spațiul ocupat de vechile populații care acum sunt înglobate Federației Ruse. În zona Volgii mijlocii amintim pe udmurși, ciuvași, tătari, baschiri, iar în zona Caucazului, între Marea Neagră și Marea Caspică, amintim pe cerchezi, carabandieni, oseți, abhazi, care formează republici sau regiuni autonome. Pe hărțile de la paginile 156 și 157, din atlasul amintit, aceste regiuni ocupă suprafețe neînsemnate, sunt niște pete pe întinderea Federației Ruse: exemplul cel mai concludent ni-l dă Cecenia cu
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ce se refugiaseră pe malul stâng al Dunării și a colonizat, în timpul războiului Crimeii și în anii următori, tătari originari din Bugeac și Crimeea 147. După încheierea războiului Crimeii în Imperiul Otoman și, implicit, în Dobrogea, s-au așezat numeroși cerchezi, musulmani originari din Caucaz. Cerchezii s-au stabilitit în Dobrogea prin anii 1862-1863, cea mai mare așezare întemeiată de către ei fiind Slava Cercheză unde s-au stabilit 500 de familii. Alte așezări cercheze s-au întemeiat la: Armutlia (Perii), Ortachioi
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
stâng al Dunării și a colonizat, în timpul războiului Crimeii și în anii următori, tătari originari din Bugeac și Crimeea 147. După încheierea războiului Crimeii în Imperiul Otoman și, implicit, în Dobrogea, s-au așezat numeroși cerchezi, musulmani originari din Caucaz. Cerchezii s-au stabilitit în Dobrogea prin anii 1862-1863, cea mai mare așezare întemeiată de către ei fiind Slava Cercheză unde s-au stabilit 500 de familii. Alte așezări cercheze s-au întemeiat la: Armutlia (Perii), Ortachioi (Horea), Canlî-Bugeac, Camber, Isaccea 148
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
s-au stabilitit în Dobrogea prin anii 1862-1863, cea mai mare așezare întemeiată de către ei fiind Slava Cercheză unde s-au stabilit 500 de familii. Alte așezări cercheze s-au întemeiat la: Armutlia (Perii), Ortachioi (Horea), Canlî-Bugeac, Camber, Isaccea 148. Cerchezii au contribuit financiar la construcția, în 1870, la Tulcea: a clădirii Konak-ului (sediul administrației otomane a sangeacului Tulcea), a geamiei mari, a unui liceu, precum și la construcția unei școli și a unui konak la Măcin 149. Cerchezii au devenit temuți
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Camber, Isaccea 148. Cerchezii au contribuit financiar la construcția, în 1870, la Tulcea: a clădirii Konak-ului (sediul administrației otomane a sangeacului Tulcea), a geamiei mari, a unui liceu, precum și la construcția unei școli și a unui konak la Măcin 149. Cerchezii au devenit temuți de către locuitorii pașnici ai Dobrogei din cauza repetatelor jafuri, devenind celebri prin cruzimile comise în timpul războiului din 1877-1878. Din această cauză, la congresul de pace de la Berlin, s-a decis interzicerea revenirii lor în teritoriile europene ale Imperiului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
reședința sangeacului cu același nume, au luat măsuri de intimidare a populației locale pentru a evita eventuale răzvrătiri și au solicitat trimiterea în regiune a unor noi unități militare otomane 211. Autoritățile otomane din Tulcea au apelat și la intervenția cerchezilor, cunoscuți pentru devotamentul lor față de sultan. Aceștia incendiau casele creștinilor, comiteau jafuri și crime. Referindu-se la toate acestea, reprezentantul României la Tulcea, A. Stoianovici, informa într-un raport din 10 mai 1876, că cerchezilor "li s-ar fi distribuit
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
au apelat și la intervenția cerchezilor, cunoscuți pentru devotamentul lor față de sultan. Aceștia incendiau casele creștinilor, comiteau jafuri și crime. Referindu-se la toate acestea, reprezentantul României la Tulcea, A. Stoianovici, informa într-un raport din 10 mai 1876, că cerchezilor "li s-ar fi distribuit în secret și armele necesare"212. În decembrie 1876 au sosit în Dobrogea noi unități militare otomane sub comanda lui Ali Riza Pașa. Trupele otomane au debarcat la Constanța și au fost dislocate la: Măcin
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
înlocuirea lui Sayd Pașa cu Fahri Bei. Urmare a acestui incident, numeroase familii înstărite din Tulcea au părăsit orașul, unele refugiindu-se la: Galați, Brăila, Ismail, dar și la Constantinopol sau Viena 216. Ulterior, pe 8 și 9 iunie 1877 cerchezii au pătruns în Tulcea, au incendiat prăvălii, au jefuit și ucis populația creștină 217. Cu toate aceste încercări de intimidare inițiate de otomani, după ce trupele ruse trec Dunărea în Dobrogea în zona Azaclău-Ghecet, guvernatorul otoman, Fahri Bei, se retrage, la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
orașului, care i-au asigurat protecția 219. Anterior debarcării din zona Azaclău-Ghecet, pentru a-i deruta pe turci, comandamentul rus procedase la desfășurarea unor forțe importante în apropierea: Tulcei, Isaccei și Hârșovei 220. În timpul retragerii din Dobrogea soldații turci și cerchezii s-au dedat la distrugeri și jafuri. Acest fapt este menționat, în momentul revenirii la Tulcea, de A. Stoianovici. La 3 iulie 1877 acesta raporta la București că a găsit orașul "într-o mâhnire adâncă din cauza jafurilor ce au lăsat
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
două comunități s-a accentuat. Astfel, în iarna anilor 1878-1879, autoritățile române au fost nevoite să găsească soluții pentru asigurarea unor locuințe pentru cei reveniți în Dobrogea. O soluție găsită de către acestea a fost instalarea creștinilor pe "pământurile abandonate de cerchezi", care nu au mai revenit în Dobrogea după încheierea războiului din 1877-1878528. Urmare a eforturilor depuse de către prefectul județului Constanța pentru dezvoltarea învățământului și îmbogățirea vieții culturale s-a reușit ca orașul Constanța să beneficieze încă din primii ani ai
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de locuitori recenzați în septembrie 1877 în cazalele: Tulcea, Babadag, Hârșova, Constanța și Medgidia, 51 400 (31,1%) erau ruși și bulgari, 43 300 tătari (26,2%), 28 500 români (17, 2%), 22 500 turci (13,8%) și 6 720 cerchezi (4,1%)701. În concluzie, procentul de 31,1% menționat pentru populația rusă și bulgară din Dobrogea era comparabil cu cei 32% cât reprezentau locuitorii ruși și bulgari recenzați în timpul recensământului românesc din anul 1880. Recensământul realizat de către autoritățile române
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
În anul 1882 a fost construit sediul primăriei comunei. Comuna Slava Rusă era situată la 10 km sud-est de Babadag și se compunea din satele: Baș-Punar, Slava Rusă și Slava Cercheză. Satele Baș-Punar și Slava Cercheză au fost fondate de către cerchezii așezați aici prin 1863 și au fost părăsite de către aceștia în timpul războiului din 1877-1878. Satul Slava Rusă a fost fondat de către lipoveni în anul 1802. Ulterior, aici s-au așezat noi grupuri de lipoveni, astfel că, în anul 1843 acestora
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
aprilie 1876, răscoalele din Bosnia și Herțegovina s-au extins, cuprinzând și teritoriile locuite de către bulgari. Ulterior, în iunie 1876, Serbia și Muntenegru au declarat război Imperiului Otoman, criza orientală cuprinzând, astfel, întreaga peninsulă balcanică. După declanșarea războiului ruso-turc, în aprilie 1877, cerchezii au devastat orașul Tulcea. Ulterior, trupele ruse au ocupat Tulcea și Hârșova înaintând spre Babadag, în timp ce, trupele otomane staționate la Cernavodă, Medgidia și Constanța au evitat angajarea unor lupte cu armata rusă. Ulterior, armata rusă a ocupat orașele Medgidia și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
an IX, vol. II, Cernăuți, 1928. Arbore, Al., P., "Din etnografia Dobrogei. Populațiunea Dobrogei după o hartă rusească", în Analele Dobrogei, an IV, nr. 3/iulie-septembrie 1923, Institutul de Arte Grafice "Victoria", Constanța, 1923. Arbore, Al., P., "Câteva însemnări asupra cerchezilor, grecilor și arabilor din Dobrogea", în Analele Dobrogei, nr. 4, Constanța, 1922. Arbore, Al., P., "Sicia transdunăreană", în Analele Dobrogei, Constanța, 1935. Arbore, Al., P., "Așezarea lipovenilor și rușilor în Dobrogea", în Analele Dobrogei, nr. 1, Constanța, 1920. Arbore, Al.
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
p. 284; Constantin C. Giurescu, Știri despre populația românească a Dobrogei în hărți medievale și moderne, Constanța, 1966, p. 43. 147 Iosif Colcer, Viorel Măgureanu, op. cit., p. 57. 148 Ibidem, p. 58. 149 Ibidem. 150 Ibidem, p. 59; Brutus Cotovu, "Cerchezii", în Analele Dobrogei, nr. 3/1921, pp. 395-411. 151 Adrian Rădulescu. Ion Bitoleanu, op. cit., pp. 247-248. 152 Iosif Colcer, Viorel Măgureanu, op. cit., pp. 60-61. 153 Ibidem; Constantin Brătescu, "Populația Dobrogei", în volumul Dobrogea. 1878 -1928. Cincizeci de ani de vieață
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
elev-plutonier. La popotă explica doct domnilor ofițeri cum e cu moda tunsorii: nemții și anglo-saxonii se tund zero la ceafă, lăsându-și, aproape de creștet, părul cu cărare; italienii, în schimb, au la spate o coamă „à l’artiste”. Spre deosebire de aceștia, cerchezii, cu un mătăhoi de barbă, își rad capul ca bila. Profesorul ședea în cartierul actorilor și pictorilor din Tătărași între care boema era fapt obișnuit. De acolo ajungeai la Ciric și Șorogari unde, pentru acești artiști, pescuitul în iaz constituia
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
distribuite de Dumnezeu diferitelor nații : „Negustoria turcilor,/ beția și porcia rușilor,/ tăria și prostia sârbilor <endnote id=" (vezi 327)"/>,/ dăscălia și minciuna râmlenilor,/ scârnăvia nemților,/ râia și gubăvia sașilor,/ norocirea grecilor la bani,/ mândria leșilor <endnote id=" (vezi 605)"/>,/ frumusețea cerchezilor,/ pohvala [= lăudăroșenia] moldovenilor,/ zavistia [= invidia] rumânilor,/ eresul armenilor,/ bogăția ovreilor,/ sărăcia și goliciunea țiganilor” <endnote id="(20, p. 299)"/>. Am transcris În totalitate acest text din 1705 pentru că este un bun exemplu de imagologie, conținând nu numai hetero-imagini, dar și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]