222 matches
-
-n boncănit de ciute. Ne căutam răcoarea în sufletele arse Precum piatra de var în marile cuptoare Și ne strângeam puternic în brațele vânjoase, Că nu știam de noi, de miei sau... de mioare. Dormeam pe fân uscat c-o cergă peste noi Alăturea de focul înconjurat de câinii Care păzesc bordeiul și staulul de oi De urșii ce dau iama pe la apusul lunii. Ne încordăm mai tare în desele suspine Și gângurim molcom în noaptea înstelată, Și nesătul de somn
ÎN SUSUR DE IZVOARE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349526_a_350855]
-
bătaia luminii suspendând orice clar-obscur părelnic ce se insinua privirii și abatând-o într-o direcție la care căznisei și nu te-ai fi așteptat. Tonul cu care i se adresase colegului meu venea dinspre un fotoliu acoperit cu plocade multicolore, cergi acoperind un parchet maroniu deschis și bine lustruit, strigarea era reținută cu toate că păstra totuși striația bățoseniei și siguranței, fără acel tremolo pe care l-ai fi așteptat de la o persoană distinsă, bănuită astfel după câteva frânturi girate de oftaturi întrerupte
SCRIITOAREA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349651_a_350980]
-
și liniști. Așadar, era o seară de septembrie ca și acum, o seară caldă, senină. Răsărise luna și eu am dat o fugă la râu, fiindcă uitasem — chiar pe locul ăsta, unde ne aflăm noi acum — lopățica de rufe. Spălasem cergile de in și de cânepă și le întinsesem pe poiană, la nălbit. În amurg le-am strâns și le-am cărat acasă. Dar lopățica am uitat-o. Și m-am dus într-un suflet după ea. Am ajuns la râu
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
proaspăt, spumegând. Aveau o fată, Măriuca, care, de mică ce era, era lăsată să doarmă în pace, pe săturate, în odaia cea mai încălzită, cu căpușorul ei bălai pe o pernă mare, de puf de gâscă, și acoperită cu o cergă mâțoasă, caldă, prea caldă, lăsând doar un picioruș în afară, neacoperit. Când intră mama ei cu căldarea cu lapte în odaie, simți, parcă, mirosul laptelui proaspăt, făcu ochișori mari, se ridică șezând pe pat, frecându-și pleoapele. - Mama, îmi faci
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
din 06 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Motto: „Apusul zâmbește și ne-nconjoară Stele căzătoare se aud trecând”. Pe vremea când eram copil, împreună cu sora mea, Georgeta, obișnuiam să dormim pe prispa casei , unde mama ne amenaja “culcușul”. Întindea o cergă ce era ca o saltea moale, apoi ne așezam la povești, privind cerul spuzit cu stele. Priveam cu uimire dâra lăsată de câte o stea căzătoare. În cele din urmă, adormeam învăluite în parfumul celor trei trandafiri ce creșteau în fața
VIZITATORII STELARI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361791_a_363120]
-
Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1707 din 03 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Pe stânca lui se cuibărise umbra, Chiar renii se temeau să dea târcoale, El, Lupul Alb, pe țancurile goale, Privea tăcut, spre depărtare, tundra. Pierea lumina'n cergi de întuneric ... Tălăzuiau doar gloate disperate, Lăsând în urmă, în cenusă, sate Și fum mânjind un orizont asferic. Zorind spre moarte, i-au uitat povața Și'n goana spre nimic pierdut-au urma Păstorului nebun, imploră turma Descântul lui să
LUPUL ALB de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352597_a_353926]
-
fie liberă Beldie avea asigurat dormitul pe un fel de pat improvizat din câteva scaune. Se mai întâmpla ca Jurcă să vină târziu acasă, dar nici nu întreba ce este cu Beldie, care aproape că nu se vedea de sub o cergă groasă din lână de oaie. Când nu aveau de lucru la pepinieră Linte pleca în satul său de unde venea cu tot felul de legume care le repartiza urgent vecinilor lui Jurcă. Vecinii activistului nu știau că Linte fura aceste legume
BELDIE ŞI LINTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346577_a_347906]
-
că străbunicul a fost în primul război mondial până la capătul lumii unde a stat 8 ani în lagăr - prin câte a trecut -. "Războiul îi tragic și absurd" spunea marele scriitor Camil Petrescu. Stând pe cuptiori -cuptor cu vatră- cu o cergă pe picioare într-o liniște monumentală asculta atrocitățile tragicului și absurdului. Tristeți relatate ca pe un jurnal de război în care străbunicul fiind luat prizonier în primul conflict mondial le-a trăit cu bocancul pe grumaz, o viață în agonie
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE II de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370818_a_372147]
-
că este cel mai bun prieten al omului, acest semnal de alarmă cu ticăitul său lătratul era dat de fiecare dată când se apropiau cei ce cu ură față de neamul meu vroiau să-l lege pe bunicul. Înarmat cu o cergă (pătură de lână) de dimensiuni cât o lungime și 2 lățimi de om, sărea peste geamul dinspre apus luând-o la goană încăpuit (speriat) pe munți și prin păduri pe unde avea locuri, unde dormea în frig sub pătura frunzelor
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE I de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370810_a_372139]
-
a răbdat pentru că numai ea și o fată apropiată de vârsta ei trebuiau să stea pe vârfurile munților să nu le fure bidivii pentru că bunicul meu avea mare nevoie de ei. Mai povestea cum trebuia să doarmă în căruțe sub cergi -pături groase de lână- prin nu știu ce păduri pe unde numai stafiile ajungeau. O vreme au trebuit să se refugieze din calea războiului și să locuiască departe pe la o altă familie pe care o cunoștea și căruia azi ii sunt foarte
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE V de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370958_a_372287]
-
cu copii, severitate care astăzi copii o respectă și pe care îi punea la muncă de nu scăpau numai dacă plecau la bunicii lor unde le plăcea tare mult fiind alintați. Aveau un pat înalt care era acoperit cu o cergă de lână moale iar în partea laterală în spatele patului lângă tavan era o rudă pe care stătea tot timpul o cergă faină. Alături era un cuptiori -cuptor cu vatră- pe care eu când eram mic dormeam în serile geroase iar
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE V de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370958_a_372287]
-
la bunicii lor unde le plăcea tare mult fiind alintați. Aveau un pat înalt care era acoperit cu o cergă de lână moale iar în partea laterală în spatele patului lângă tavan era o rudă pe care stătea tot timpul o cergă faină. Alături era un cuptiori -cuptor cu vatră- pe care eu când eram mic dormeam în serile geroase iar când eram mai mare îmi plăcea să dorm pe o laiță -bancă- pe care puneam multe cergi sa fie moale, îmi
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE V de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370958_a_372287]
-
stătea tot timpul o cergă faină. Alături era un cuptiori -cuptor cu vatră- pe care eu când eram mic dormeam în serile geroase iar când eram mai mare îmi plăcea să dorm pe o laiță -bancă- pe care puneam multe cergi sa fie moale, îmi plăcea pe laiță pentru că îmi lipeam spatele de cuptiori să mă încălzesc pentru că eram tare rău de frig, un congelator ambulant, zic eu acuma. Cuptiorul era mare, iar ce-mi plăcea cel mai mult era când
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE V de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370958_a_372287]
-
a răbdat pentru că numai ea și o fată apropiată de vârsta ei trebuiau să stea pe vârfurile munților să nu le fure bidivii pentru că bunicul meu avea mare nevoie de ei. Mai povestea cum trebuia să doarmă în căruțe sub cergi -pături groase de lână- prin nu știu ce păduri pe unde numai stafiile ajungeau. O vreme au trebuit să se refugieze din calea războiului, trebuind să locuiască departe pe la o altă familie pe care o cunoștea și căruia azi ii sunt foarte
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 9 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370962_a_372291]
-
cu copii, severitate care astăzi copii o respectă și pe care îi punea la muncă de nu scăpau numai dacă plecau la bunicii lor unde le plăcea tare mult fiind alintați. Aveau un pat înalt care era acoperit cu o cergă de lână moale iar în partea laterală în spatele patului lângă tavan era o rudă pe care stătea tot timpul o cergă faină. Alături era un cuptiori -cuptor cu vatră- pe care eu când eram mic dormeam în serile geroase iar
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 9 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370962_a_372291]
-
la bunicii lor unde le plăcea tare mult fiind alintați. Aveau un pat înalt care era acoperit cu o cergă de lână moale iar în partea laterală în spatele patului lângă tavan era o rudă pe care stătea tot timpul o cergă faină. Alături era un cuptiori -cuptor cu vatră- pe care eu când eram mic dormeam în serile geroase iar când eram mai mare îmi plăcea să dorm pe o laiță -bancă- pe care puneam multe cergi sa fie moale, îmi
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 9 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370962_a_372291]
-
stătea tot timpul o cergă faină. Alături era un cuptiori -cuptor cu vatră- pe care eu când eram mic dormeam în serile geroase iar când eram mai mare îmi plăcea să dorm pe o laiță -bancă- pe care puneam multe cergi sa fie moale, îmi plăcea pe laiță pentru că îmi lipeam spatele de cuptiori să mă încălzesc pentru că eram tare rău de frig, un congelator ambulant, zic eu acuma. Cuptiorul era mare, iar ce-mi plăcea cel mai mult era când
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 9 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370962_a_372291]
-
Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Se-njugă toamna-n fulgii care cad, ca reci sentințe peste ruginiul troian de frunze, așteptând candriul vânt să le-ascundă sub obrazul smead al cergii de ninsoare împletite, un repetabil giulgiu peste seve sleite, sub un orbitor aieve, tronând peste destine împlinite. Același ritual de-ncoronare, alb miruind frunzișul ce se pierde murind spre a renaște-n noul verde, veșmânt de primăvară-n sărbătoare. *** Ciclul
SE-NJUGĂ TOAMNA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369916_a_371245]
-
bardul rostește: Ciudată făptură eterul ivește, Născut de Aix, însoțită cu Zeus Aigipan fiul, cum spune Hyginus, Un biet corp de țap cu o coadă de pește. E simbol al iernii când noaptea-i prea lungă, Iar norii își scutură cergile grele, Ciudat Capricorn se-nfiripă-ntre stele Hibridul hidos, Săgetător alungă. Povestea-i mai multă Ascultă cum crește Acord de lăută Și bardul vestește: Frumos Ganimede, copil din Frigia Răpit și adus în Olimp de Aqvilă Avea tinerețea lui dată
MENESTREL PRIN LUMI STELARE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370550_a_371879]
-
scaun existent atârna jerseul maro în care o văzuse prima oară, lângă Izvorul cu apă plată. Un desen în creion, ce reprezenta scena în care Dragoș Vodă trăgea cu arcul, era prins în patru pioneze deasupra patului acoperit cu o cergă moldovenească. Îi povestise multe despre locuri și oameni, dar despre ea, mai nimic. Aflase doar că era educatoare la o grădiniță din oraș și că o crescuse bunica din partea mamei, de la care avea toate lucrurile din casă. Părinții i se
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353479_a_354808]
-
marea iubire a lui Mihai Eminescu, dar are niște versuri atât de pline de femeia care a fost ea, de trăirile acelei femei, de zbuciumul acela. Are o poezie extraordinară, din păcate e o poezie foarte tristă”, a declarat Tania Cergă. Cântece de dragoste pe versurile celor doi poeți au răsunat în premieră la Chișinău. Tot în premieră a răsunat și Imnul lui Ștefan cel mare de Mihai Eminescu , pe muzica lui Doga. ”Eu cred că l-am redescoperit pe Eminescu
EVENIMENT DE MARCĂ, SEMNAT DE MAESTRO EUGEN DOGA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352893_a_354222]
-
să fie apreciat la justa valoare”, a declarat Maestro Eugen Doga. https://www.facebook.com/DogaEugen/photos/a.267438476673792.64004.209872512430389/827524893998478/?type=1 Pe scena în aerul liber au evoluat mari artiști precum: soprana Mariana Bulicanu, Cristina Pintilie, Tania Cergă, Alexandru Manciu, soliștii Valeriu Cojocaru, Tatiana Costiuc, Ana Maria Donose și Cristina Grigoraș de la Opera din Iași, Capela Corală Moldova, Corul de copii ”Vocile primăverii”, acompaniați de Orchestra Simfonică a Companiei Teleradio Moldova, dirijor Dumitru Cârciumaru. Chinul nemărginit exprimat în
EVENIMENT DE MARCĂ, SEMNAT DE MAESTRO EUGEN DOGA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352893_a_354222]
-
minut dispăru și apoi cameră se inundă de lumină palida a doua lămpi cu petrol.Ea privi în jur.. O încăpere rudimentara Bușteni tăiați rotund în formă de masă și scaune,un pat îngust acoperit cu un fel de blană,cerga...ceva.Un primus așezat pe o altă buturuga.Zambi asezandu-se pe o buturuga.Ustensile pentru cafea. "Nu e ciudat că totul e rudimentar dar cafeaua e nemțeasca?" El zâmbi. Închise ușa,înainta zambindi se așeza lângă ea, pe cealaltă
POVESTE DE DRAGOSTE(3) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354073_a_355402]
-
după ce vor fi sfințite. A pus și un ban, mai mare, care după ce va fi sfințit, acel ban nu trebuie cheltuit tot anul, decât la mare necaz. Moșul se pregăti foarte de cu vreme pentru plecare, țesală iapa, puse o cergă moale pe ea, îi dădu să mânânce fân și ovăz, o adăpă cu apă curată. El însuși intră în casă să se spele cu apă rece pe mâini și pe obraji, apoi puse pe el cele mai frumoase straie huțule
SFINŢIREA COZONACILOR de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354108_a_355437]
-
Sătenii creșteau albine și, fără îndoială, aveau toate cele necesare extragerii mierii, dar și teascul pentru prelucrarea cerii; era și moara de apă cu piuă, unde pe lângă obținerea făinii din cereale sebeșenii lui nea Mitică duceau la spălat țoalele și cergile țesute de mînile pricepute ale femeilor din sat. „Trei joagăre pentru tăiat buștenii aveam în sat, dar să nu uit, și două cazane zdravene de țuică!” - mi-a spus râzând nea Mitică. Apoi, după ce a stat o clipă să-și
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]