371 matches
-
cu jafurile, mi-am luat inima-n dinți și m-am dus la boieriu să mă jeluiesc. Și boierul, În loc de un cuvânt bun, m-a scuipat drept În obraz, de față cu slugile sale,[...] Încât am crezut că a căzut ceriul pe mine de rușine !... Și cu rânduiala asta, Măria ta, În câțiva ani de zile m-au calicit cu desăvârșire și mi-a ridicat și cinstea, care pentru mine, a fost cel mai scump lucru ! Cuza-Vodă a stat neclintit și
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
vieții, Asemeni cu sirepul sălbatec ce-și azvârle Și șeaua și presunul, pierind în zarea zilei. Un singur colț de viață Ne-a mai rămas în suflet: Iubirea neclintită pentru moșia Noastră, Pentru Bogdan cel Tânăr, iubitul Nostru fiu... Rog ceriul să-nmulțească hotarnicele clipe, {EminescuOpVIII 74} S-urnesc pe ai lui umeri Domnia ce o port. Dar vai, abia viața-i se desprimăvărează, E crudă încă mintea și oasele-ncă crude Și nedeprins cu asprul și strâmtul țării scaun; Coroana
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
urma cu toții în vecinică orbire; C-o frază lingușește deșertăciunea lor: Din roiuri risipite vei face un popor... Fii dinainte sigur, la rele el urma-va, Cu sânge și cenușă pământul presura-va... Păzește-te de una: să te ferească ceriul Ca-[n] ceasuri de uitare să le spui adevărul... Tu, ce-ai făcut? Cu milă și bun fuși în părere-ți... {EminescuOpVIII 83} Ei, strana-n mănăstire e scaunul ce meriți... Ai îngrijit de oameni s-aibă pământ și apă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
urma cu toții în vecinică orbire. C-o frază lingușește deșertăciunea lor, Din risipite roiuri atunci faci un popor. Fii dinainte sigur, la rele el urma-va, Cu sânge și cenușă pământul presăra-va. Ferește-te de una:... Să te ferească ceriul Ca-ntr-un moment de-uitare să li spui adevărul... Te-or răstigni pe cruce, te-or huidui cu pietre, Vor risipi cenușa iubitei tale vetre. Și te vei stinge mizer... de nimenea jălit... Nu vezi ce drept e astfel
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
2254 Este neagra Miazănoapte Ce-n ruinele de gheață Doarme recea ei viață În lungi urlete de vânt REGELE NORD soți REGINA MIAZĂNOAPTE săraci, căci palatele lor sunt ruine; doar în nopțile [senine] au visuri superbe, căci li se deschide ceriul și-și rumpe negurile lui*; când Miazănoaptea își deschide De poate ca să facă [2memoria mea sîntă]2 faptele mele sânte Ca inima română să bată mai fierbinte {EminescuOpVIII 294} farmecele și arată în fundul mării ei o lume senină și fericită
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
neci rău, neci bine!!... da' toarte comici mai sunteți haha! hahaha! ca niște oi... însă, credeți-mă, el ar fi venit de ar fi putut, dară el nu mai este și n-a venit. Da' stați numa și căutați la ceriul vostru, e aer, nemica alta decât aer, mă înțelegeți? Pământul e-un trup solid din care cresc oameni, plante, momițe, curechi și, peste el, ceriul, ce se numește în limba cultă atmosferă, aer... ei, acuma n-o înțelegeți?... e clar
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
dară el nu mai este și n-a venit. Da' stați numa și căutați la ceriul vostru, e aer, nemica alta decât aer, mă înțelegeți? Pământul e-un trup solid din care cresc oameni, plante, momițe, curechi și, peste el, ceriul, ce se numește în limba cultă atmosferă, aer... ei, acuma n-o înțelegeți?... e clar ca ziua. Vezi domnia-ta, continuă el, oamenii sânt un feli de animale răpitoare care, și îmblînzite, nu lasă natura lor; ei sânt mai răi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
conte, că ideea despre eternitate și Dumnezeu provine din amor și că, unde nu e amor, nu poate fi nici credință. Soția d-tale muri deodată în ziua jurământului făcut de mine și Maria. Țineam aceasta de o arătare a ceriului, de la dânsa, care acolo peste nori mă iubea încă. Credeam că maica a chemat pe fiica sa, pentru că era singura, aici pe pământ, care-i aducea aminte de jurământul călcat, însă... mă înșelam. De-abia mă întorsesem în Spania când
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ca fiind „prototipul apocrif al ciclului de colinde «Prada din raiu»” (5, II, pp. 49-51). Este vorba de legenda cu titlul : Povestea lui Satanailu cumu s-au trufitu împotriva ziditoriului D[u]mnezeu cu gândul și cumu au căzutu dinu ceriu de s-au făcutu din înger luminatu, de s-au făcutu dracu. Adaug faptul că, în diferite variante, tema este atestată și în folclorul altor popoare din estul Europei : sârbi, macedoneni, bulgari, ruteni, ucraineni, letoni etc. (5, II, p. 73
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Pentru a face o analiză hermeneutică a colindei tip Furarea astrelor, voi încerca să trec în revistă și să comentez pe rând principalele motive mitice pe care le conține sau doar le sugerează textul colindei. 2. Desfrâul sacru Sub poalele ceriului Florile dalbe ! La umbra nourului [mărului ?] Mândră masă e gătită Pe iarba cea înverzită. Dar la masă cine șede Dumnezeu ce toate vede ; Și Crăciun, cel bătrân, Și Ioan, Sfânt Ioan, Și Ilie, Sfânt Ilie (13, p. 26). Din punct
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
II-a a Cronicilor, II-VII). Într-o altă legendă apocrifă - cea a profetului Ieremia -, acest templu este descris ca imago mundi : „Svântul Sion cel scumpu, făcut de prea mândrii Solomon înpărat, ce-l făcuse foarte cu meșteșug mare în chipul ceriului, cela ce era cu totul tot poleit cu aur, cela ce au pogorât singur Dumnedzău de l-au blagoslovit și au zis : «Eu svinții casa aceasta care nu mai era alta ca aceia în toată lumea, nici va mai fi păn
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
tânăr, Domn tânăr ca Dumnezeu, Tinerel și frăgețel Și mi-și face-un scuticel, Scuticel de bumbăcel, Fașe dalbă de mătase, Legănior de păltior, Vântul tragănă, De mi-l leagănă... Domnul tare să creștea, Lucru mare că-mi făcea : Făcu ceriul și pământul, Făcu ceriu-n două zile, Și pământu-n nouă zile (15, p. 26). Tema arhaică a colindei (regenerarea cosmosului uzat) și cea ulterioară, creștină (nașterea lui Isus), s-au suprapus, generând un insolit motiv hibrid : Isus (re)creează lumea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Dumnezeu, Tinerel și frăgețel Și mi-și face-un scuticel, Scuticel de bumbăcel, Fașe dalbă de mătase, Legănior de păltior, Vântul tragănă, De mi-l leagănă... Domnul tare să creștea, Lucru mare că-mi făcea : Făcu ceriul și pământul, Făcu ceriu-n două zile, Și pământu-n nouă zile (15, p. 26). Tema arhaică a colindei (regenerarea cosmosului uzat) și cea ulterioară, creștină (nașterea lui Isus), s-au suprapus, generând un insolit motiv hibrid : Isus (re)creează lumea. Paltinul (axa și centrul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nilor” (8, pp. 136-138). Iată o credință populară din Hațeg, pe care o întâlnim și în alte regiuni ale țării : Bălaurii totdeauna poartă ură oamenilor, și numai șolomonarilor e a se mulțumi că nu bate piatra [= grindina] de câte ori sunt pe ceriu nori grei. Când șolomonarul și bălaurul sunt sus în văzduh, bălaurul întreabă de șolomonar, că îs la țară, ori pe pădure. Șolomonarul, știindu-i gândul, răspunde că îs la țară, când îs pe pădure, și astfel bate piatra pe păduri
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
din secolul al XVIII-lea : „Și au aflat [Solomon] firea a tot ce iaste în lume, a oamenilor, a dobitoacelor, a păsirilor, a gadinilor, a peștilor, a ierbilor, a jivinilor și a câte știm că sunt în lume pe supt ceriu și pre pământ, și în ape, toate cu înțălepciunea sa le-au aflat, care înțălepciune-i era dată de la Dumnedzău. Așijderea și planitele și crângurile și toată tocmala ceriului și de supt ceriu știa și cum va lega pre diavoli și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a jivinilor și a câte știm că sunt în lume pe supt ceriu și pre pământ, și în ape, toate cu înțălepciunea sa le-au aflat, care înțălepciune-i era dată de la Dumnedzău. Așijderea și planitele și crângurile și toată tocmala ceriului și de supt ceriu știa și cum va lega pre diavoli și cum îi cheamă pe numele lor și toate vrăjile. Așijderea toate leacurile și toate doftoriile și toate ierbile, care de ce leac era. Toate acestea le-au cunoscut Solomon
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
câte știm că sunt în lume pe supt ceriu și pre pământ, și în ape, toate cu înțălepciunea sa le-au aflat, care înțălepciune-i era dată de la Dumnedzău. Așijderea și planitele și crângurile și toată tocmala ceriului și de supt ceriu știa și cum va lega pre diavoli și cum îi cheamă pe numele lor și toate vrăjile. Așijderea toate leacurile și toate doftoriile și toate ierbile, care de ce leac era. Toate acestea le-au cunoscut Solomon cu înțălepciunea sa” (102
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de puteri vii în decursul atâtor ani; dar, din nenorocire, toate țineau bani. Tot personalul acesta imens de oameni ignoranți și stricați e plătit din bugetul comunei, al județului, al statului. Astfel s-a înmulțit, într-o disproporție strigătoare la ceriu, numărul oamenilor trăitori din buget, numărul celor improductivi. Daca în sfârșit se vor realiza și cele din urmă propuneri de reformă ale d-lui C. A. Rosetti - eligibilitatea magistraturii și schimbarea legii electorale - efectele vor fi, daca se poate, și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lui Daniel, acest nume are forma ‘Ill"i’" (4, 14.21.22.29; 7,25), fiind sinonim cu expresia ’El"h"’ ‘ill"i’" (3, 26.32; 5,18.21), „Dumnezeul cel Preaînalt”. 3.1.1.4. Šaddai: „Dumnezău” (Iov), „Dumnezăul ceriului” (Ps) (SC); „Dumnezeu” (Iov), „Cel ceresc” (Ps) (Blaj); „Dumnezeul tău/meu” (Gen, Ex, Num), „Atoatețiitorul” (Rut, Iov), „Cel-ce-este’n-ceruri” (Ps 68/ 67,15), „Dumnezeul cerului” (Ps 91/90,1), „Cel-Puternic” (Ez 1,24)180 (BVA); „Cel Atotputernic” (G-R, BS
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
și în original, în majoritatea contextelor „Domnul oștirilor” este aproape la fel de golit de continut semantic că și „Domnul Savaot”. Având în vedere mai ales tradițiile de traducere, l-am putea plasa aici și pe ’Pl Šaddai: „Dumnezeul cel ceresc”; „Dumnezeul ceriului” (SC, Blaj); „Dumnezeul tău/meu” (Gen, Ex, Num), „Atoatețiitorul” (Rut, Iov), „Cel-ce-este’n-ceruri” (Ps 67,14), „Dumnezeul cerului” (Ps 90,1), „Cel-Puternic” (Ez 1,24) (BVA); „Dumnezeul cel Atotputernic” (G-R, BS, C); ho theós șsou/mouț” (Gen, Ex, Num
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
milostiv și bun, ci să vă dea după mila lui, să nu să lipsească pohta voastră de vederea lui; și voi preoților și slujitorii biséricii, carii slujiți sfintelor mănăstiri, să priimească Dumnezeu pohta și ostenințele voastre și să înfloriți în ceriu în véci ca crinul. Așa și voi, boiari miréni, bogați și săraci, bărbați și mueri, pentru că toți dorescu și pohtescu să dobândească mila de la Dumnezeu și toți vor dobândi”), descrie, într-o ierarhizare ce ținea cont de prescripțiile „ideologiei” dominante
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
întrucât eforturile ei n-au cunoscut nici o întrerupere: „[...] iar pre tine, o draga mea maică, eu te aleș mai ostenitoare ca dânsa [albina - n.m., D.H.M.]. Pentru ce? Pentru că albina noaptea se odihnéște și să răpaosă; încă și alte pasări ale ceriului, toate, și peștii din fundul mării, toți atunci să odihnescu. Iar tu, maica mea, niciodată n-ai avut odihnă, nici ziua, nici noaptea, nici măcar într-un ceas, nici te-ai săturat niciodată de osteneală. Pentr-acéia, iubita mea maică, te chem
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
măsură sursele puse în lucru. începutul cuvântării (ce evocă forța creatoare a Logosului și elogiază armonia firească, expresie a logicii forței creatoare necontrazisă de natura duală a ființei umane: „Toate faptele câte-s pre pământ și în ceastă lume, și ceriul și pământul, și soarele și luna și stélele pre ceriu, și copacii cei sterpi și cei roditori pre pământu, numai cu cuvântul au dzis Dumnedzău să fie și toate de nemică s-au făcut. Așijderea și fierile și dobitoacele numai
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
creatoare a Logosului și elogiază armonia firească, expresie a logicii forței creatoare necontrazisă de natura duală a ființei umane: „Toate faptele câte-s pre pământ și în ceastă lume, și ceriul și pământul, și soarele și luna și stélele pre ceriu, și copacii cei sterpi și cei roditori pre pământu, numai cu cuvântul au dzis Dumnedzău să fie și toate de nemică s-au făcut. Așijderea și fierile și dobitoacele numai cu cuvântul au dzis și au ieșit din pământu toate
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
prin nici, nu numai, ci și: „Nu caut vorbe pe ales,/ Nici știu cum aș Începe” (M. Eminescu); - se pune virgulă Între coordonatele adversative legate prin dar, iar, Însă, ci: „I se părea că nu fuge, ci cade din Înaltul ceriului” (M. Eminescu); - se pune virgulă Între coordonatele disjunctive, când amândouă Încep cu ba, când, fie, ori, sau: „Fie că plec, fie că nu plec, tot așa rămânem”. O atenție deosebită necesită coordonatele legate prin și copulativ ori prin sau, care
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]