153 matches
-
investigații preeminent teoretice, cercetătorul își focalizează atenția asupra relației dintre fundalul cultural și performanța literară, terenul predilect pe care și-l alege constituindu-l cultura și literatura germanofonă a Europei Centrale, cu un accent deosebit asupra Bucovinei și a „civilizației cernăuțene” de sorginte habsburgică, pe care încearcă să o definească drept expresie a unui habitus social de tip urban adânc înrădăcinat în ideologia burgheză și liberală a Vienei veacului al XIX-lea. În volumele Paul Celan și „meridianul” său și Czernowitzer
CORBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286410_a_287739]
-
printre fondatorii Societății Scriitorilor Bucovineni. A căutat să coaguleze viața culturală a bucovinenilor refugiați după 1940 în alte provincii. Preocupat în mod preponderent de literatura română scrisă pe teritoriul Bucovinei istorice, L. a colaborat, începând din 1923, la majoritatea periodicelor cernăuțene: „Poporul”, „Glasul Bucovinei”, „Codrul Cosminului”, „Cuvântul țărănimii”, „Bucovina”, „Tribuna”, „Revista Bucovinei”, „Bucovina literară”, „Cronicar”, „Junimea literară”, „Spectatorul”. Ocazional a semnat în „Adevărul literar și artistic”, „Unirea” (București), „Familia” (Oradea). Intervențiile sale completau cu documente noi anumite fapte legate de literatură
LOGHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287846_a_289175]
-
comentariile vizează mai ales conținutul etnic și social. Utilă prin corectitudinea informațiilor și prin obiectivitatea analizelor este lucrarea Aron Pumnul - Mihai Eminescu (1943). Chiar dacă își propune „reabilitarea” lui Aron Pumnul, L. discută cu luciditate opiniile filologice și literare ale profesorului cernăuțean și cu discernământ relațiile dintre aceste opinii și opera eminesciană. După sumara și incompleta antologie Scriitori bucovineni (1924), L. a alcătuit, în 1938, o lucrare în două volume, Antologia scrisului bucovinean până la Unire, cuprinzând o selecție reprezentativă și biobibliografii bogate
LOGHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287846_a_289175]
-
din același oraș în 1940. A căzut pe frontul din Moldova, în luptele împotriva armatei sovietice. Debutase la șaisprezece ani, în 1935, cu o poezie, în revista „Freamătul literar” (Siret). Alături de Aurel Bogaci și Nicolae Tăutu, este întemeietor al „Septentrionului” cernăuțean. Tot la Cernăuți, F. inițiază și îngrijește colecția „Miorița”. Colaborează la un număr relativ mare de periodice, între care „Bugeacul”, „Înnoirea” (Arad), „Junimea literară”, „Observatorul” (București), „Prepoem”, „Suceava”, „Catedra” (Galați), „Universul literar”, publicând, pe lângă versuri proprii, articole, comentarii și cronici
FEDIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286975_a_288304]
-
S.l. „trebuie nu numai să reflecte viața literar-artistică a românilor de pe aceste meleaguri, ci să revigoreze, să încurajeze și să stimuleze creativitatea, să incite spiritele, să creeze o atmosferă de efervescență cultural-literară”. Cele mai stringente probleme ale culturii, presei, intelectualității cernăuțene formează, de obicei, tematica editorialelor scrise de I. T. Zegrea și Ștefan Hostiuc. Valoroase sunt paginile de istorie literară și culturală, de critică și eseistică, ilustrate de Mihai Cimpoi (Iconarii între logos și istorie), Mircea Lutic (studii despre reviste literare
SEPTENTRION LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289625_a_290954]
-
1981), conține pagini memorabile despre viața tragică a părinților săi, a consătenilor pierduți în „Siberii de gheață”. O lucrare valoroasă sub aspect istorico-literar este evocarea documentară Za gorizontom (1986), ca și romanul Tânguiosul glas de clopot... (1989), care reconstituie perioada cernăuțeană a lui Mihai Eminescu. „Cultivând cu ușurință toate genurile posibile de artă”, acest „peregrin romantic incurabil” (Mihai Cimpoi) semnează și o carte de interviuri, Dialoguri de sânge (1995), piesele Îndurarea norocului și Țipăt fără drept de apel, în limba rusă
PREPELIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289010_a_290339]
-
susține, în 1921, teza de doctorat Morfologia verbului predicativ român, elaborată sub îndrumarea lui Sextil Pușcariu, ocupă Catedra de literatură română modernă și folclor a Universității din Cernăuți. Ceva mai tîrziu, în 1924, profesorul universitar M. se înscria la conservatorul cernăuțean pentru a-și perfecționa interpretarea la instrumentul preferat (violoncel). În 1927 întreprinde o călătorie de studiu la istroromâni, ce va fi repetată în 1928, în ambele drumețul prelungindu-și itinerarul, mai întâi în inima Italiei, apoi în Elveția și Franța
MORARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
din Cernăuți (1900-1905); în 1928 avea să-și ia aici doctoratul în litere (germanistică). După un stagiu ca profesor la Liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava, din 1929 până în 1940 este titularul Catedrei de limba și literatura germană a universității cernăuțene. A debutat cu traduceri în „Junimea literară” (1906), revistă la a cărei editare a participat, alături de I. I. Nistor. La Suceava a scos și redactat „Gazeta poporului” (1918-1921). Colaborează cu studii, recenzii, eseuri la „Convorbiri literare”, „Revista germaniștilor români”, „Făt-Frumos
MORARIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288242_a_289571]
-
tradițiile istorice, literare și lingvistice ale scriitorilor din partea de nord a țării. Publicația are rubrici care se diversifică de la an la an: „Poesis”, „Proză”, „Cronica literară”, „Eseu”, „Retrospective”, „Literatură străină”, „Interferențe”, „Povestea vorbei”, „Cadran”, „Interviu”, „Dicționar de literatură contemporană”, „Coordonate cernăuțene”, „Contrapunct” ș.a. Colaborează cu versuri Elena Ștefoi, Liliana Ciornei, Constantina Cernica, Nichita Danilov, Lucia Olaru-Nenati, Elisabeta Isanos ș.a., cu proză, Vasile Andru ș.a., iar cu articole - Dimitrie Vatamaniuc, Nae Antonescu, Dan Mănucă, Theodor Codreanu, Liviu Papuc, Nicolae Georgescu, George Muntean
BUCOVINA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285895_a_287224]
-
V. Gherasim, E. Diti Tarangul, N. Tcaciuc-Albu, Iulian Vesper, Traian Chelaru, E. Ar. Zaharia, dar și Nicolae Iorga, G. Tutoveanu și unde și a făcut debut în poezie Lucian Blaga - anunța apariția la Cernăuți a ziarului Cuvântul Țărănimii. Alt ziar cernăuțean - Dreptatea din 17 februarie 1922 se făcea și el ecoul evenimentului gazetăresc: „Marți 19 februarie va apare la Cernăuți un nou ziar săptămânal Cuvântul Țărănimii, organ al Partidului Țărănesc din B ucov inaʺ. Făcând cronica presei din Cernăuți, subsemnat ul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și literatura ucraineană Dacă Elena Loghinovsky părea ușor dezarmată de raportul dintre limba română și cea rusă, despărțite de familiile atât de diferite cărora aparțin, cu limba ucraineană situația pare mai încurajatoare, într-o abordare biografică, ce iscodește arhivele școlilor cernăuțene: note bune la limba ucraineană, conform documentelor școlare. Ștefan Hreniuc se bucură de avantajele oferite de paralelism, în raport cu influențele, atunci când punctează elemente de convergență între opera eminesciană și literatura ucraineană, în special Taras Șevcenko. Dacă între operele lui Șevcenko și
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
bucura împreună cu semenii de valorile morale pe care le descoperea în ființa etnicului românesc, alături de popoarele din belșug înzestrate și lăsate de Dumnezeu pe pămînt. Stă mărturie, printre multe altele, o minunată scrisoare către prietenul său A. Hurmuzachi, celebrul cărturar cernăuțean, din partea de Bucovină astăzi sub ocupație, ca urmare a unei incredibile trădări naționale de ultimă oră, postdecembristă și neocomunistă. „Iubite amice, În trecerea mea prin Bucovina, am petrecut cu tine cîteva zile, de a căror plăcere îmi aduc adesea aminte
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
așa îmbogățire a literaturii naționale. Noi din parte-ne mulțămindu-i pentru onorătoarea și mult prețuita conlucrare a D-sale, ne bucurăm a aduce aici frumosului geniu poetic și zelului național al D-sale un public omagiu”. Să reținem: celebra publicație cernăuțeană „Bucovina” era cea mai importantă și audiată de toată românimea de la Est de Carpați, de la Milcov la Ceremuș și nu numai. Iașul lui V. Alecsandri și Alexandru I. Cuza, Mînjina lui C. Negri, Cernăuțiul Fraților Hurmuzachi, Bucureștiul lui Ion Ghica
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
poporană, scoțînd la lumină toate comorile cele mari, bogate și frumoase ale literaturii poporane pentru ridicarea edificiului literaturei moderne”. Cartea preotului bucovinean apărea la Cernăuți, autorul avînd grijă să precizeze pe pagina de titlu: „Membru al Academiei Române”. În aceeași vreme, cernăuțeanul Dimitrie Dan publica lucrarea Din toponimia românească, de data asta în capitala țării (București, „Socec”, 1896). Peste tot, se trezise la viață același „plai românesc”, toponimic, demografic, de suflet. Nu trebuie să aducem mișcările folcloristice naționale, din secolul al XIX
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ar fi fost în împrejurările date un lucru foarte gingaș, daca nu de-a dreptul cu neputință. Guvernul conservator, în înțeleapta sa rezervă și simțind, se-nțelege, că nu poate să joace rolul unui stat mare, au tăcut la măsurile cernăuțene, dar au răspuns capitala Moldovei prin o contrademonstrare impuitoare, care de atunci se repetează în fiecare an. Românii din Bucovina erau însă mult mai umiliți decât noi chiar, pentru că se serba acolo, pe pământul lor clasic, pierderea înrîuririi lor politice
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Îi face pe mulți să renunțe a mai aduce În discuție conceptul valoare 2 Ms. Literatura sud-americană, de exemplu, nu se ferește să exploateze adîncurile propriei mitologii, care-i dă vigoare și distincție În planul universal; de altă parte, poetul cernăuțean Arcadie Opaiț este apreciat la Kiev pentru caracterul transnațional al creației sale, punîndu-se În opoziție absolută naționalul cu universalul. În același fel, un reputat compozitor basarabean cerea, Într-un interviu, să nu fie băgat În chiloți naționali, că asta nu
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
vremii îi face pe mulți să renunțe a mai aduce în discuție conceptul valoare națională. Literatura sud-americană, de exemplu, nu se ferește să exploateze adîncurile propriei mitologii, care-i dă vigoare și distincție în planul universal; de altă parte, poetul cernăuțean Arcadie Opaiț este apreciat la Kiev pentru caracterul transnațional al creației sale, punîndu-se în opoziție absolută naționalul cu universalul. În același fel, un reputat compozitor basarabean cerea, într-un interviu, să nu fie băgat în chiloți naționali, că asta nu
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
-a, iar Ilie în clasa întâi gimnazială. În legătură cu acesta din urmă lucrurile sunt neclare, întrucât în catalogul de la Ferderber este trecut, în 1852, Ilie Eminovici, în vârstă de 7 ani, deci născut în 1845 la Dumbrăveni, spre deosebire de catalogul de la gimnaziul cernăuțean unde este trecut: Eminowicz Ilie, născut la 7 iulie 1846 în Moldan, Borduzani, Bottuchan 49. Poate că Mihai, timid cum era, să nu fi luat examenul, poate a existat alt motiv, care să fi determinat înapoierea împreună cu tatăl său (nemulțumit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
După monografia istoricului și criticului literar Liviu Papuc, dedicată lui Leca Morariu (Editura Timpul, Iași, 2004) cele trei volume de scrisori completează, nuanțează și luminează noi unghiuri ale vieții, activității și personalității universitarului, eminescologului, scriitorului, folcloristului, istoricului și criticului literar cernăuțean Leca Morariu. Angajat într-o dispută profesională cu George Călinescu, la începuturile carierei didactice a acestuia, criticat, înfierat toată viața de către acesta, nu atât cu motive, cât dintr-un spirit răzbunător, pătimaș, vindicativ, trebuind apoi să se refugieze la Râmnicu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
1944, din calea trupelor staliniste, ani în șir fără pensie de la stat și obligat să-și câștige o existență precară, cântând din vioară la un restaurant din Râmnicu Vâlcea sau dând lecții de muzică unor elevi interesați, pasionați, nefericitul universitar cernăuțean, Alexandru Leca Morariu, și-a salvat și a donat statului român orașului Suceava întregul său patrimoniu cultural foarte bogat, adunat și selectat de câteva generații. Și bădia Eugen Dimitriu, refugiat și prigonit și el, fie de sovieticii care ne-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
maternă, participare procentuală În organismele administrative locale și Parlamentul țării, societăți, asociații și partide aveau reprezentanți În Camera Deputaților și Senat. La alegerile din mai 1920 Bucovina a fost reprezentată de 17 deputați, 9 senatori- un senator era din partea Universității cernăuțene. În volumul „ Românii din Ucraina” este dată o listă cu personalități și funcții privitor la viața socială, politică și culturală ce se desfășura În Bucovina În perioada românească interbelică. În anul școlar 1919/1920 În Bucovina funcționau 308 școli dintre
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
au fost reparate. A fost construită o Casă a Culturii cu o bogată bibliotecă și numeroase săli de studii și conferințe. S-au acordat ajutoare substanțiale celor nevoiași; sub conducerea sa au fost construite Banca Centrală, Biblioteci pe lângă catedrele universității cernăuțeni, s-au adus ameliorări construcțiilor balneare din stațiunea Vatra-Dornei care se afla În administrația mitropoliei de Cernăuți. Practica balneară a fost modernizată prin dotarea cu aparatură modernă și lărgirea bazei de tratament. S-a amenajat parcul stațiunei și s-a
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
mental, zilnic) trece poetul Vasile Tărâțeanu, cu fruntea plecată în semn de venerație și recunoștință. De aici și marea responsabilitate pentru tot ceea ce face ca român, ca intelectual. "Eroism cultural", apreciază criticul literar Adrian Dinu Rachieru. "E un tip spiritual cernăuțeanul", spun cei apropiați. Provocările sunt mari pentru autorul volumului de poeme Orizonturi decapitate. În acest efort de edificare a cauzei românilor din Ucraina, autoritățile politice de la București ar trebui să se implice mult mai mult. Să audă strigătul disperat al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
și sfințite de mitropolitul Visarion Puiu, există plăci comemorative care consfințesc o realitate istorică. La Bălți, s-a făcut acest lucru. Dacă "singurul sens al existenței e de a-i găsi un sens" (Mircea Eliade), am convingerea că prietenii noștri cernăuțeni sunt pătrunși de adevărul acestor cuvinte. "Poezia este pentru mine și zbor, și cântec, și durere, și vis, și lumină îmbătătoare. E cea mai plăcută povară de care n-aș vrea să mă debarasez niciodată. Ca de credința în Bine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Mihai Cazacu, Sextil Dascăl, George Nimigean, care doreau să afirme în literatura bucovineană noi forme de artă. Am răsfoit paginile acestei reviste pe ascuns în timpul studenției. Apoi, în mod deschis, când au devenit accesibile și fondurile secrete al Bibliotecii Universității cernăuțene, și după apariția unor studii serioase. De exemplu, cel al remarcabilului istoric și critic literar Mircea A. Diaconu, Mișcarea "Iconar". Literatură și politică în Bucovina anilor '30, la editura Timpul din Iași în 1999; după retipărirea și punerea în circulație
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]