154 matches
-
(n. 16 septembrie 1917, Chitila-București, România), este o graficiană și pictoriță română. Părinții, cernăuțeni, se aflau în 1917 în refugiu, în sudul țării unde s-a și născut viitoarea plasticiană. După război familia Masichievici revine la Cernăuți. Aici Hortensia urmează studiile primare și liceale, apoi, Facultatea de Drept (1939). Studiază, în continuare, la Academia
Hortensia Masichievici Mișu () [Corola-website/Science/308447_a_309776]
-
ajutat nici de tătari, polonezi sau germani, se retrage la Constantinopol. Exilat la Rhodos în urma insistențelor reînscăunatului Alexandru Lăpușneanu, ajunge negustor de pietre scumpe, obținând avere și trecere la Istanbul. Punându-se în legătură cu boierii moldoveni, între care cu Ieremia Golia Cernăuțeanul, nemulțumit de prea multa plecare către polonezi a lui Bogdan Lăpușneanu, fiul lui Alexandru Lăpușneanu, jurând credință turcilor, Ioan Vodă câștigă tronul Moldovei. Bogdan Lăpușneanu e învins și gonit cu tot ajutorul polonez, ba chiar înlăturat și din Polonia. Văzându
Ioan Vodă cel Viteaz () [Corola-website/Science/298812_a_300141]
-
ar fi fost în împrejurările date un lucru foarte gingaș, daca nu de-a dreptul cu neputință. Guvernul conservator, în înțeleapta sa rezervă și simțind, se-nțelege, că nu poate să joace rolul unui stat mare, au tăcut la măsurile cernăuțene, dar au răspuns capitala Moldovei prin o contrademonstrare impuitoare, care de atunci se repetează în fiecare an. Românii din Bucovina erau însă mult mai umiliți decât noi chiar, pentru că se serba acolo, pe pământul lor clasic, pierderea înrîuririi lor politice
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ca traducător la locotenența regală (1857), apoi concipist la Consiliu (1861), Alexandru Roman a avut privilegiul de a fi numit profesor extraordinar al primei catedre românești. De altfel, el însuși student la Viena și coleg cu cunoscutul lingvist și profesor cernăuțean Aron Pumnul, Alexandru Roman s-a format ca profesor prin activitatea la nivelul școlilor gimnaziale din Oradea. I-a fost dat acestui mentor de școală românească să activeze cu multă râvnă, având ocazia de a fi primul și în acest
Moment aniversar (1863-2003) by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/13444_a_14769]
-
din secolul al XVIII-lea. Aici se află 2.000 de pietre funerare, pe care sunt sculptate stele funerare impresionante, precum și leul (simbol al iudaismului). Printre cei care au fost înmormântați aici se află și Sara Schmidt, mama celebrului tenor cernăuțean Joseph Schmidt (1904-1942), decedată la 31 mai 1950. În anul 1848, cele 20 de familii de evrei din Gura Humorului au format o comunitate și au început să folosească o casă particulară pe post de sinagogă. În 1869, pe strada
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
După monografia istoricului și criticului literar Liviu Papuc, dedicată lui Leca Morariu (Editura Timpul, Iași, 2004) cele trei volume de scrisori completează, nuanțează și luminează noi unghiuri ale vieții, activității și personalității universitarului, eminescologului, scriitorului, folcloristului, istoricului și criticului literar cernăuțean Leca Morariu. Angajat într-o dispută profesională cu George Călinescu, la începuturile carierei didactice a acestuia, criticat, înfierat toată viața de către acesta, nu atât cu motive, cât dintr-un spirit răzbunător, pătimaș, vindicativ, trebuind apoi să se refugieze la Râmnicu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
1944, din calea trupelor staliniste, ani în șir fără pensie de la stat și obligat să-și câștige o existență precară, cântând din vioară la un restaurant din Râmnicu Vâlcea sau dând lecții de muzică unor elevi interesați, pasionați, nefericitul universitar cernăuțean, Alexandru Leca Morariu, și-a salvat și a donat statului român orașului Suceava întregul său patrimoniu cultural foarte bogat, adunat și selectat de câteva generații. Și bădia Eugen Dimitriu, refugiat și prigonit și el, fie de sovieticii care ne-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
din Cernăuți (1900-1905); în 1928 avea să-și ia aici doctoratul în litere (germanistică). După un stagiu ca profesor la Liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava, din 1929 până în 1940 este titularul Catedrei de limba și literatura germană a universității cernăuțene. A debutat cu traduceri în „Junimea literară” (1906), revistă la a cărei editare a participat, alături de I. I. Nistor. La Suceava a scos și redactat „Gazeta poporului” (1918-1921). Colaborează cu studii, recenzii, eseuri la „Convorbiri literare”, „Revista germaniștilor români”, „Făt-Frumos
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288242_a_289571]
-
bucura împreună cu semenii de valorile morale pe care le descoperea în ființa etnicului românesc, alături de popoarele din belșug înzestrate și lăsate de Dumnezeu pe pămînt. Stă mărturie, printre multe altele, o minunată scrisoare către prietenul său A. Hurmuzachi, celebrul cărturar cernăuțean, din partea de Bucovină astăzi sub ocupație, ca urmare a unei incredibile trădări naționale de ultimă oră, postdecembristă și neocomunistă. „Iubite amice, În trecerea mea prin Bucovina, am petrecut cu tine cîteva zile, de a căror plăcere îmi aduc adesea aminte
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
așa îmbogățire a literaturii naționale. Noi din parte-ne mulțămindu-i pentru onorătoarea și mult prețuita conlucrare a D-sale, ne bucurăm a aduce aici frumosului geniu poetic și zelului național al D-sale un public omagiu”. Să reținem: celebra publicație cernăuțeană „Bucovina” era cea mai importantă și audiată de toată românimea de la Est de Carpați, de la Milcov la Ceremuș și nu numai. Iașul lui V. Alecsandri și Alexandru I. Cuza, Mînjina lui C. Negri, Cernăuțiul Fraților Hurmuzachi, Bucureștiul lui Ion Ghica
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
poporană, scoțînd la lumină toate comorile cele mari, bogate și frumoase ale literaturii poporane pentru ridicarea edificiului literaturei moderne”. Cartea preotului bucovinean apărea la Cernăuți, autorul avînd grijă să precizeze pe pagina de titlu: „Membru al Academiei Române”. În aceeași vreme, cernăuțeanul Dimitrie Dan publica lucrarea Din toponimia românească, de data asta în capitala țării (București, „Socec”, 1896). Peste tot, se trezise la viață același „plai românesc”, toponimic, demografic, de suflet. Nu trebuie să aducem mișcările folcloristice naționale, din secolul al XIX
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
IX.1945, Sinăuții de Jos-Cernăuți), poet și gazetar. Este fiul Elenei (n. Puiu) și al lui Dumitru Tărâțeanu, țărani. Primele șapte clase le face în satul natal, apoi învață la Cernăuți (1961-1964). Devine student la Facultatea de Filologie a Universității cernăuțene, dar, obligat să efectueze stagiul militar, va întrerupe cursurile și va absolvi în 1972. Lucrează ca reporter și corespondent special al cotidianului „Zorile Bucovinei” (1969-1981), ulterior trece la Redacția emisiunilor în limba română de la postul de radio Kiev (1981-1991). Fondator
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290085_a_291414]
-
Sorina Gabriela Costea, Conștiința rostului, LCF, 1996, 39; Rachieru, Poeți Bucovina, 462-470; Ioan Romeo Roșiianu, „Litanii”, CRC, 1997, 5; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 233-234; Rodica Mureșan, Un inepuizabil și neîmpăcat Ulyse, „Crai nou”, 1999, 6 noiembrie; Ion Beldeanu, Doi poeți cernăuțeni, CL, 1999, 12; Ion Murgeanu, Poetul Bucovinei luptătoare, „Curierul românesc”, 2000, 7-8; Grigore C. Bostan, Lora Bostan, Pagini de literatură română. Bucovina, regiunea Cernăuți (1775-2000), Cernăuți, 2000, 471-481; Mihai Iacobescu, „Iluzii și lanțuri”, „Bucovina literară”, 2002, 3-4; Mihai Cimpoi, Critice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290085_a_291414]
-
din același oraș în 1940. A căzut pe frontul din Moldova, în luptele împotriva armatei sovietice. Debutase la șaisprezece ani, în 1935, cu o poezie, în revista „Freamătul literar” (Siret). Alături de Aurel Bogaci și Nicolae Tăutu, este întemeietor al „Septentrionului” cernăuțean. Tot la Cernăuți, F. inițiază și îngrijește colecția „Miorița”. Colaborează la un număr relativ mare de periodice, între care „Bugeacul”, „Înnoirea” (Arad), „Junimea literară”, „Observatorul” (București), „Prepoem”, „Suceava”, „Catedra” (Galați), „Universul literar”, publicând, pe lângă versuri proprii, articole, comentarii și cronici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286975_a_288304]
-
vremii îi face pe mulți să renunțe a mai aduce în discuție conceptul valoare națională. Literatura sud-americană, de exemplu, nu se ferește să exploateze adîncurile propriei mitologii, care-i dă vigoare și distincție în planul universal; de altă parte, poetul cernăuțean Arcadie Opaiț este apreciat la Kiev pentru caracterul transnațional al creației sale, punîndu-se în opoziție absolută naționalul cu universalul. În același fel, un reputat compozitor basarabean cerea, într-un interviu, să nu fie băgat în chiloți naționali, că asta nu
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
cel Mare” din Suceava, se transferă în 1906 la Școala Normală din Cernăuți, unde va activa până în 1914, când trece în Regat, fiind numit profesor și director la Liceul „Nicolae Filipescu” din Bazargic (1914-1916). Membru încă din studenție al societății cernăuțene Junimea, își face debutul în 1901, la „Deșteptarea”, cu un articol despre Avram Iancu. Va fi unul din fondatorii revistei „Junimea literară” (1904), din al cărei comitet de redacție face parte. Mai colaborează cu articole de critică literară, însemnări, note
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290207_a_291536]
-
Îi face pe mulți să renunțe a mai aduce În discuție conceptul valoare 2 Ms. Literatura sud-americană, de exemplu, nu se ferește să exploateze adîncurile propriei mitologii, care-i dă vigoare și distincție În planul universal; de altă parte, poetul cernăuțean Arcadie Opaiț este apreciat la Kiev pentru caracterul transnațional al creației sale, punîndu-se În opoziție absolută naționalul cu universalul. În același fel, un reputat compozitor basarabean cerea, Într-un interviu, să nu fie băgat În chiloți naționali, că asta nu
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
cădea eroic la numai 31 de ani. Atras de timpuriu de literatură, G. debutează în 1904 cu proză la „Junimea literară” din Cernăuți, semnând cu pseudonimul Nicu Nalbă. Își continuă activitatea publicistică în perioada studenției, lucrând ca redactor la revistele cernăuțene „Deșteptarea” și „Viața nouă”, precum și la „Românul” din Arad. Mai colaborează în paralel și la alte periodice („Tribuna”, „Viața românească”, „Convorbiri literare”, „Glasul Bucovinei”, „Neamul românesc”) cu articole, versuri și proză. Sfârșitul prematur l-a împiedicat să-și adune scrierile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287337_a_288666]
-
maternă, participare procentuală În organismele administrative locale și Parlamentul țării, societăți, asociații și partide aveau reprezentanți În Camera Deputaților și Senat. La alegerile din mai 1920 Bucovina a fost reprezentată de 17 deputați, 9 senatori- un senator era din partea Universității cernăuțene. În volumul „ Românii din Ucraina” este dată o listă cu personalități și funcții privitor la viața socială, politică și culturală ce se desfășura În Bucovina În perioada românească interbelică. În anul școlar 1919/1920 În Bucovina funcționau 308 școli dintre
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Din 1897, când apare la Cernăuți „Patria”, scrie foiletoane politice atât de vehemențe și demascatoare la adresa guvernului și a aparatului administrativ habsburgic, încât redacția nu îndrăznește să publice multe din ele. După 1900 va colabora la „Timpul” și la ziarul cernăuțean „Deșteptarea”. De asemenea, la „Bukowiner Journal” (cu câteva foiletoane, între care trei sunt despre Mihai Eminescu) și la „Sentinela”. A scos în broșură o prezentare a scriitorului Constantin Stamati-Ciurea (1897). Bolnav de ftizie, alcoolic, ducând o existență boema, va sfârși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290128_a_291457]
-
românești din epoca sa, inclusiv în problemele care priveau aspectul și scrierea limbii. Maiorescu a preluat însă majoritatea ideilor despre scrierea fonetică dezvoltate de Aron Pumnul, a introdus un principiu propriu, "intelectual", și a proferat un rechizitoriu desființator la adresa profesorului cernăuțean, lăsînd să se creadă că ideile respective sînt ale sale (Despre scrierea limbei române). De la Simion Bărnuțiu, criticul a preluat elemente pentru structurarea cursului de logică, iar de la Bărnuțiu și Laurian a receptat principiile de organizare a cursurilor de istorie
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Ligii Culturale. Îmbinând bunul gust cu inițiativa, organizează o serie de conferințe, spectacole, concerte, șezători ș.a. Cea mai însemnată biruință a lui ca președinte al Ligii rămâne amplasarea, în decembrie 1930, a bustului lui Eminescu în parcul Arboroasa din fața catedralei cernăuțene. G. desfășoară de timpuriu o activitate publicistică susținută. Articole de critică, istorie literară, literatură comparată, poezii, nuvele, traduceri, studii filosofice și din domeniul pedagogic sunt răspândite cu generozitate în numeroase publicații din Bucovina și din alte părți ale țării. Cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287243_a_288572]
-
unde va frecventa și Liceul „Aron Pumnul” (1922-1929), și Facultatea de Teologie (1929-1933). A audiat și cursurile Facultății de Litere și Filosofie și ale Seminarului Pedagogic Universitar (1933-1936). Corector și încasator al ziarului „Glasul Bucovinei”, preot apoi într-o comună cernăuțeană, va lucra din 1937 în cancelaria Mitropoliei Bucovinei. Pe lângă alte însărcinări, a avut și răspunderea redacțională a publicațiilor „Credința” (1937-1949), la care colabora, alături de alți tineri poeți, încă din 1935, și „Foaia oficială” a Mitropoliei (1947, devenită „Cuvântul adevărului”, 1948
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285387_a_286716]
-
relația cu Uniunea Scriitorilor și Academia din România), cu Mihai Cimpoi (cu care am realizat numeroase acțiuni culturale de înalt nivel), cu Nicolae Dabija și Dumitru Matcovschi (poeți și patrioți români cu care m-am sfătuit deseori), cu Arcadie Suceveanu (cernăuțean cu fire poetică sensibilă), cu Emil Loteanu (reputat regizor de film de talie internațională, decedat între timp), cu Eugen Doga (compozitor de notorietate) ș.a. Relațiile cu unii dintre aceștia mai sunt și acum calde și apropiate. Ambasada a sprijinit în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
stațiunea Experimentala Agricolă Suceava (1965-1971). 3. Sprijin documentar al cercetătorilor din cele două stațiuni, Îndeosebi pentru pregătirea lucrărilor de doctorat. 4. Translator și ghid la obiective turistice bucovinene pentru delegații străine sau din țară. 5. Colaborator principal, alături de Erich Beck (cernăuțean stabilit În Germania), la redactarea lucrării Enciclopedia Bucovinei (2 volume) a lui Emil Satco, Biblioteca Bucovinei I.C.Sbiera, Suceava, 2004. 6. Muzeograf la Complexul muzeal Fălticeni (1971-1975). 7. Ctitor al « Galeriei oamenilor de seamă », in casa donată de frații scriitori
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]