244 matches
-
de Carmen Niculcea, Atlanta, Georgia În familia mea din România există o frumoasă tradiție că, de fiecare dată când se ciocnește un pahar, urârea nu e “Noroc”, ci “Hai să ne-mpăcăm”! Și asta nu pentru că ar fi niște oameni certăreți, nu, Doamne ferește, ba din contră. Rareori mi-a fost dat să văd oameni mai așezați și mai cuminți. Și nu e nici genul de îndemn din cântecul lui Florian Pittiș: <> E mai curând un mod de a împărtăși bucuriile, împlinirile
HAI SǍ NE-MPǍCǍM! de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353505_a_354834]
-
meu din Negrești-Oaș. Un călugăr bătrân de la Mănăstirea Bixad-Oaș, căruia îi mersese vestea pentru rețetele de ceaiuri din plante vindecătoare. Treisprezece liste de ceaiuri și câteva îndrumări pentru tratamente. Reproduc parțial: „ÎNVĂȚĂTURILE CĂLUGĂRULUI MIHAI” FIȚI VESELI! Înainte de orice, fii moral! Certăreții au fața urâtă, brăzdată de riduri, iar cei buni, care sunt gata să ierte oricând și orice greșeală, au fața liniștită. Dacă de la noi pleacă o faptă bună, locul nu rămâne gol, ci se va înmulți de „zece ori” (!) în
FOREVER de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354552_a_355881]
-
trebuie să avem un plus de orgoliu și să fim atenti la viitorul ei. Am văzut ziariști care în loc să servească limba română, își servesc patronii care-i plătesc. O crainică de la o televiziune a rățoit limba prin tonul strident și certăreț pe care-l imprimă unei discuții. Cuvintele limbii noastre sunt dulci, se spun pe un ton potolit. Parc-am fi niște țațe care se ceartă printre gard. Un altul scoate din mâlul limbii cuvântul urât, alături cu pornografia, și-i
LIMBA ROMÂNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359988_a_361317]
-
ne încurcăm în jartiere, focul reprezintă înțelepciunea umană, dar nu putem merge mai departe pentru că de la fum încolo este taina creației, numerele și poezia, punct! Licurișca se amuza pe seama noastră. Le arunca pîine păsărelelor și zîmbea cu ironie. Un graur certăreț țopăia pe balustrada terasei și îl imita pe Thomas. Gras și înfoiat, le gonea pe celelalte păsărele, asemenea lui Thomas, care voia să ne convingă, cu argumente agresive, că el este deținătorul adevărului absolut. Stați, le-am zis eu, aici
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
altora etc.) conformist nonconformist, spirit rebel, antisocial deschis către nou reticent, negativist, conservator curajos, întreprinzător timid, are teamă de eșec perseverent, performat mediocru, neperformant se apreciază corect se învinovățește pe sine, se subestimează, se simte inferior altora prietenos, tolerant neprietenos, certăreț, ostil, înjură orientare bună în mediul social dezorientat social rezistent la frustrare intolerant la frustrare, anxios responsabilizat pentru propriile acțiuni iresponsabil de propriile acțiuni dă replici mature în diverse situații imatur în dialog și acțiuni calm, binedispus nervos, prost-dispus, stresat
Mircea Florian Ruicu: ROLUL FAMILIEI ÎN ADAPTAREA ŞCOLARĂ A COPILULUI () [Corola-blog/BlogPost/339387_a_340716]
-
-nțelegi cu omul, înainte să vin eu? Că-s curios, zău așa! Văzându-l pe Alex cum vorbea și având impresia că ține mai mult cu Damblagiul decât cu el, îi fu necaz. Se încruntă și pe un ton ușor certăreț îi răspunse: - Măi Alex, pe cuvântul meu de-onoare, că-ți spun adevăru'! Și dacă nu mă crezi, întreabă-l pe domnul... apoi privindu-l pe Ghiță, cum te cheamă omule? Sau întreabă pe cine vrei tu din local, că
CĂPITANUL VASILE (9) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341175_a_342504]
-
vorbelor de spirit, cu sau fără conținut satiric, unele sunt sclipitoare: „Nu pot fi genial la orice oră. Apropo, cât e ceasul?”,„Multe fete visează la un prinț pe un cal alb, dar urca pe primul măgar.”, “Anticii erau cam certăreți: ne-au lăsat toate vasele sparte.”, „Retractez tot ce vroiam să spun !” Dorel Schor își câștigă pariul săptămânal, prin rubrică să din revista telaviviană „Expres Magazin”. Firește, nu toate zicerile sale sunt la nivel de excelență. Ar fi și imposibil
UN MAESTRU ISRAELIAN AL ZICERILOR SAPIENŢIALE ÎN LIMBA ROMÂNĂ de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342145_a_343474]
-
Deodată, mintea mi s-a luminat! O lanternuță s-a aprins instantaneu și pâlpâind își îndemna bateriile să-mi mănânce bezna din creier. Luminița risipea și decibelii țâfnoși a conflictului la care încă eram martor. Mai auzeam frânturi de glasuri certărețe, ca un ecou ce se pierdea prin văile și dealurile grafice ale frazelor împădurite cu semne de punctuație. Muza pe care o căutam de ceva vreme mă copleșea cu inspirația ei și mă îndemna să scriu ... să scriu ... să scriu
CUVÂNTUL CARE RÂDE de LICĂ BARBU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342138_a_343467]
-
se derula creativ de bine, aud în urma mea un râset cristalin, ce-mi gâdilă în mod plăcut creierul sufocat de cearta mofturoaselor semne ortografice. Întorc capul cuminte cu minte cu tot și iscodesc sursa râsului. Nimeni. Măi, să fie! Semnele certărețe s-au împăcat, stau tipărite la locul lor, cărțile își așteaptă de-o vecie cititorii, iar bibliotecara zbârnie cântecul sforăitului. Nu râde-n somn căci nu-i permite regulamentul. Atunci? Cine a râs? Și de cine-a râs? De mine
CUVÂNTUL CARE RÂDE de LICĂ BARBU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342138_a_343467]
-
Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 289 din 16 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Moda Nu mai scriu Poezii Cu zurgălăi și zorzoane Pentru cucoane. Acum e la modă Poezia seacă, Aridă Și dură Ca o cărămidă. Înflorește poezia Protestatară, Certăreață Precum o precupeață. Se cultivă poezia- Proză, Anemică, Ciolănoasă Și bântuită de nevroză Port cu mine Mi-au prădat avutul hoții; Au intrat în sanctuar; De comun acord cu toții, n-au lăsat un rând măcar. Toate visurile mele, Deziluzii amărui
MODA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342555_a_343884]
-
deși fantomele au contribuit din plin. Nici 6 luni nu au trecut de când un milion de alegători nu l-au mai preferat pe Ponta, când acesta î-și dă frâu liber caracterului. Toți acuză pe Băsescu că ar fi tartorul certăreților iar Ponta, sărmanul, trebuia să-i joace în strună răspunzând cu insulte la „glumele marinărești cam pipărate”. Acum de ce insultă Președinția, așa de amorul artei? Nu cumva este, el Ponta, întruchiparea Discordiei? Este clar că el a aruncat mărul prin
AŞA-I ROMÂNUL! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341586_a_342915]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > GRAURII Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1506 din 14 februarie 2015 Toate Articolele Autorului GRAURII Ia te uită cum din zare Pe sub norii lunguieți Vin cu gălăgie mare Mii de grauri certăreți! Ciripind în limbi străine, În poiană cată loc Ca să știe orișicine C-aduc primăvara-n cioc. Și-uite-așa, întorși acasă, Se trezesc în dimineți În pădurea rămuroasă Uluiți de frumuseți. Le-a fost dor, iar bucuria E prea mare, că se
GRAURII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1506 din 14 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341643_a_342972]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > STICLEȚII Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1644 din 02 iulie 2015 Toate Articolele Autorului STICLEȚII În salcâm sticleții, Între frunze crude, S-au strâns certăreții - Și amici, și rude. Și-i o gălăgie, Că se-aude, frate, Tocmai din câmpie. Așa nu se poate! Țipă hoțomanii Cât îi ține gura, Cred chiar și curcanii Că întrec măsura. Și-ntr-o veselie Printre crengi se cheamă
STICLEŢII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343308_a_344637]
-
2014 Toate Articolele Autorului Ascult printre gratiile gândirii cântecul ciorilor când își învață puii să zboare. În cel mai înalt copac din curtea copilăriei, adolescenței și maturității, liniștea taie orizontul câmpurilor care împresoară bucuria de a fi. Pe fundalul aproape certăreț al sunetului glasurilor păsărilor înțelepte, desfac zalele lanțului prezentului și părăsesc mintea, lăsând inima să cuprindă imaginile alfabetului ramurilor acelui copac, mai înalt decât blocul în care îmi strâng zi de zi clipele vieții pământene. Zâmbesc cerului printre tușele de
IMAGINE MEREU VIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1276 din 29 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343066_a_344395]
-
Nicolae mințile, Nicolae, care nici la degetul mic nu l-ar fi ajuns pe Gabi. Ce diferența între ei, ca de la cer la pământ! Cât de atent și sensibil era Gabi în comparație cu Nicolae, care mereu își scotea la iveală firea certăreața și brutală! Îi reveni în memorie una din excesele lui de gelozie. Fuseseră invitația la ziua unui coleg de facultate, Ovidiu. Acesta fusese căsătorit, dar divorțat, soția nu a vrut să-l urmeze acolo unde a primit repartiția, era față de
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/340136_a_341465]
-
cu melodii, care-i mergeau la suflet. I-a căzut în mreje. Se apropiase de el și pentru că-i simțea nefericirea, crescuse într-o familie în care scandalul era la ordinea zilei. Tatăl, om harnic, dar pătimaș la băutură, era certăreț și cuvintele-i curgeau ca apa din gură, cu înjurături care mai de care mai urâte. Munca în mină îl îndobitocise și-l îmbolnăvise de silicoză, așa că, fiind pensionat de boală, lucra pe acasă, era priceput și meșter la toate
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378305_a_379634]
-
pe a viselor minunată aripă... Pe umeri de zare să mă sprijin aș vrea Atunci când, singură, mă cuprinde întristarea, Când nimeni nu m-ascultă și nu mă-nțelege Doar depărtarea suflete curate alege... Și liniștea să-nvăluie norii zgomotoși Să-mpace certăreții risipiți și furioși, Clipele care-n voie alunecă pe lângă mine Să se oprească când totul va fi bine... Atunci când am să devin o vagă amintire De pe umerii zării voi arunca câte o privire, Spre lumea aceasta în care nu mă
MARIANA CIUREZU [Corola-blog/BlogPost/378283_a_379612]
-
clipăSă plutesc pe a viselor minunată aripă...Pe umeri de zare să mă sprijin aș vreaAtunci când, singură, mă cuprinde întristarea,Când nimeni nu m-ascultă și nu mă-nțelegeDoar depărtarea suflete curate alege...Și liniștea să-nvăluie norii zgomotoșiSă-mpace certăreții risipiți și furioși, Clipele care-n voie alunecă pe lângă mineSă se oprească când totul va fi bine...Atunci când am să devin o vagă amintireDe pe umerii zării voi arunca câte o privire,Spre lumea aceasta în care nu mă regăsescSi
MARIANA CIUREZU [Corola-blog/BlogPost/378283_a_379612]
-
două ore, numai că apare lelea Măria jucând și chiuind. Sticla de țuică, de data aceasta avea spânzurată de gât o floare de mușcată roșie, iar coțofana satului striga: „Noroc ginerele are!... Mireasa e fată mare! ”. Amețiți de băutură, veseli, certăreți, curioși să afle cu cine s-a iubit soră-mea, până la urmă au fost convinși de lelea Măria că au fost păcăliți, că așa se tocmesc cuscrii: „Mai pune vecine, mai lasă jupâne; dai un ban și prinde bine!” și
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378826_a_380155]
-
de Carmen Niculcea, Atlanta, Georgia În familia mea din România există o frumoasă tradiție că, de fiecare dată când se ciocnește un pahar, urârea nu e “Noroc”, ci “Hai să ne-mpăcăm”! Și asta nu pentru că ar fi niște oameni certăreți, nu, Doamne ferește, ba din contră. Rareori mi-a fost dat să văd oameni mai așezați și mai cuminți. Și nu e nici genul de îndemn din ... Citește mai mult Dragii mei cititori, aș dori să vă recomand lectură unui articol
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381300_a_382629]
-
-mpăcăm!de Carmen Niculcea, Atlanta, Georgiaîn familia mea din România există o frumoasă tradiție că, de fiecare dată când se ciocnește un pahar, urârea nu e “Noroc”, ci “Hai să ne-mpăcăm”! Și asta nu pentru că ar fi niște oameni certăreți, nu, Doamne ferește, ba din contră. Rareori mi-a fost dat să văd oameni mai așezați și mai cuminți. Și nu e nici genul de îndemn din ... XXX. LA MULȚI ANI DE 8 MARTIE!!, de Mara Circiu, publicat în Ediția nr.
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381300_a_382629]
-
aud și nu mai miros nimic când mă uit la TV] Oamenii se dezlipesc greu de televizor. Cei mai mulți nu pot trăi nici o zi fără să se uite măcar la programul de știri, iar când televizorul lipsește din casă, devin irascibili, certăreți, nervoși, etc. În cazul dependenței "substanță este adesea consumată în cantități mai mari și în cursul unei perioade mai lungi decât s-a intenționat inițial". Jucătorii la cazino își propun adesea să joace doar până vor câștiga ceea ce au pierdut
EFECTELE TELEVIZIUNII ASUPRA MINTII UMANE SI DESPRE CRESTEREA COPIILOR IN LUMEA DE AZI de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375326_a_376655]
-
spun la cei ce le ascultă și, dacă găsesc seninătate și liniște, ajung cu siguranță, dacă întâlnesc zgomot eșuează și se descompun în aer[100]. De asemenea, elevul trebuie să șadă cu decență, să nu fie obraznic, nici arțăgos, nici certăreț, nici trufaș, ci să fie smerit și pregătit întotdeauna nu de a preda, ci de a învăța. Când elevii sunt întrebați de dascăl să răspundă nu toți odată, ci numai cel ce a fost întrebat. Vor întreba și ei, nu
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
-i punea oricând în dilemă pe geneticieni, poetul tandru, un rezervist cu veston și apucături de caporal, marea poetă a celor mici, o babă toxică, clonțoasă și păroasă, poeta diafană, cu alura ei de balenă eșuată, Marele Dramaturg, un îngâmfat certăreț vestit pentru dramele sale cu oțelari fruntași, iar ultimul, ca de obicei, poetul oniric, făcut praf, că venea de la un parastas și emoțiile îl dăduseră gata. Evident toți cu alaiul lor de lăudători. Sala era plină, masa, cu toate eforturile
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
Dogele citește cu glas tare un mesaj din partea lui Petrarca care îl îndeamnă să încheie pace cu Veneția. Senatul se pronunță zgomotos împotriva tratatului. Simon Boccanegra continua cu cuvintele: “Iată pe Cain care ridică măciuca să însângerata amenințând cele două certărețe ale Italiei. Adriatică și Liguria sunt una și aceeași Patrie.“ Pledoaria Dogelui este întreruptă de strigate venite de pe străzile orașului. Uitându-se pe fereastră, Paolo anunță că în jurul Palatului Fieschi s-a strâns o mulțime de plebei avându l în
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]