2,563 matches
-
precumu și declararea de circonstante usuratorie, se va forma, sub pedepsa de nulitate; prin majoritate de voturi. Declarațiunea juratiloru va constata, sub pedepsa de nulitate, acesta majoritate, fără a areta numerulu voturiloru. În casu de paritate de voturi asupra veri-carii cestiuni, afară de cestiunea pentru circonstante usuratorie, părerea cea mai favorabile acusatului va prevalida. Articolul 372 Jurații voru intra după aceea în auditoriulu curții și-și voru relua lucurile. Președintele îi va întreba care este resultatulu deliberatiunii loru. Primulu juratu se va
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
declararea de circonstante usuratorie, se va forma, sub pedepsa de nulitate; prin majoritate de voturi. Declarațiunea juratiloru va constata, sub pedepsa de nulitate, acesta majoritate, fără a areta numerulu voturiloru. În casu de paritate de voturi asupra veri-carii cestiuni, afară de cestiunea pentru circonstante usuratorie, părerea cea mai favorabile acusatului va prevalida. Articolul 372 Jurații voru intra după aceea în auditoriulu curții și-și voru relua lucurile. Președintele îi va întreba care este resultatulu deliberatiunii loru. Primulu juratu se va redica și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
s-aru desființa condemnarea. Esecutarea condemnatiunii va fi de dreptu suspensa, prin ordinea Ministeriului Justiției, pînă ce vă pronunția curtea de casațiune, iar în urmă, de se va cuveni, prin decisiunea preparatoria a acestei curți. Curtea de apelu pronuntiandu simplu asupra cestiunii de identitatea persoanei, vă tramite decisiunea și actele cercetării sale la curtea de casațiune, care va pute să caseze decisiunea condemnatoria, si chiaru, cerendu casulu, să tramita procesului în cercetarea unei alte curți de jurați de cea care va fi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
secțiunii civili requisitoriulu seu coprindetoru de denunțarea prevenitului. Articolul 502 Fie preceduta sau nu de unu mandatu de depunere denuntiarea adresată la secțiunea civile, în puterea articolului precedente, numită secțiune, transformată în camera de punere în acasatiune, pronutia asupra acestei cestiuni mai înainte de ori ce altă. Dacă respinge denuntiarea, va ordona liberarea prevenitului. Dacă o admite, vă tramite pe tribunalu sau pe judecătorului prevenitu înaintea secțiuniIoru unite. Articolul 503 Denuntiarea incidente intr-unu procesu pendinte la curtea, de casațiune, se va
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
în științe juridice și în științe de stat cu teza "Pedeapsa cu moartea". Timp de un an, între 1990-1991 și-a făcut stagiul militar la Școala de Artilerie de la Sibiu. În timpul studiilor a avut un rol important în distribuirea documentului " Cestiunea română din Transilvania și Ungaria", interzis de autorități. La 23 septembrie 1894 s-a căsătorit cu Lucia, una din fiicele lui Partenie Cosma. Stagiatura și-o face în birourile de avocatură ale lui Pavel Rotariu și Emanuil Ungurianu. Examenul de
Aurel Cosma () [Corola-website/Science/336582_a_337911]
-
disculpat pe Simeon Mihălescu de orice vină. Acesta, într-un discurs în fața Senatului, a recunoscut că s-au produs abuzuri cu ocazia rechizițiilor despre care declara că el „a ridicat numai un mic colț al vălului care acoperă această scabroasă cestiune”. În urma tuturor acestor dezvăluiri Eminescu acuza guvernul liberal că a încercat să ascundă opiniei publice eșecurile politicii sale și să arunce răspunderea asupra Parlamentului sau a regelui. După încheierea Congresului de la Berlin, cea mai urgentă măsură ce i s-a
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
care mergea prin consistent al lui D. Vatamaniuc în antipatii, ci de interese. Înclinând pădurea înzăpezită să presare flori; 1985 Publicistica lui Eminescu 1870spre una sau alta, e evident că cum, în 2004, aflându-se la Stratford - 1877. punem în cestiune interesele sau upon - Avon, fără să apeleze la vreo Și abia când seria de Opere a ale unuia sau ale altuia. Dovedind hartă topografică, a ajuns la casa lui consemnat vol. IX-XIII și addenda XV, însă, prin toată atitudinea noastră
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
la rangul de Mitropolie (eveniment întâmplat în anul 1864). După ani întregi de amânare, în ședința Sinodului Mitropolitan din 8 mai 1880, Partenie Cosma, directorul băncii „Albina”, a făcut primele propuneri concrete pentru reluarea demersurilor destinate edificării catedralei: „"să studieze cestiunea edificării unei biserici catedrale cu toate cele ce după ritul nostru aparțin ei"”. Urmează ani de dezbateri sterile cu privire la locul construirii catedralei și a modului cum ar trebui să arate aceasta. În sesiunea sinodală anuală din 21 aprilie 1897, Sinodul
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
combătut exagerările latiniștilor, susținând un sistem mai aproape de ortografia folosită în România, care ea însăși avea probleme cu trecerea textelor bisericești scrise cu caractere chirilice la alfabetul latin. În 1877 a inițiat publicarea "Programelor", în primul număr apărând studiul său "Cestiunea ortografiei române", în care a susținut o poziție mixtă, între ortografia fonetică, pe care o considera superioară, și ortografia latinistă a lui Timotei Cipariu, admisă temporar din considerente de unitate a scrierii. Vasile Damian (n. 6 martie 1855, Zlatna - d.
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
evenimentele din urmă și consecințele lor, încât chiar și numai perspectiva unei noi conflagrații nu poate decât a ne inspira grija cea mai mare. Noi credem că este mai mult decât imprudent din parte-ne de a ne pune chiar cestiunea: în ce parte a balanței am arunca și noi forțele noastre în cazul vreunui conflict ” (Mihai Eminescu, „Presa”, în numărul de ieri..., în Opere vol. XI, ed.cit., 1984, pag. 50)[5].
Congresul de la Berlin () [Corola-website/Science/311419_a_312748]
-
obține „privilegiomuri cu care trăiesc mădularele și popii acestei Biserici sfinte“ și nu o unire dogmatică, așa cum reiese din textul latin al „Manifestului“, considerat a fi fost falsificat de iezuiți. Istoricul Augustin Bunea ia apărarea documentului în 1893, în lucrarea „Cestiuni din dreptul și istoria Bisericii Române Unite“, partea a II-a, studiul „Autenticitatea și genuinitatea manifestului de unire cu Biserica Romei din 7 octombrie 1698“, aratând că deosebirile dintre variantele „Manifestului“, redactat în cele două limbi, sunt nesemnificative. Guvernatorul Bukow
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
iulie - 8 august 1878; ea a îndemnat comitetele de femei create în timpul războiului de independență (1877 - 1878), pentru susținerea frontului și devenite ulterior organizații permanente feministe, să cuprindă în programele lor, pe lângă obiective filantropice, și obiective economice, politice și culturale (Cestiunea femeilor). Articolele semnate de ea, alături de acelea ale liderilor politci cu vederi democratice, despre condiția muncii feminine, lacunele mari în instrucția și educația femeii, dificultățile create în mod artificial în calea promovării sale în diferite profesiuni, etc. reprezintă documente de
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
În eseul său, el dă oarecum vina pe Realitatea, care îl cheamă pe Domnul Dan la talk show-uri. Reproșul e publicat, culmea, lângă alt editorialist al Adevărului, Stelian Tănase, de la emisiunea căruia a început totul... Totuși, să revenim la cestiune! ”Cum? Simplu, oameni buni! Trimiteți-vă copiii la școală. Îndemnați-i să citească. O carte, două, trei. Am pierdut deja 20 de ani! Am înlocuit cunoașterea cu Zeul Ban. Spiritul, cu fițele. Cultura, cu manelismul. Munca, cu superficialitatea. Modestia, cu
Ziare, la zi: În Gândul, CTP sugerează că ar fi homosexual () [Corola-journal/Journalistic/27992_a_29317]
-
ca text, cîntecile de la urmă cereau un avânt eroic, care putea culmina apoi în acorduri religioase. Dar avântul a lipsit, ceea ce însă nu ne oprește de a recunoaște pe deplin frumusețea muzicei, deși caracterul ei nu era propriu scenei în cestiune. [12 noiembrie 1877] [""ROMÎNUL" DEAPĂNĂ DIN NOU... "] Romînul" deapănă din nou cuvinte ca să dovedească că "Presa" ar fi dovedit că avem nevoie de război cu turcii ca de apă și că mari lucruri a trebăluit d-nealor până acuma. Pe noi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și generos suveran. Asemenea cunosc guvernul rusesc ca guvernul unei puteri amice. Însă nimic mai mult. Ei n-au nimic a face nici cu o personalitate prea înaltă ca să fie pusă în joc și a[l] cărui nume în aceste cestiuni ne-a silit să-l pronunțăm numai fățărnicia care nu respectă nimic a d-lui C. A. Rosetti. Asemenea românii n-au nici o vorbă cu guvernul rusesc care este, credem, însărcinat cu interesele Imperiului și ale poporului rusesc, iar nicidecum
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
căci altfel n-o putem numi - de a vorbi despre reluarea Basarabiei, pe atâta vreme am ignorat glasul unei prese care știam prea bine că n-are nici o însemnătate și este liberă a se ocupa în mod platonic de toate cestiunile pe cari le permite poliția de a fi discutate, fără de a-i crește cuiva prin aceasta peri albi. Dar astăzi nu mai este presa rusească care vorbește, ci guvernul, care acolo este tot. {EminescuOpX 41} Astfel dar am pierdut 15000
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mai este atunci între popor, ca personalitate juridică, și niște bande neorganizate? Dacă am făcut odată greșala de a încheia convenție cu ea, n-am încheiat-o pentru a servi politica rusească în special. însărcinată de Europa de a regula cestiuni ce nu ne privesc pe noi, nu i-am cerut decât să ne garanteze ea în special ceea ce toate puterile ne-au garantat {EminescuOpX 42} prin Tratatul de la Paris: integritatea și neatârnarea teritoriului nostru actual. Poate să fie în alte
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
rânduri tributul admirațiunei noastre, ne simțim datori totodată a-i cere iertare dacă pe dânsul, care n-a așteptat și n-avea nevoie ca "indignarea să-l facă poet", îl coborâm astăzi la prozaica meserie de prim-bucureștar. [9 februarie 1878] ["CESTIUNEA RETROCEDĂRII... Cestiunea retrocedării Basarabiei cu încetul ajunge a fi o cestiune de existență pentru poporul român. Puternicul împărat Alexandru II stăruiește să câștige cu orice preț stăpânirea asupra acestei părți din cea mai prețioasă parte a vetrei noastre strămoșești. Ințelegem
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
admirațiunei noastre, ne simțim datori totodată a-i cere iertare dacă pe dânsul, care n-a așteptat și n-avea nevoie ca "indignarea să-l facă poet", îl coborâm astăzi la prozaica meserie de prim-bucureștar. [9 februarie 1878] ["CESTIUNEA RETROCEDĂRII... Cestiunea retrocedării Basarabiei cu încetul ajunge a fi o cestiune de existență pentru poporul român. Puternicul împărat Alexandru II stăruiește să câștige cu orice preț stăpânirea asupra acestei părți din cea mai prețioasă parte a vetrei noastre strămoșești. Ințelegem pe deplin
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
iertare dacă pe dânsul, care n-a așteptat și n-avea nevoie ca "indignarea să-l facă poet", îl coborâm astăzi la prozaica meserie de prim-bucureștar. [9 februarie 1878] ["CESTIUNEA RETROCEDĂRII... Cestiunea retrocedării Basarabiei cu încetul ajunge a fi o cestiune de existență pentru poporul român. Puternicul împărat Alexandru II stăruiește să câștige cu orice preț stăpânirea asupra acestei părți din cea mai prețioasă parte a vetrei noastre strămoșești. Ințelegem pe deplin această stăruință, deoarece, la urma urmelor, pentru interesele sale
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cât și în popoarele mari ale Apusului, credința în trăinicia poporului român. Rusia voiește să ia Basarabia cu orice preț: noi nu primim nici un preț. Primind un preț, am vinde; și noi nu vindem nimic! Guvernul rusesc însuși a pus cestiunea astfel încît românii sânt datori a rămânea până în sfârșit consecuenți moțiunilor votate de către Corpurile legiuitoare; nu dăm nimic și nu primim nimic. Românul care ar cuteza să atingă acest principiu, ar fi un vânzător. [10 februarie 1878 ] {EminescuOpX 47} ["FIINDCĂ
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ne trebuie o frontieră naturală ca și României și aceasta nu se poate stabili altfel decât primind noi Basarabia de sud, iar nu cedând pe cea de nord, precum cerea mai deunăzi o foaie românească. Dacă pentru România e o cestiune de onoare națională și militară de-a păstra partea respectivă de țară, e și pentru noi o cestiune analogă de a restabili granițele noastre precum erau ele înainte de 1856. Să admitem că de amândouă părțile e amor-propriu la mijloc: dar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Basarabia de sud, iar nu cedând pe cea de nord, precum cerea mai deunăzi o foaie românească. Dacă pentru România e o cestiune de onoare națională și militară de-a păstra partea respectivă de țară, e și pentru noi o cestiune analogă de a restabili granițele noastre precum erau ele înainte de 1856. Să admitem că de amândouă părțile e amor-propriu la mijloc: dar un amor-propriu este acela al unui popor de 80000000, și cellalt a unui popor de patru-cinci milioane. Presa
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pe baza ei justă și s-o liberăm de complicațiunile care se creează prin presa română, ce se lasă a fi târâtă prea departe. Noi, pentru a contribui asemenea la restabilirea întrebării pe bazele ei adevărate, vom răspunde următoarele: 1. Cestiunea Basarabiei, care poate fi pentru Rusia o cestiune de onoare militară, deși după a noastră părere rău înțeleasă, este pentru noi nu numai o cestiune de onoare, ci una de existență. România, pierzând pământul ce dominează gurile Dunării, devine un
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de complicațiunile care se creează prin presa română, ce se lasă a fi târâtă prea departe. Noi, pentru a contribui asemenea la restabilirea întrebării pe bazele ei adevărate, vom răspunde următoarele: 1. Cestiunea Basarabiei, care poate fi pentru Rusia o cestiune de onoare militară, deși după a noastră părere rău înțeleasă, este pentru noi nu numai o cestiune de onoare, ci una de existență. România, pierzând pământul ce dominează gurile Dunării, devine un stat indiferent, de-a cărui existență sau neexistență
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]