59 matches
-
joacă - tradiția spune ca este rușinos pentru Ceată ca o fată să stea nejucată. În casa fetei respective se adună multă lume, vecini, rude și prietene - de aceea, cât timp Ceata mănâncă, muzicanții cântă melodii de joc, iar pe rând cetașii joacă fetele prezente. În tot acest timp, Sameșii (Sameșul Mare și Sameșul Mic) au ca responsabilitate principală paza Glugii - agățată în cui la intrarea în casă de Vătaful Mare. Deoarece știu că în Glugă se află toată componenta financiară a
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
Mare, există și o altă formă de prețuire pe care Ceata o arată pentru fete sau familii din sat. Atunci când colindă, dacă gospodarul este om de vază și are fată de măritat, sau dacă fata respectivă "vorbește" cu unul din cetași, Vătaful Mare este cel care joacă, iar Gluga este așezată după gâtul fetei - tot în semn de încredere. De Sf. Vasile ceata iese la joc urmând toate regulile din zilele anterioare. După ce ajunge la căminul cultural, ceata 'pornește' jocul cu
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
la joc urmând toate regulile din zilele anterioare. După ce ajunge la căminul cultural, ceata 'pornește' jocul cu o sârbă, urmată de învârtita și hațegana ca și în celelalte zile. Ca sa poată să scoata jocul din sală în curte , unul dintre cetași joacă steagul în mod ostentativ, sunând clopotele si zurgălăii, și provocând astfel pe ceilalți tineri să îl fure. Furatul steagului este singurul motiv pentru care ceata poate scoate jocul din sală, ca urmare în ziua de Sf. Vasile steagul "se
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
se deplasează la locul ales pentru datul in strai. Se aduce si se intinde straiul - o cergă foarte groasă de lână, lucrată prin mijloace tradiționale, pe care e cusută o pânză foarte rezistentă, țesută de asemenea ea la război. Părinții cetașilor se înțeleg din timp cu cei care vor ține de strai, aproximativ 25 - 30 de bărbați, (în funcție de mărimea straiului), care, așezați umăr lângă umăr, prind si intind straiul. Folosind acest strai, toti deodata, la comanda unuia singur, aruncă în aer
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
bărbați de vază din sat. Primul aruncat in strai este un copil sau un tânăr, 'de proba', pentru a verifica rezistența straiului si sincronizarea aruncătorilor. Urmează un oficial al primăriei - primar și/sau viceprimarul; cineva de-al gazdei; iar apoi cetașii, începând cu vătaful mare. Fiecare cetaș în parte este aruncat în sus până când una din fetele din ceată plătește pentru el și strigă "Îi scos". Dupa cetași se mai pot da în strai și fetele din ceată , care vor și
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
aruncat in strai este un copil sau un tânăr, 'de proba', pentru a verifica rezistența straiului si sincronizarea aruncătorilor. Urmează un oficial al primăriei - primar și/sau viceprimarul; cineva de-al gazdei; iar apoi cetașii, începând cu vătaful mare. Fiecare cetaș în parte este aruncat în sus până când una din fetele din ceată plătește pentru el și strigă "Îi scos". Dupa cetași se mai pot da în strai și fetele din ceată , care vor și au curaj, apoi muzicanți si copii
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
oficial al primăriei - primar și/sau viceprimarul; cineva de-al gazdei; iar apoi cetașii, începând cu vătaful mare. Fiecare cetaș în parte este aruncat în sus până când una din fetele din ceată plătește pentru el și strigă "Îi scos". Dupa cetași se mai pot da în strai și fetele din ceată , care vor și au curaj, apoi muzicanți si copii. La sfârșit se adună straiul și se bea rachiu cald din partea cetașilor și a fetelor ce și-au scos "drăguții" din
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
ceată plătește pentru el și strigă "Îi scos". Dupa cetași se mai pot da în strai și fetele din ceată , care vor și au curaj, apoi muzicanți si copii. La sfârșit se adună straiul și se bea rachiu cald din partea cetașilor și a fetelor ce și-au scos "drăguții" din strai, iar ceata se strânge din nou în fața caminului cultural sau primăriei și danseaza "horița", un dans specific pentru Țara Făgărașului. Jocul se mută înapoi in sala căminului cultural și continuă
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
îi cere să evite a calcă locurile cu semănaturi; adică să nu nesocotească muncă plaugarului chinuit, ci să țină drumul pe razoare. Atunci cand ceață intra într’o pivniță pentru a lua de ale mâncării și băuturii, Stânga îi previne pe cetași să nu ia peste cele necesare, să nu facă risipă, deoarece: Noi ce-om bea și om mânca, Aia nu e sărăcia. Ca să luați sama aciia: Să nu sloboziți muncă, Că ne blăstamă lumea. La împărțirea prăzii între haiduci, Stânga
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]