KorAP: Find »[drukola/base=cetate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...1186 >

29,634 matches

Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427

ducă zilele în lumea mai umilă și mai înțelegătoare a satelor de câmpie decât în cetatea fastuasă a regelui Agatos, unde mai fusese el de câteva ori, dar unde treburile cerșitului îi mergeau nespus de prost căci, de cum apărea în cetate, ba era luat la bătaie de alții din breasla lui, ba era amenințat să fie prins de paznici cerșind în fața ușilor templelor. Nu se temea însă deloc că va fi prins și aruncat în temniță, acolo unde ar fi avut

PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
fi avut adăpost și hrană asigurată. Însă, odată închis în hrubele temniței, s-ar fi dus pe copcă cea mai mare plăcere a vieții lui, aceea de a umbla haihui dintr-un loc în altul. Trebuia, deci, ca ajungând în cetate, să fie cu mare băgare de seamă! Tragodas aflase câte ceva despre asediul cetății Atalya de către armata persană. Totuși, zărind de departe zidurile înalte și cenușii ale cetății și văzând puzderia de corturi strălucitoare ale păgânilor întinse pe câmpia din fața cetății

PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
ar fi dus pe copcă cea mai mare plăcere a vieții lui, aceea de a umbla haihui dintr-un loc în altul. Trebuia, deci, ca ajungând în cetate, să fie cu mare băgare de seamă! Tragodas aflase câte ceva despre asediul cetății Atalya de către armata persană. Totuși, zărind de departe zidurile înalte și cenușii ale cetății și văzând puzderia de corturi strălucitoare ale păgânilor întinse pe câmpia din fața cetății, inima i se făcu cât un purice. Fu apucat de un tremur cumplit

PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
a umbla haihui dintr-un loc în altul. Trebuia, deci, ca ajungând în cetate, să fie cu mare băgare de seamă! Tragodas aflase câte ceva despre asediul cetății Atalya de către armata persană. Totuși, zărind de departe zidurile înalte și cenușii ale cetății și văzând puzderia de corturi strălucitoare ale păgânilor întinse pe câmpia din fața cetății, inima i se făcu cât un purice. Fu apucat de un tremur cumplit al picioarelor, iar pielea de pe spinare începu să i se zgâlțâie de frica pe

PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
cetate, să fie cu mare băgare de seamă! Tragodas aflase câte ceva despre asediul cetății Atalya de către armata persană. Totuși, zărind de departe zidurile înalte și cenușii ale cetății și văzând puzderia de corturi strălucitoare ale păgânilor întinse pe câmpia din fața cetății, inima i se făcu cât un purice. Fu apucat de un tremur cumplit al picioarelor, iar pielea de pe spinare începu să i se zgâlțâie de frica pe care o simțea că pătrunde în el. S-a aruncat numaidecât la pământ

PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
la traistră, să-și scoată de acolo din merindele agonisite. De data asta însă, traista lui nu se înduplecă să-i ofere nici măcar o fărâmă de pâine. Se hotărî să se ridice și să încerce ceva. Trebuia să pătrundă în cetate cu orice preț. Dar cum să procedeze? Gândind toate acestea constată însă că numai cu tânguiala de data asta nu ajunge nicăieri. Trebuia să îndrăznească ceva, deși nu știa ce anume. Până la asfințitul soarelui nu îndrăzni să se dezlipească de

PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
răsăritul lunii, mari și arămii, întunericul din jur se mai risipi, iar Tragodas, recăpătându-și speranța, simți că este în stare să se îndrepte exact într-acolo unde mergea și luna. Și cum luna se îndrepta spre zidurile crenelate ale cetății, se hotărî și el să încerce să meargă într-acolo. Cu pași șovăielnici ajunsese în preajma corturilor din tabăra păgână, ascunzându-se de mai multe ori printre scaieți și boscheți de măceși. Ce va face însă mai departe? Foarte aproape se

PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
malurile se îndulciră și viroaga păru că se sfârșește. Simți apa rece mușcându-i picioarele goale care-l dureau de atâtea lovituri și înțepături. Încercă să se dumirească pe unde se află și tresări văzând deasupra capului zidurile impunătoare ale cetății. Oare perșii erau departe? Nici n-apucă să se bucure de izbânda sa și să-și pună întrebarea că și auzi niște pași prin preajmă, pesemne ai unei străji. S-a trântit numaidecât cu fața la pământ, rămânând nemișcat. Straja trecu chiar

PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
un trunchi scorburos de salcie. Căută din nou să se dumirească unde se află. Bucuria i-a fost imensă, căci locul în care ajunsese i se păru cunoscut! Chiar pe lângă el trecea o cărare pe care o știa. Iar zidurile cetății din acea parte îi erau cunoscute. Reușise cu adevărat! Dintr-un salt a ajuns pe malul celălalt al șanțului, acolo unde știa că există o intrare tainică, printr-o adâncitură precum o vizuină, care ducea într-o galerie întortochiată pe sub

PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
cunoscute. Reușise cu adevărat! Dintr-un salt a ajuns pe malul celălalt al șanțului, acolo unde știa că există o intrare tainică, printr-o adâncitură precum o vizuină, care ducea într-o galerie întortochiată pe sub pământ și ajungea dincolo de zidul cetății. Ca orice cerșetor care se respectă, mai folosise și în vremurile bune acest drum ca să ajungă în cetate, căci pe poartă nu era întotdeauna comod să pătrundă, fiind înhățat repede de paznici și alungat, așa cum se întâmpla cu orice cerșetor

PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
există o intrare tainică, printr-o adâncitură precum o vizuină, care ducea într-o galerie întortochiată pe sub pământ și ajungea dincolo de zidul cetății. Ca orice cerșetor care se respectă, mai folosise și în vremurile bune acest drum ca să ajungă în cetate, căci pe poartă nu era întotdeauna comod să pătrundă, fiind înhățat repede de paznici și alungat, așa cum se întâmpla cu orice cerșetor care încerca să se pripășească pe acolo. Pătrunzând în vizuina adăpostită sub mal, Tragodas regăsi imediat gura galeriei

PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311

SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Amintiri > ION IANCU VALE - FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU Autor: Ion Iancu Vale Publicat în: Ediția nr. 1383 din 14 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Preambul La Târgoviște, cu ocazia Zilelor Cetății, a fost lansat și volumul „Școala prozatorilor târgovișteni. Receptarea critică” (Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2014), volum îngrijit de reputatul om de litere, prof. Mihai Stan. Cartea este constituită din două părți, prima reprezentând intervenții ale unora dintre cei mai importanți critici

FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
Corola-blog/BlogPost/362542_a_363871

trupul de slăbiciunile lui până se întrupează din nou vindecat înlăuntrul cu solzi protectori. Seducțiile tale de mentă sălbatică intră sub piele ca iarba în gura coasei, inima se plimbă prin piept deschizând zăvoare ascunse, să intre calul troian. Treptat cetatea din mine se dărâmă. Referință Bibliografică: Treptat / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2225, Anul VII, 02 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat

TREPTAT de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1486042298.html [Corola-blog/BlogPost/362542_a_363871]
Corola-blog/BlogPost/373949_a_375278

Acasa > Poeme > Duiosie > FILE DE CARTE Autor: Daniel Luca Publicat în: Ediția nr. 2083 din 13 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Peste cetăți de nori o altă zi se-arată, Adie-n suflet vântul și gândurile-mi zboară, Pe drum pășește toamna la fel de elegantă, Această zi din viață e-un cântec de vioară... Pe străzi aleargă frunze ce-mi amintesc de mine, Mașinile

FILE DE CARTE de DANIEL LUCA în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_luca_1473729521.html [Corola-blog/BlogPost/373949_a_375278]
Corola-blog/BlogPost/363293_a_364622

fost căsătorit, a avut copii, era drept, iubitor, milos și ajuta întotdeauna pe cei sărmani. Pentru calitățile sale deosebite și pentru credința sa, Dumnezeu l-a înzestrat cu darul tămăduirilor și al facerii de minuni. A fost ales episcop al cetății Trimitundei de unde propovăduia cuvântul lui Dumnezeu și toți enoriașii îl cinsteau în mod deosebit.Duminica și în zilele de sărbătoare păstorea enoriașii iar în restul zilelor își păștea turmele sale de oi. La vreme de secetă, rugăciunile sale au adus

SF. SPIRIDON, FĂCĂTORUL DE MINUNI de ION UNTARU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/12_decembrie_sf_spiridon_f_ion_untaru_1386822970.html [Corola-blog/BlogPost/363293_a_364622]
restul zilelor își păștea turmele sale de oi. La vreme de secetă, rugăciunile sale au adus, prin milostivirea lui Dumnezeu, ploaie și ogoarele au rodit din nou ca să nu sufere oamenii și să moară de foame. Un negustor bogat din cetate strânsese mult grâu pe care nu voia să-l vândă și din lăcomie aștepta să crească prețul pentru câștigul său. Și i s-a plâns un om sărman că neavând bani, negustorul a refuzat să-i dea pe datorie până la

SF. SPIRIDON, FĂCĂTORUL DE MINUNI de ION UNTARU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/12_decembrie_sf_spiridon_f_ion_untaru_1386822970.html [Corola-blog/BlogPost/363293_a_364622]
să-și hrănească familia. Sfântul Spiridon l-a rugat să aștepte până a doua zi și la rugăciunea sfântului, în timpul nopții, s-a dezlănțuit o furtună cu multă ploaie care, pătrunzând în hambarele negustorului, i-a risipit tot grâul prin cetate și oamenii strângeau fiecare cât putea. Într-un caz asemănător, negustorul nu voia să vândă pe datorie ci numai pe aur, atât de avar și fără inimă ajunsese. Sfântul i-a dat celui strâmtorat un bulgăre de aur spunându-i

SF. SPIRIDON, FĂCĂTORUL DE MINUNI de ION UNTARU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/12_decembrie_sf_spiridon_f_ion_untaru_1386822970.html [Corola-blog/BlogPost/363293_a_364622]
Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912

limpezi. Academia, în accepțiunea clasică, este o societate culturală, organizată cu scopul de a promova cunoașterea, creativitatea, arta, știința, tehnica, literatura, poezia, muzica, alte activități culturale, spirituale ori intelectuale. Termenul vine de la grădinile lui Akademos, un crîng de măslini din afara cetății antice Atena, locul celebrei școli de filozofie a lui Platon, Academia din secolul IV î.Chr. Chiar am fost în Grecia, acolo, pe acel loc, să vă cu ochii mei orizontul acela, să inspir aerul vechi în care au vibrat

FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
î.Chr. Chiar am fost în Grecia, acolo, pe acel loc, să vă cu ochii mei orizontul acela, să inspir aerul vechi în care au vibrat cuvintele și rațiunea celor vestiți. Tot așa, mai întîi, am fost și la Helis - cetatea lui Dromi - getul, Dromichete de pe Ialomița - prima universitate europeană, chiar și din lume - după unii, Aula Zamolsiană a geților, Andronicon, fondată cu multe milenii înainte de Academia de la Atena). Termenul a reapărut în Italia în secolul XV cu scopul de a

FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
lîngă Atena, acolo, se afla doar un parc. Platon a fondat o asociație în care tinerii dornici de învățătură puteau dezbate liber diverse teme de istorie și filosofie. Unii profesori, specialiști, predau tinerilor - copii ai unor oameni de seamă ai cetății, lecții de retorică și de științe exacte. Învățămîntul, la început, a fost particular, apoi a devenit și o obligație asumată de cetate pentru locuitorii fruntași ai acesteia, astfel că, împreună cu educația, a devenit o misiune a cetății pentru a crește

FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
diverse teme de istorie și filosofie. Unii profesori, specialiști, predau tinerilor - copii ai unor oameni de seamă ai cetății, lecții de retorică și de științe exacte. Învățămîntul, la început, a fost particular, apoi a devenit și o obligație asumată de cetate pentru locuitorii fruntași ai acesteia, astfel că, împreună cu educația, a devenit o misiune a cetății pentru a crește și a avea, prin învățămînt public, cetățenii pe care și-i dorea în viitor cetatea. După secolul XV, un grup de umaniști

FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
de seamă ai cetății, lecții de retorică și de științe exacte. Învățămîntul, la început, a fost particular, apoi a devenit și o obligație asumată de cetate pentru locuitorii fruntași ai acesteia, astfel că, împreună cu educația, a devenit o misiune a cetății pentru a crește și a avea, prin învățămînt public, cetățenii pe care și-i dorea în viitor cetatea. După secolul XV, un grup de umaniști italieni au redefinit termenul academie drept instituție în care se reuneau umaniștii pentru a discuta

FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
a devenit și o obligație asumată de cetate pentru locuitorii fruntași ai acesteia, astfel că, împreună cu educația, a devenit o misiune a cetății pentru a crește și a avea, prin învățămînt public, cetățenii pe care și-i dorea în viitor cetatea. După secolul XV, un grup de umaniști italieni au redefinit termenul academie drept instituție în care se reuneau umaniștii pentru a discuta și a face un schimb de păreri referitoare la viața culturală a epocii, mersul înainte al culturii în

FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
Corola-blog/BlogPost/381954_a_383283

din 24 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului „Dar îngerul le-a zis: - Nu vă temeți. Că, iată, vă binevestesc vouă bucurie mare, care va fi pentru tot poporul. Că vi s-a născut azi Mântuitor, Care este Hristos Domnul din cetatea lui David”. (Lc. 2,10 -11) Iubiții mei frați, la apropierea Marelui Praznic al Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos, sărbătorit pe 25 decembrie al fiecărui an, vă invit să urmărim împreună evenimentele, să vedem care este semnificația acestei sărbători și

NU VĂ TEMEŢI de PRODROMOS BELE IEROSCHIMONAH în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 by http://confluente.ro/prodromos_bele_ieroschimonah_1450957546.html [Corola-blog/BlogPost/381954_a_383283]
Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106

rarii artiști valoroși, într-o luptă singulară pot pierde conștiința valorii lor. Ceea ce nu s-a întâmplat și nu se va putea întâmpla în ce o privește pe artista Maria Șalaru câtă vreme ea a știut să își zidească o „cetate de reședință artistică” acasă la ea, la Bacău. Rareori cineva își întărește reputația numelui atât de temeinic în mijlocul propriei comunități. E lucru știut: nicăieri proorocii pământeni nu se încununează de succes, dar Maria Șalaru desface acest mit și, iată, ea

MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1491028087.html [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]