799 matches
-
pedepsi odrasla Își privi copilul și văzându-l supărat Îl Întrebă din priviri: Victor Întrebă imediat: Ce ți-a făcut mânzule, te-a bătut, te-a Înjurat, ce ți-a zis?! Eu l-am mâniat tare pentru că nu știu să cetesc jornalu’ și a zis că ordonă să mă nveți! Acu’! Victor, În pofida multor Întrebări și Îndoieli În legătură cu cele spuse de tatăl său și intuind rușinea trasă și interesul băiatului său spuse: Așa a spus?! Dar tu vrei să Înveți literele
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
că ordonă să mă nveți! Acu’! Victor, În pofida multor Întrebări și Îndoieli În legătură cu cele spuse de tatăl său și intuind rușinea trasă și interesul băiatului său spuse: Așa a spus?! Dar tu vrei să Înveți literele mici? Vreau să-i cetesc bunicului și cât o costat palatu’ și câți bani a dat ... mu... muncitorimea pe el! Chiar așa să fie?! Își spuse Victor și zise cam fără Încredere: Bine, mânzule! Scrie toate literele mari pe „un caiet”, cât poți mai corect
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Costin, le-am citit din scoarță În scoarță de multe ori... Mai ales după ce m-am Întors din Infern... Îmi amintesc chiar ce spune Ion Neculce În Predoslovie la Letopisețul Țării Moldovei: „Deci, fraților cetitorilor, cu cât veți Îndemna a ceti pre acest letopisățu mai mult, cu atât veți ști a vă feri de primejdii și veți fi mai Învățați a dare răspunsuri la sfaturi ori de taină, ori de oștire, ori de voroave, la domni și la noroade de cinste
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
pe această temă și afirma cu convingere și mândrie că Victor avea să ajungă ceea ce merita: un matematician de înaltă clasă. Adică, frate, tu-i aplici băiatului zicala lui Creangă: dacă e cal, să tragă și, dacă e popă, să cetească! spuse Norica îngăduitor. Și tu, care la început ai crezut că elevul ăsta al tău nu se pricepe să extragă nici măcar o rădăcină pătrată!... Ce zici tu de Creangă e altă poveste! i-o întoarse Sever cu un aer grav
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
astăzi, pot fi abrogate sau chiar să creeze altele noi, însă de tot către un sinod ecumenic și nicidecum de unul local. 224 Adam = pământ 225 În numărul trecut al revistei s-au strecurat câteva greșeli de tipar. Se va ceti dar A. de Maizieres în loc de A. de Moizieres, Pnevma în loc de pneona și Cerberul în loc de Cerbeul. 226 "Cuvânt Înainte (Foreword)", in Flacăra Sacră, I, 1, 1934, p. 2. 227 Calinic I. Popp Șerboianu, "Cremațiunea și religia creștină" (Cremation and Christianity), în
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
cu sensibilitatea aceluiași critic, intuind dubla natură (chiar duală) a acestui tip de interpret, angajat atât intelectual, cât și afectiv: "sensul unei cărți - ca să devină o experiență vie și valabilă - trebuie să întâlnească sensul deosebit al personalității celui ce o cetește. A critica o operă de artă însemnează a stabili punctele de intersecție dintre adevărurile tale și adevărurile ei. Singură această confruntare poate fi instructivă, deschizătoare de noi perspective și creatoare de valori". Altfel spus, opera este filtrată o dată prin super-ego-ul
Un impresionist lucid by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/7883_a_9208]
-
în alcoave provăzute ca și ferestrele cu corune aurate, draperii de catefea roșie și perdele de atlas verde susținute de ciucuri de fir, ca să nu atingă pămîntul. în acest rai maometic m-am fost culcat alaltăseară, la 11 ore și cetind reculegerile poetice ale domnului de Lamartine, de curînd ieșite la lumină, drept specific somnifer, așteptam pe Morfeu..." (Scr. XX, februarie 1841). Luîndu-l pe Lamartine peste picior, pașoptistul ardelean se situa la o distanță astronomică de colegii săi din Principate. Și
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
aici impresia statornică pe care o provoca celorlalți, cum că ar fi un om extrem de învățat. Introdus superficial în mai multe culturi, Codru Drăgușanu și-a permis să jongleze tot timpul cu ele. "Mediolanul e cetatea metropolitană a lui Sîntu-Ambrosie. Cetește Sinasariul în Mineiul lunii decembrie și vei ști unde mă aflu" (Scr. XVIII, ianuarie 1839), îi spune el, în glumă, prietenului său rămas în Ardeal, om de cultură religioasă ortodoxă. Veritabilul său talent l-au reprezentat limbile străine. După ce învățase
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
popie, cum chitește Smaranda, că și popia are multe năcăfale, e greu de purtat. Și decît n-a fi cum se cade, mai bine să nu fie. Dar cartea îți aduce și oarecare mîngîiere. Eu, să nu fi știut a ceti, de mult aș fi înnebunit cîte am avut pe capul meu (...) Din cărți culegi multă înțelepciune și, la dreptul vorbind, nu ești numai așa, o vacă de muls pentru fiecare". Mamaie (re)confirmă ceea ce bunicul scriitorului, David Creangă din Pipirig
Raport despre starea cărții by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7420_a_8745]
-
românească atât de incredibil familiară, încât părea o limbă de veche ceremonie. O ceremonie de apropiere: "Era atât de distrat încât adresându-se odată unui elev care rămăsese câteva minute taciturn în fața textului latin, cu vorbele: - Frate Iurașcule, n'ai cetit pe azi! Nici n-a băgat de seamă replica acestuia care i-a răspuns în râsul înnăbușit al întregii clase: - Frate Frunză, uite ș'acuma cetesc! După care: - Ce râdeți bre? Am spus cumva vre-o prostie?" (pp. 104-105) Icoane
Deconturi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7964_a_9289]
-
care rămăsese câteva minute taciturn în fața textului latin, cu vorbele: - Frate Iurașcule, n'ai cetit pe azi! Nici n-a băgat de seamă replica acestuia care i-a răspuns în râsul înnăbușit al întregii clase: - Frate Frunză, uite ș'acuma cetesc! După care: - Ce râdeți bre? Am spus cumva vre-o prostie?" (pp. 104-105) Icoane șterse, diafane, coapte în fumul de tămîie, ca să prindă culoare, își schimbă locurile cu caricaturi spălate cu venin. Aderca, ținut de cea mai mare nenorocire a
Deconturi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7964_a_9289]
-
de-a-l îndepărta pe Ibrăileanu din alma mater Jassiorum care habet Pascum. Rău de ea... Duelul literar e, însă, mai savuros și mai mucalit-cumsecade: Aici zace (odihnește, sau repauzează - filologii între ei, n.m.) Giorge Pascu, filolog, mort subit de apoplexie, cetind pe Al. O. Teodoreanu, tocmai când acesta îl iertase." (p. 177). Nu merg mai departe - problema Iorga, bunăoară, ar istovi tomuri - pe urmele acestui polemist îndrăgostit pînă la ură. Și, se-nțelege, ripostînd pînă la duel. Unei lumi ceva mai
Deconturi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7964_a_9289]
-
sursele ("Amănuntele ce urmează le am culese și notate chiar din scrisorile ce adresa Dincă mumei sale, din Paris. În toate săptămînele, ea venea de la viie, cînd găsea o scrisoare de la fiul ei, alerga răpede la mine ca să i-o cetesc. Simțeam și eu o plăcere întru aceasta. Stilul epistolar al lui Dincă, la început simplu și prostălan, dintr-o lună într-alta căpăta o înflorire progresivă" - Emanciparea țiganilor, cap. XVI). Sunt tot atîtea dovezi ale incapacității autorului de a inventa
Povestitor în secolul romantic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7272_a_8597]
-
duminică - Pe Valea Cerbului dincolo de 1800m altitudine. Trecut din nou pe Coștila, citit sub pietroi G. Guillien. 14 august, duminică - Pe Valea Albă până la Zăpadă (cca 1750 m), cu Felix, Cristi și Dan. Zi splendidă. 15 august, luni - Zi splendidă (cetit Claudel) 26 august - Lucru, telefon Kotonsky. Apusul lung. 12 septembrie, luni - „În coșmarul totalitar, adevărații indivizi sunt martiri” (Horcheimer) 2 octombrie, duminică - Astăzi mergând spre Refugiul Coștila aflu că doi tineri alpiniști din Sf. Gheorghe au înghețat pe Brâna Aerienă
Aurel Stroe pe „Calea Lactee“, scrisă pentru el de Nichita Stănescu – pagini de jurnal prezentate de Ana Trestieni – by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5406_a_6731]
-
notațiile în limba română alternează cu cele în franceză sau germană, chiar cu cele în engleză mai rar, după cum compozitorul se află în Franța, Germania sau SUA. Am respectat transcrierea după jurnal a cuvintelor abea în loc de abia, acuma în loc de acum, cetit în loc de citit. Cei care l-au cunoscut știu că nu renunța să zică eu spui în loc de eu spun. Am vrut să mai ascult o dată prin paginile acestui jurnal pe «Eu spui». Sper să fiu în asentimentul dumneavoastră”, notează doamna Trestieni
Aurel Stroe pe „Calea Lactee“, scrisă pentru el de Nichita Stănescu – pagini de jurnal prezentate de Ana Trestieni – by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5406_a_6731]
-
1814 - s-a născut Matei Millo (m. 1896) 25.11.1885 - a murit Grigore Alexandrescu (n. 1810) 25.11.1939 - s-a născut Nicoleta Vionescu 25.11.1941 - s-a născut Nicolae Turtureanu 25.11.1942 - s-a născut Doina Cetea 25.11.1942 - a murit Mihail Dragomirescu (n. 1868) 25.11.1951 - s-a născut Ioan Baba 25.11.1953 - s-a născut Augustin Frățilă (m. 2010) 25.11.1956 - s-a născut Pavel Husarik 25.11.1996 - a murit
Calendar by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/5112_a_6437]
-
nu sunt o Caragea. Să nu fie încurcătură... NELLI: Ei, lasă, nu fi modestă. Nu e nicio încurcătură. Poate suntem chiar verișoare bune, mai știi?... De altfel, eu vă cunosc pe toți. Vă dați seama, bunicu’ are toate dosarele voastre. Cetesc câte unu-două pe seară, ca lectură particulară, până mă ia somnu’! (către Zoe) Nu e nicio rușine că... te-ai retras aici. Se poarrtă mezalianțele. Tot Parrisul e plin de mezalianțe. TRAHANACHE (vexat): Aveți puțintică răbdare... Cum adică - mezalianțe
A DOUA SCRISOARE PIERDUT| sau TRENUL TOGOLEZ NU OPREȘTE LA PARIS Comedie post-caragialiană în patru acte (fragmente) by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/4434_a_5759]
-
Vartic, care „știa povești și anecdote și câte și mai câte. Așa încât, când venea să-mi citească câte ceva, eu îi ziceam: măi, asta ai auzito de la Tinca; el răspundea: ei, n-am mai auzit-o de la Tinca, dar i-am cetit-o ei și mi-a aprobat-o”4, și alte asemenea meschinării fade, fără ecou în știrbirea imaginii țicăuanului, cu un curent pozitiv în creștere, din ce în ce mai viguros, de partea sa. Totuși, în viziunea de ansamblu, și aceste inserții „negative” își
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
de la Biblioteca Națională a României, sună așa: „Domnul meu, Mâine, Mercuri, pe la 8 ½ seara, se adună la mine câțiva amici literari. Dacă Vă convine ora, Vă rog să aduceți tragedia «3 Decembre», despre care îmi scrieți, și să ne-o cetiți. Poate va rămâne timp și pentru un act din «Romeo și Julieta». Cu deosebire considerare T. Maiorescu.” Să fim sinceri, ce autor de azi nu și-ar dori să primească o asemenea invitațiune, pe un asemenea ton, de la un mare
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3775_a_5100]
-
Doina Cetea Lulu de Cluj Lulu hoinărea pe străzi Scuturându-și mânecile hainelor largi și lungi Asemenea vântului de primăvară Stârnind praful și păsările Vrăbii, porumbei, ciori Dar, mai ales, corbi, Corbi uriași . Lulu cânta, vorbea, râdea Te întreba vrute și nevrute Bună ziua, domnule
Istorii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/2765_a_4090]
-
articol retrospectiv intitulat După 27 de ani, publicat cu ocazia retragerii lui de la conducerea revistei, G. Ibrăileanu prezintă particularitățile social-culturale din momentul ei de debut . "În 1906, cînd a apărut revista, situația era aceasta : Sus o elită socială care nu cetea decît franțuzește. Jos un popor care nu cetea nimic". Convinși de necesitatea unei culturi care să-i includă și pe "umiliții și ofensații vieții" (formulă sadoveniană cu iz dostoievskian), întemeietorii Vieții românești recurg la "poporanism", un termen cu înțeles mai
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/10755_a_12080]
-
cu ocazia retragerii lui de la conducerea revistei, G. Ibrăileanu prezintă particularitățile social-culturale din momentul ei de debut . "În 1906, cînd a apărut revista, situația era aceasta : Sus o elită socială care nu cetea decît franțuzește. Jos un popor care nu cetea nimic". Convinși de necesitatea unei culturi care să-i includă și pe "umiliții și ofensații vieții" (formulă sadoveniană cu iz dostoievskian), întemeietorii Vieții românești recurg la "poporanism", un termen cu înțeles mai mult progresist decît estetic. Cu aerul său de
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/10755_a_12080]
-
subalterne, sia pure în un quadro non rivoluzionario e dunque, per alcuni verși, di "rivoluzione passiva". Bisogna sottolineare come per Gramsci lo Stato incida profondamente nella composizione di classe della società, ad esempio facendo diminuire o meno îl peso dei ceti parassitari con la sua politică finanziaria (Q 1, 135, 125). Mă gli esempi potrebbero ovviamente moltiplicarsi, nel momento în cui lo Stato entra direttamente nella "organizzazione produttiva". Qui vi è quella produzione della società da parte dello Stato (elargitore di
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
am sosit în Iași. Am găsit o carte poștală mai veche a dv., în care mă întrebați de manuscript. Astăzi mi-a sosit a doua, și mă grăbesc să vă liniștesc. Manuscriptul dv. e la mine și am început a-l ceti. Ieri, a trecut pe la mine și un domn locotenent, nepot al Dv., care se interesa iarăși de soarta manuscriptului. I-am spus să vă transmită un cuvânt bun. în aceste sărbători voi avea răgaz să cetesc tot și vă voiu
O scrisoare de la Sadoveanu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/10839_a_12164]
-
am început a-l ceti. Ieri, a trecut pe la mine și un domn locotenent, nepot al Dv., care se interesa iarăși de soarta manuscriptului. I-am spus să vă transmită un cuvânt bun. în aceste sărbători voi avea răgaz să cetesc tot și vă voiu comunica impresia mea îndată după asta. Al Dv., cu cele mai distinse sentimente Mihail Sadoveanu". Aceste rânduri sunt adresate de marele prozator Henriettei Krupenski născută Sturdza, cu referire la amintirile ei. Originalul scrisorii se găsește în
O scrisoare de la Sadoveanu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/10839_a_12164]