800 matches
-
putem plânge atât de mult”, motiv pentru care teatrul devine poate încă mai util decât școala, întrucât se adresează și junilor, dar și bătrânilor” cari în școală nu se mai pot instrui” și deopotrivă învățaților și celor „ce nu știu ceti”. Prin urmare, „fondarea unui teatru național român în imperiul austriac nu are mai puțină importanță „decât înființarea câtorva școli...” „Teatrul este cea mai mare școală morală, cea mai mare școală de educațiune, pe lângă biserică și școală, este un templu al
IOSIF VULCAN ŞI TEATRUL de ELISABETA POP în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 by http://confluente.ro/elisabeta_pop_1494822710.html [Corola-blog/BlogPost/370701_a_372030]
-
care, după cum vedem, bântuie în întreaga Rusie. Dacă nu ne-om uni acum cu frații noștri, apoi nu se știe de va mai veni în viitor timp atât de potrivit și în veci vom fi blăstămați de urmașii noștri, cari, cetind istoria, vor vedea că am putut făptui actul de unire și nu l-am făptuit. Eu mă tem de acest blăstăm și strig în gura mare: Să ne unim!” Elena Alistar a fost reprezentanta feminină a unei generații puternice, care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/destine-de-femei/ [Corola-blog/BlogPost/92592_a_93884]
-
din România; 5. domnului Călin Constant, Uniunea Scriitorilor din România; 6. domnului Chifu Gabriel, poet, prozator, Uniunea Scriitorilor din România; 7. domnului Condurache Valeriu Gheorghe (Val Condurache), critic și istoric literar, Uniunea Scriitorilor din România; 8. doamnei Constantinescu Doina (Doinea Cetea), poet, prozator, Uniunea Scriitorilor din România; 9. domnului Coșovei T. Traian, poet, publicist, Uniunea Scriitorilor din România; 10. domnului Cubleșan Constantin, poet, prozator, Uniunea Scriitorilor din România; 11. domnului Cușnarencu George, prozator, Uniunea Scriitorilor din România; 12. doamnei Dimisianu Georgeta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155942_a_157271]
-
pe pământ românesc, ea a fost o autentică regină a României. A iubit poporul român și țara până în ultima clipă a vieții ei, dându-i binecuvântarea, așa cum stă scris chiar în testamentul ei: „Țării mele și Poporului meu, Când veți ceti aceste slove, Poporul meu, eu voi fi trecut pragul tăcerii veșnice, care rămâne pentru noi o mare taină. Și totuși, din marea dragoste ce ți-am purtat-o, aș dori ca vocea mea să te mai ajungă încă o dată, chiar
RĂSCOLITOR COLŢ DE LUME de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_balcicul_rascolitor_co_elena_buica_1355464573.html [Corola-blog/BlogPost/365704_a_367033]
-
și pătată cu untdelemn de candelă...peste care a scris directorul - atat de larg la inimă, precum la buzunar - al Naționalului...fie-i regia ușoară !)...spre ținerea de minte a urmașilor, și urmașilor, carele nu se știe dacă vor mai ceti, măcar, prin cronici, de asemenea minuni și bunătăți...lapte, ouă, unt și carne de vacă.. na, că sării pe alt rând ... ... aci mai recunoscui scrisul părintelui Visarion: “drajii mei, ăla care îi aduse de la Vidraru și plantă brazii a fost
DE PE CARACALULUI LA ŞCOALA OLTENEASCĂ, ÎN POLITICĂ, ŞI ÎNAPOI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/De_pe_caracalului_la_scoala_olteneasca_in_politica_si_inapoi.html [Corola-blog/BlogPost/361771_a_363100]
-
„Dac-am cetit, bine am ispitit și socotit și am aflat că toate tâlcuiesc, acleve-rează și întăresc cu Scriptura sfântă și mie tare plăcură și am scris cu tipariul voao fraților românilor să vă fie pre învățătură”. - Diaconul Coresi Mânat de aceste idealuri
Diaconul Coresi by http://www.zilesinopti.ro/evenimente/18693/diaconul-coresi [Corola-blog/BlogPost/96633_a_97925]
-
ce răsare Și noaptea ni se însenină Apoi... lin scânteie și moare Lăsând în urm'a ei lumină. Vom admira mereu splendoarea Ce'n'nalt Luceafaru'și anină Și vom privi etern spre zarea Unde'a plecat, unde'o să vină. Cetind în dulcea'i poezie Despre "iubiri și doruri multe" Ori despre drag de scumpa glie Și'a vitejiilor virtute; În timp cât luna oglindește Din blânda apelor lucire A florii teiului poveste Ce ni'l aduce'n amintire... Glasu’i
LA ANIVERSARE de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/bianca_aura_buta_1452861467.html [Corola-blog/BlogPost/343350_a_344679]
-
Profesioniști din România, oferit filmului cu un un subiect de reportaj document: „Ce sunt Fășangii?”. Un film realizat de Centrul de Cultură „Augustin Bena” Albă. Filmul a fost realizat la propunerea elevului Medrea Antonio, care cunoștea tradiția fășangilor din satul Cetea, jud. Albă. Impresionat de acest obicei popular străvechi, ui origini păgâne, care se desfășoară la prinderea postului Paștelui, Antonio le-a propus colegilor săi să realizeze un film despre acest obicei. Mădălina Corina Diaconu
Premiu UZP la Festivalul Internațional de Film Etnografic FIFE 2014, Zlatna by http://uzp.org.ro/premiu-uzp-la-festivalul-international-de-film-etnografic-fife-2014-zlatna/ [Corola-blog/BlogPost/93760_a_95052]
-
al muzicii eminesciene. Numai ruperea ritmului îi deosebește câteodată: vezi: „Și dacă ramuri bat în geam...” (Eminescu) și „De-aș fi artist/ Eu ți-aș descri/ A tale mândre gesturi,/ Din al meu dor ar mai pieri/ Când ți-aș ceti/ În versuri.” (Bacovia). Spuneam undeva că toată poezia noastră contemporană a stat sub semnul poeziei eminesciene. E un paradox cum avangarda noastră s-a pus în „contradicție” cu tradiția poeziei lui Eminescu, refuzând să accepte orice autoritate sau model. Și
EMINESCU DUPĂ EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1424251708.html [Corola-blog/BlogPost/365865_a_367194]
-
mi-i de Eminescu, Că de mult l-au alungat Răii care și-au pus „escu” La numele lor spurcat. Scriu, cântând parcă la drâmbă, Mulți școliți prin facultăți Și de-aceea ni se strâmbă Dulcea limbă sub mustăți. Când cetim - doar baliverne Și ne pișc-un gust sălciu, Că nu poți, măcar, discerne, Cum e bine: mort sau viu? Dacă l-ai vedea, bădiță, Neamul nostru, de calici, Cum în sus, ca o căpriță, Dă din coadă pe... chirpici, Cruce
DACĂ L-AI VEDEA, BĂDIŢĂ!... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Daca_l_ai_vedea_badita_.html [Corola-blog/BlogPost/361879_a_363208]
-
al unui arhetip...pe calea unei Mutații. Stăruie o întrebare : la atari itinerarii și destine, AZI, oare, CE și CÂT este românesc în ființa românească, despre care am învățat noi înșine, prin vârstele proprii, și cât ecletic ? Vă rog să cetiți „Dimensiunea românească a existenței”, a marelui Micea Vulcănescu, pare-se reeditată după revoluție, de editura Fundației Culturale Române... ca să îmi înțelegeți corect neliniștea. Deoarece, pare-se, după „orizonturile roșii” evocate de Pacepa, acum se agită a război, în acest spațiu
DESPRE CONDIŢIA STRĂ-MUTĂRILOR: IMPRESII LA O CARTE A DIMENSIUNII ROMÂNEŞTI A EXISTENŢEI SAU PARABOLA BERZEI OARBE ... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_despre_conditia_stra_mutarilor_impresii_la_o_carte_a_dimensiunii_romanesti_a_exis.html [Corola-blog/BlogPost/356986_a_358315]
-
sintetizează magistral zbaterea omului pe pământ, unde „Toate îmi apăreau ca o Fata Morgana / Ce tulbură mintea călătorului prin pustiu...” (Năzuință). Cuvinte vechi, cu parfum arhaic dau un farmec aparte poemelor, chiar dacă forma lor a ieșit din uz. Ex. nime, cetit, cerc (încerc), nimică, cătră (către), viers, nouri, ș.a. Poate că cititorii simandicoși vor strâmba puțin din sprâncene, aceste versuri părându-li-se depășite, oarecum desuete, de o anume vetustețe, comparativ cu poezia modernă, jefuită de imagine și de metafore, bazată
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_magia_versului_de_ac_cezarina_adamescu_1384599522.html [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
Tâmpla sură spre senin V-am alcătuit povestea Și la voi cu dânsa vin, Să o spuneți cu iubire Celor ce-or veni apoi, Ca s-o ducă mai departe Așa cum am dus-o noi. Iară vouă, dragi prieteni. Ce cetiți povestea toată Fie-vă viața blândă Cu de toate-ndestulată. Și din când în când, prieteni Să-nchinați câte-un pahar Și să v-amintiți de mine De un om, de-un povestar. Leonid IACOB Comănești, 23 iunie 2013 Referință Bibliografică
SÂNZIANA de LEONID IACOB în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 by http://confluente.ro/Sanziana_leonid_iacob_1372012730.html [Corola-blog/BlogPost/363868_a_365197]
-
responsabilități revin fiecăruia. Fiică-mea va face, inventarul fameliei pe categorii de vârstă... Zî-i fato! Îmi întinde o hârtie. Eu mută. Mă gândesc: “Ce naiba l-o fi apucat pe tata? Auzi normă!” Tata: - Ai muțit sau ai uitat să cetești? Eu agitată: - Cum să uit? Și încep să turui textul scris de tata până să apară mama cu neamurile: “Inventarul afectiv al fameliei noastre este compus din: eu-fiica, doi părinți, bunicu’ și bunica, un unchi, o mătușă, doi nepoți: Georgică
HAINA de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Haina_mihaela_suciu_1351873531.html [Corola-blog/BlogPost/344987_a_346316]
-
Într-o țară în care oamenii sunt conduși numai de capriciul bestialității lor, nu pot spera nimic. Sunt exclus de la toate posibilitățile vieții. Ca să merg pe stradă trebuie să cheltuesc un capital de energie și atenție cu care alții pot ceti un volum.” E plin de dezgust, descurajare, oboseală. La 33 de ani se compară cu toți martirii lumii de la Cristos încoace. Refuzat de politică, refuzat de teatru, el își găsește preocuparea în roman. În 1930 îi apare romanul „Ultima noapte
CAMIL PETRESCU-SCRIITORUL CARE A VĂZUT IDEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396970610.html [Corola-blog/BlogPost/348513_a_349842]
-
de un preot care printre alte daruri avea și darul beției. Într-o duminică, or fi acum câțiva ani, prea sfințitul, doritor de a schimba potirul pe stacană și de-a părăsi mai degrabă altarul pentru ca să se ducă la crâșmă, ceti liturghia din fugă și alergă la jupânul Moisi, uitând să stingă lumânările în biserică.Era vânt mare în acea zi; vântul suflând printr-un geam stricat găsi de cuvință a fâlfâii perdeaua și a o apropia de para unei lumânări
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ (1) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Viata_satului_romanesc_si_a_tarii_in_literatura_epistolara_1_.html [Corola-blog/BlogPost/350639_a_351968]
-
și unde l-au îngropat. L-am plâns ca pe frate-meu care și el a fost împușcat la Pui, unde o fi locul ăla, că eu numai atunci am auzât de acest sat. A spus poștașul când ne-a cetit hârcia aia primită de la regimentul unde a fost corporat. Tot satul l-a plâns, iar eu cu muma și taica l-am jălit, de credeam că o să ne prăpădim de-atâta durere. După pomana de trei zâle, până la a de
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1492675477.html [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
abecedar nou, la metoda nouă, și astfel, apare, în 1868, Metoda nouă de scriere și cetire pentru usulu clasei I primariă. Mai târziu vor elabora, fără aportul lui Climescu, al lui Ienăchescu și al lui Simionescu, Învățătorul copiilor, carte de cetit în clasele primarie cu litere, slove și buchi cuprinzând învățături morale și instructive (1871). În 1876, la cererea lui Titu Maiorescu, Creangă, de data aceasta doar cu Gh. Ienăchescu, elaborează Povățuitoriu la cetire prin scriere după sistema fonetică. Merită să
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1488629155.html [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
cel uitat între coline, Privesc amar pe drumul colbăit de raza arsă Cum nimenea în vatra lor, nicicând nu vine. Plecat-am toți prin zări și mări departe Orbiți de izul domnului cu pălărie, Orbiți de-a ști și a ceti din carte Uitat-am timp trecut și dorul nost-de glie. Anii s-au scurs, dar dorul greu m-apasă Hrănindu-mi amintiri ce răscolesc, Un dor flămând îmi cheamă trup acasă Acel meleag, un colț de rai lumesc. Cu turme
MI-E DOR... de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Ciprian_Antoche.html [Corola-blog/BlogPost/359022_a_360351]
-
satul din Țara Făgărașului în care Moș Costică Lazăr a scris o carte: Pornind în șirul anilor, am prins timpul de-atunci, l-am oprit și l-am băgat în carte, ca să rămână acolo viu pentru toți care or să cetească. Am pomenit de obiceiuri, de cum se face nunta, am scris strigăturile de horă, am spus descântecele și am povestit cum se fac casele. Am amintit cum se cheamă purceii și cum strigi la drigane (bivolițe), cum alungi cânele și cum
IOSIF KOVACS-PUTREREA CUVÂNTULUI SCRIS-O PUNTE ÎNTRE OAMENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Iosif_kovacs_putrerea_cuvantului_scris_al_florin_tene_1327684053.html [Corola-blog/BlogPost/340603_a_341932]
-
se unește cu porumbul verde sau cu grâul galben. Aici alături de ciobanul Cotiga, Cârțan afla despre dacii cei drepți și viteji, despre împăratul Traian, despre moartea lui Decebal. Și întreabă: Cum aș face bade Ioane să învăț și eu a ceti?/ Ai să înveți dacă vei voi./ D-apăi cum păcate să nu voiesc? Gheorghe Cârțan, elevul, i-a relevat învățătorului sau, ciobanul Cotiga Ion, o minte capabilă să rețină multe informații. După câțiva ani a ajuns să citească și să scrie
BADEA CÂRŢAN de GEORGE BACIU în ediţia nr. 140 din 20 mai 2011 by http://confluente.ro/Badea_cartan.html [Corola-blog/BlogPost/344317_a_345646]
-
am stat pe-aci, pe la noi, apoi iar m-am dus în țară. Vine '94, si cu el, Memorandul. Eu urmăream din doasca în doasca daravelile și eram necăjit că, ziceau ei întruna, suntem neam rău de oameni noi, românii. Ceteam eu, nu-i vorba, multe bune și frumoase, da nu le prea credeam. Is eu așa, un fel de Toma. De-aceea mi-am zis: „Tu trebuie să te duci la Romă, să vezi: ai tu tata, ai tu mama
BADEA CÂRŢAN de GEORGE BACIU în ediţia nr. 140 din 20 mai 2011 by http://confluente.ro/Badea_cartan.html [Corola-blog/BlogPost/344317_a_345646]
-
RECAȘ 579. AGROINDUSTRIALA - S.A. ORBAN BANLOC 580. AGROIMEX - S.A. CĂRPINIȘ 581. AGROIDUSTRIALA 1 DECEMBRIE - S.A. PERIAM 582. AGROINDUSTRIALA AGROGIARM - S.A. GIARMATA 583. AGROINDUSTRIALA AGROTIM - S.A. TIMIȘOARA 584. AGROIDUSTRIALA AGROVEST TIMISENI - S.A. SAG 585. AGROINDUSTRIALA BETIM - S.A. BECICHERECU MIC 586. AGROINDUSTRIALA CETIM - S.A. CENEI 587. AGROINDUSTRIALA DETIM - S.A. DETA 588. AGROINDUSTRIALA FOLEA - S.A. LIEBLING 589. AGROINDUSTRIALA GOLDTIM - S.A. PERIAM 590. AGROINDUSTRIALA IOHTIM - S.A. IONEL 591. AGROINDUSTRIALA IOSITIM - S.A. IOSIFALAU 592. AGROINDUSTRIALA JIMTIM - S.A. JIMBOLIA 593. AGROINDUSTRIALA Km 6 - S.A. TIMIȘOARA �� 594. AGROINDUSTRIALA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215635_a_216964]
-
o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificația elementelor însumate: Biserica de lemn cu un turn este veche din secolul al XV-lea și face parte din patrimoniul cultural național. Stânca, declarată monument al naturii, se numește Piatra Cetii. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190780_a_192109]
-
RECAȘ 579. AGROINDUSTRIALA - S.A. ORBAN BANLOC 580. AGROIMEX - S.A. CĂRPINIȘ 581. AGROIDUSTRIALA 1 DECEMBRIE - S.A. PERIAM 582. AGROINDUSTRIALA AGROGIARM - S.A. GIARMATA 583. AGROINDUSTRIALA AGROTIM - S.A. TIMIȘOARA 584. AGROIDUSTRIALA AGROVEST TIMISENI - S.A. SAG 585. AGROINDUSTRIALA BETIM - S.A. BECICHERECU MIC 586. AGROINDUSTRIALA CETIM - S.A. CENEI 587. AGROINDUSTRIALA DETIM - S.A. DETA 588. AGROINDUSTRIALA FOLEA - S.A. LIEBLING 589. AGROINDUSTRIALA GOLDTIM - S.A. PERIAM 590. AGROINDUSTRIALA IOHTIM - S.A. IONEL 591. AGROINDUSTRIALA IOSITIM - S.A. IOSIFALAU 592. AGROINDUSTRIALA JIMTIM - S.A. JIMBOLIA 593. AGROINDUSTRIALA Km 6 - S.A. TIMIȘOARA 594. AGROINDUSTRIALA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229062_a_230391]