289 matches
-
nu depășeam cu un cap clanța ușii, poate și datorită faptului că mă tunsese tata chilug, în urma unei boacăne făcute cu a lu' Codiță - prietenul meu cel mai bun ... în toate nebuniile -, când la pedeapsa tăierii părului se adăugase și „cetirea ca pe apă” a romanului „Robinson Crusoe” al lui Daniel Defoe. Recunosc, a fost un truc reușit, altfel nu căpătam cartea, dar am primit și bonus, tăierea moțului. Cartea o citisem mai demult, când mi-o dăduse Vițu, celălalt tată
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/340899_a_342228]
-
nu depășeam cu un cap clanța ușii, poate și datorită faptului că mă tunsese tata chilug, în urma unei boacăne făcute cu a lu' Codiță - prietenul meu cel mai bun ... în toate nebuniile -, când la pedeapsa tăierii părului se adăugase și „cetirea ca pe apă” a romanului „Robinson Crusoe” al lui Daniel Defoe. Recunosc, a fost un truc reușit, altfel nu căpătam cartea, dar am primit și bonus, tăierea moțului. Cartea o citisem mai demult, când mi-o dăduse Vițu, celălalt tată
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/340899_a_342228]
-
nu depășeam cu un cap clanța ușii, poate și datorită faptului că mă tunsese tata chilug, în urma unei boacăne făcute cu a lu' Codiță - prietenul meu cel mai bun ... în toate nebuniile -, când la pedeapsa tăierii părului se adăugase și „cetirea ca pe apă” a romanului „Robinson Crusoe” al lui Daniel Defoe. Recunosc, a fost un truc reușit, altfel nu căpătam cartea, dar am primit și bonus, tăierea moțului. Cartea o citisem mai demult, când mi-o dăduse Vițu, celălalt tată
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]
-
CERURI, N-AI VOIE SĂ-L URĂȘTI., de Nicolae Stancu, publicat în Ediția nr. 1721 din 17 septembrie 2015. A plânge pentru semeni, nu este-o-ndatorire, Nu te obligă nimeni o moarte să jelești Dar pentru toată lumea, de la Hristos cetire: Pe cel ce pleacă-n ceruri, n-ai voie să-l urăști. Păcate-avem cu toții, mai multe, mai puține. Le-or judeca la Vamă , când trecem, de Acei, Ce sunt fără de pată, în albe pelerine... Nu suntem noi nici îngeri , nu
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
păcate nu-l da la mort de-a dura, Că s-ar putea întoarce chiar împotriva ta. În sfântul purgatoriu, e timp de chinuire, Pe-acel ce stă la Vamă e trist să-l ocărăști. Să știe toată lumea, de la Hristos cetire: Pe cel ce pleacă-n ceruri, n-ai voie să-l urăști. REPLICĂ LA O POEZIE SCRISĂ DE UN PRIETEN ... Citește mai mult A plânge pentru semeni, nu este-o-ndatorire,Nu te obligă nimeni o moarte să jeleștiDar pentru
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
pleacă-n ceruri, n-ai voie să-l urăști. REPLICĂ LA O POEZIE SCRISĂ DE UN PRIETEN ... Citește mai mult A plânge pentru semeni, nu este-o-ndatorire,Nu te obligă nimeni o moarte să jeleștiDar pentru toată lumea, de la Hristos cetire:Pe cel ce pleacă-n ceruri, n-ai voie să-l urăști.Păcate-avem cu toții, mai multe, mai puține.Le-or judeca la Vamă , când trecem, de Acei,Ce sunt fără de pată, în albe pelerine... Nu suntem noi nici îngeri , nu
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
păcate nu-l da la mort de-a dura,Că s-ar putea întoarce chiar împotriva ta.În sfântul purgatoriu, e timp de chinuire,Pe-acel ce stă la Vamă e trist să-l ocărăști.Să știe toată lumea, de la Hristos cetire:Pe cel ce pleacă-n ceruri, n-ai voie să-l urăști.REPLICĂ LA O POEZIE SCRISĂ DE UN PRIETEN... VII. CELUI CARE NU MAI ESTE, de Nicolae Stancu, publicat în Ediția nr. 1720 din 16 septembrie 2015. Celui care
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
și răbdare pentru cercetare. O filă de cronică Omului în părul căruia strălucesc zăpezile marilor lumini ale Rucărului, dotat cu o istorie proprie, sub fruntea căruia se aprind, se înregistrează și se păstrează sfintele - izvoare-hrisoave...de la întemeiere, de la Matei Basarab cetire, de luptă ale rucărenilor (semnează membrii societății). „Vizitând aceste muzeu, creat de efortul unui singur om, simt nevoia să-mi exprim marea mea admirație pentru istoricul Gh. Pârnuță...Rucărenii au datoria să-i ridice un monument profesorului dr.Gh. Pârnuță pentru
LA RUCĂR-MUSCEL, UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371262_a_372591]
-
noaptea existenței? Și nu numai noi, ființe cu minte, ci și celelalte viețuitoare cu un instinct de conservare mult mai avansat. ● Sacrul se retrage din lume precum soarele în apus. Ori precum speciile de viețuitoare pe cale de dispariție, de la Darwin cetire, care din disperare spre a mai supraviețui fie și o scurtă vreme se ascund hăituite tot mai adinc în întunecimea și desișul umbros al pădurii, pana cand și pădurea dispare, pînă cînd și lacul din pădure se evaporă și pășunea
DESPRE ISPITA DE A TRAI DOAR CU PAINE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379234_a_380563]
-
poeziile lui încât, prin un studiu critic scris cu mare îngrijire și erudițiune a arătat până la evidență că Eminescu a fost un om corupt și la corupțiune învățau poeziile lui. Junimea trebuie ferită de a-i da în mână spre cetire produsele pornografice ale acestui poet-geniu de clică...".33 Dacă finalul notei lui V. Patcașiu se coboară sub nivelul otrăvit al studiului lui Grama, citind articolul lui M. Eminescu ne dăm seama de toleranța poetului, de viziunea superioară asupra rolului bisericii
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
poeziile lui încât, prin un studiu critic scris cu mare îngrijire și erudițiune a arătat până la evidentă că Eminescu a fost un om corupt și la corupțiune învățau poeziile lui. Junimea trebuie ferită de a-i da în mână spre cetire produsele pornografice ale acestui poet geniu de clică..."38 Preot fiind și Patcașiu, cu ochii și sufletul spre Blaj, dar și prin prietenia cu Vasile Lucaciu (în "declarațiunea" din 25 oct. 1852, de solida -ritate cu el și protest pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
miere-amestecat veninul. On est deux prêts à gouter/au miel mêlé le venin. " (Cântec în doi/Chanson à deux) (Miclău, 1978 : 575) ; " vei mânca miere neagră și aplecat vei tăcea " " tu mangeras du miel noir et silencieux tu t'inclineras " (Cetire din palmă/L'avenir dans leș lignes de la main) (Stolojan, 1992 : 79) ; " Pentru un fagure sterp/mi-am ucis stupii flămânzi. " " Pour un nid d'alvéoles sèches/j'ai sacrifié mes ruches affamés. " (Pe ape/Sur leș eaux) (Pop-Curșeu, 2003
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
1992 : 69). → Le verbe " a se sfâșia " (littéralement : " se déchirer ") du titre Ioan se sfâșie în pustie est interprété par Sanda Stolojan comme " se lamenter ", verbe à connotations bibliques : Jean se lamente dans le désert (Stolojan, 1992 : 77). → Le titre Cetire din palmă est interprété par Sanda Stolojan comme L'avenir dans leș lignes de la main (Stolojan, 1992 : 79), version poétique. → Le titre Tăgăduiri est traduit par Dénégations (Miclău, 1978 : 359) et Désaveux (Stolojan, 1992 : 83). → Le nom " blestem " (littéralement : " malédiction
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de sang ". Ce choix traductif annule l'opposition entre le silence et le sang, contenue par le poème d'origine. " vei umblă că și acum printre stele triste și ierburi " " errant comme maintenant parmi leș étoiles tristes et leș simples " (Cetire din palmă/L'avenir dans leș lignes de la main) (Stolojan, 1992 : 79). La traduction de Sanda Stolojan manque de logique. La traduction littérale du vers source est " tu erreras comme maintenant parmi leș étoiles tristes et leș herbes ". Parfois, leș
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
et VI qui, à part l'analyse comparative des traductions, comprennent également un bilan des traits stylistiques des poèmes de Blaga. V., à titre d'exemple, în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., des poèmes comme Munte vrăjit (p. 171), Cetire din palmă (p. 159), Arhanghel spre vatra (p. 181), Trezire (p. 201), La mănăstire (p. 75), Pe ape (p. 125), Poetul (p. 233). V. également Alexandra Indrieș, Corola de minuni a lumii. Interpretare stilistica a sistemului poetic al lui Lucian
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
istorie, dar și de română și franceză. În 1901, își trece examenul de capacitate. Până la pensionare a mai funcționat și la alte școli din București, Ploiești, Focșani. „Unchiul”, cum i se spunea afectuos, elaborează împreună cu M. Nicolescu-Ploiești o Carte de cetire (1926), în 1930 îi apare un manual de limba română, iar în anul următor tipărește cu V. V. Haneș o Antologie a scriitorilor români. A mai fost inspector la Casa Școalelor și inspector general al învățământului primar. În 1918 ajunge prefect
BASSARABESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
-
copiilor”, B. părăsește cu timpul alte preocupări. De altfel, din 1922, când la Craiova îi apare culegerea de povestiri Bucuria copiilor, va tipări aproximativ șaptezeci de cărți adresate vârstelor copilăriei și adolescenței, la care se adaugă și câteva „cărți de cetire” pentru cursul primar. A scris însă mult, enorm chiar, presat de datoria de a furniza material publicațiilor pe care le avea în grijă: schițe, povești, nuvele, romane, scenete și piese de teatru, versuri, articole culturale, note biografice despre autori străini
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
și apoi la Institutul Teologic din Sibiu. Susținut de Andrei Șaguna, își continuă studiile la Leipzig, la întoarcerea în țară fiind numit, în 1861, profesor, la Institutul Diecezan din Sibiu. Lucrările lui didactice (Abțdariu pentru școalele poporale române, Carte de cetire pentru școalele poporale române ș.a.) contribuie la pătrunderea raționalismului în școală și, concomitent, la o folosire îngrijită a limbii române. Ales, în 1864, prim-paroh al orașului Sibiu, hirotonisit protopresbiter, numit asesor consistorial și consilier arhiepiscopal, este și un membru
BOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285797_a_287126]
-
de ce eram chemat în contra obiceiului, spuse însă că servitoriul contelui i-ar fi ordonat să încalece și să vină cât mai degrabă la mine. Eu presimțeam o nenorocire și pornii în moment. Când intrai la conte el părea adâncit în cetirea unei epistole. - Așa, ești domnia-ta, zise el când mă văzu, domnia-ta vii să predici sufletului meu pace?... atunci începe, domnule, va fi interesant de-a te asculta! haha! hahaha! acuma abia sânt cu minte... hahaha!... Mă retrăsei dinaintea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Senatului. Credem că nici demagogii români nu vor rămânea îndărăt mult timp. În zilele din urmă s-a mai ținut în Paris o întrunire, prezidată de senat[or]ul Laurent - pichat, având de secretar pe deputatul Pelletan. Acesta a dat cetire unui proiect de manifest cătră țară, redactat de comitetul provizoriu. Proiectul a fost primit de Adunare cu vii aplauze. În acest act se zice că liga nu-și va da sentința asupra votului prin care Camera a respins revizuirea Constituției
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Tudor Arghezi, Vasile Voiculescu, George Bacovia. Conținutul revistei cuprindea rubrici precum „Povestea vorbei”, rezervată poeziei românești, Însoțite de comentarii ale lui V. Ierunca sau Constantin Amăriuței. Eseurile istorice sau filosofice erau integrate rubricii „O seamă de cuvinte”, În timp ce „Caetele de cetire” erau dedicate unor critici incisive aduse unor personalități ale culturii În general. Rubricile „Dialog”, „Cronica” și „Cronica Poeziei” erau spațiul În care se regăseau analize ale altor publicații ale exilaților, cronici de teatru, expoziții și știri. Una dintre ideile recurente
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ceilalți, ești finit, și dialogul tău cu ceilalți nu poate avea loc decât În dimensiunea de finitudine. Ca să-i răspund Sandei: eu m-am instalat foarte mulți ani, foarte comod, În Humboldt. Or, În general, de la Coșeriu și Mircea Borcilă cetire, la Humboldt predai, În mod normal, două lucruri: creativitate și alteritate. Sanda Cordoș: Dar creativitate la Humboldt Înseamnă nu numai creativitate artistică, dar și faptul de a dialoga. Cornel Vâlcu: Inițial Înseamnă creativitate artistică, apoi... Nu pot spune că nu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
retras la Roman, continuă să activeze ca profesor suplinitor la gimnaziu. Un frate, Grigore, profesor la Academia din Iași, a scris și el versuri. Preocupările lui M. sunt predominant didactice. El scoate, astfel, în mai multe ediții, o „carte de cetire” (tradusă din F.Ph. Wilmsen), o „carte de lectură”, un „manual al învățătorului”, o „istorie națională pentru popor”. În almanahuri, în publicațiile vremii („Zimbrul”, unde a debutat, „Foiletonul Zimbrului”, „Foița de istoriă și literatură”), scrie articole pe teme politice, sociale
MELIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288084_a_289413]
-
în lingvistica românească). Pasionat de problemele școlii, P. a avut și bogate preocupări didactice. A realizat o selecție de scrieri literare clasice și contemporane în Antologie română pentru uzul școalelor secundare (1885), împreună cu Ioan Paul a alcătuit o Carte de cetire (I-III, 1897), iar în 1887 a îngrijit o ediție a poeziilor lui Costache Conachi. SCRIERI: Poezii, îngr. și pref. Mircea Popa, Oradea, 1998. Culegeri: Balade populare române, Iași, 1870; Codreana Sănziana, Brașov, 1895; Literatură și limbă populară, îngr. și
POMPILIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288878_a_290207]
-
Dozivanie imena, Timișoara, 1973, Jedino moj zivot, Belgrad, 1984, Pesme odabrane i neobjavljene, Belgrad, 1995 (în colaborare), U vazduhu ove kuce, Belgrad, 1995, Belgradul în cinci prieteni- Beograd u pet prijatelja, ed bilingvă, Timișoara, 1997, Tuzna ljubavna pesma, Krusevac, 1997, Cetiri ptice prevrnute u letu, 2003; Petre Stoica, Kutja za zmijama, Krusevac, 1971; Lucian Blaga, Nebeski dodir, Belgrad, 1975, Sveta ptica, Belgrad, 1995, Natpis na jednom izvoru, Belgrad, 1996, Sto pesama, ed. bilingvă, Belgrad, 1996; Patru poeți - Cetiri pesnika (Arghezi, Bacovia
PUSLOJIĆ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289071_a_290400]