289 matches
-
Ion Satreanu, editata la Timișoara în 1935 găsim: "Ofsenița - plasa Deta, 1045 locuitori, 243 de case și hotar de 2915 iugăre. Germani romano-catolici și puțini unguri și sârbi. Biserică 1882. Școală primară, monument al eroilor, car bărbătesc romano-catolic, reuniune de cetire". La 13 octombrie 1850 se desființează primăria în Ofsenița și devine sat aparținător comunei Banloc. În anii construirii socialismului, Ofsenița cunoaște o rapidă dezvoltare, se construiesc trotuare, se realizează trotuarul care leagă satul de gară, se electrifica localitatea, se zidește
Ofsenița, Timiș () [Corola-website/Science/301382_a_302711]
-
desfășurată de-a lungul a 40 de ani l-a impus drept pedagog desăvârșit și deschizător de drum prin caracterul modern și aplicativ al ideilor didactice susținute. A redactat numeroase manuale școlare din cele mai diverse domenii: abecedare, cărți de cetire la limba română, aritmetică, geografie. Cele mai cunoscute și apreciate au fost "Etica sau morală filosofică" și "Noțiuni de estetică". S-a retras de la catedră în 1927 la vârsta de 71 de ani. A primit premii ale Academiei Române pentru "Isprăvile
Petre Dulfu () [Corola-website/Science/298274_a_299603]
-
cale am aflat-o. Prietenul C. Angelescu, Directorul de atunci, un frecvent auditor al cursurilor la Fundație, veni să-mi propună să-mi dau concursul, inaugurând conferințele ce voia să introducă și la noi. Necunoscând diferența între vorbirea liberă și cetirea la Radio, am primit fără nici o ezitare. în ziua cuvenită prietenul Director veni să mă ia cu automobilul, la ora convenită, după 6 după amiaza. După ce-mi dete lămuririle necesare, fui lăsat singur într-o cabină mică, peste tot
Al. Tzigara-Samurcaș - Din amintirile primului vorbitor la Radio românesc by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Memoirs/9144_a_10469]
-
intimidat și foarte nesigur de mine. }inând manuscrisul cu ambele mâini, nu-mi venea să încep, simțindu-mă stingherit în fața microfonului. Lipsa auditorilor, cu care eram așa de familiarizat, mi-a tăiat avântul necesar unei conferințe. Dându-mi seama de cetirea monotonă, m-a cuprins și mai tare groaza, gândindu-mă la efectul neplăcut ce trebuia să producă asemenea debit asupra ascultătorilor. Sudori reci m-au năpădit și, după un sfert de ceas de chin, am eșit din cușcă mai obosit
Al. Tzigara-Samurcaș - Din amintirile primului vorbitor la Radio românesc by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Memoirs/9144_a_10469]
-
proporțional bunișor”", care i-a permis să-și cumpere casă și să trăiască "„fără a se umili tagmei preoțești”". Totodată, încurajat de succesul ei, Creangă a redactat în continuare și alte lucrări didactice, tot în colaborare: "Învățătorul Copiilor, Carte de cetire în clasele primare de ambele secse" (1871), "Povățuitoriu la cetire prin scriere după sistema fonetică" (1876) și "Geografia Județului Iași" (1879). Manualul cuprindea trei părți și se încheia cu o secțiune de rugăciuni și tabele aritmetice. Prima parte a purtat
Metodă nouă de scriere și cetire () [Corola-website/Science/333976_a_335305]
-
și să trăiască "„fără a se umili tagmei preoțești”". Totodată, încurajat de succesul ei, Creangă a redactat în continuare și alte lucrări didactice, tot în colaborare: "Învățătorul Copiilor, Carte de cetire în clasele primare de ambele secse" (1871), "Povățuitoriu la cetire prin scriere după sistema fonetică" (1876) și "Geografia Județului Iași" (1879). Manualul cuprindea trei părți și se încheia cu o secțiune de rugăciuni și tabele aritmetice. Prima parte a purtat inițial titlul „Litere mici de scrisu și de tipariu - Cuvinte
Metodă nouă de scriere și cetire () [Corola-website/Science/333976_a_335305]
-
de mai multe decenii. Chiar și după moartea lui Creangă, noi ediții au continuat să apară. După destituirea sa din învățământ, în vara anului 1872, pentru a nu fi stânjenită difuzarea, din anunțurile referitoare la "„Metodă nouă de scriere și cetire”" publicate în ziare în preajma deschiderii noului an școlar, numele lui Creangă a fost îndepărtat dintre autori (faptul că acesta fusese înlăturat de la catedră prin aplicarea celei mai severe pedepse disciplinare, nu putea contribui la răspândirea cărții). Existența unor manuale paralele
Metodă nouă de scriere și cetire () [Corola-website/Science/333976_a_335305]
-
Vaslui) a fost numit în comisia de examinare a cărților didactice din Iași. Ion Creangă era în acea vreme institutor la Școala primară de băieți nr. 2 din cartierul ieșean Păcurari și publicase în colaborare "Metodă nouă de scriere și cetire pentru uzul clasei I primară" (1868) și "Învățătoriul copiilor - carte de cetit în clasele primare de ambele sexe cu litere, slove și buchi, cuprinzând învățături morale și instructive" (1871). Eminescu l-a introdus pe Creangă în cenaclul "Junimea" și l-
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
poporale și manuscrise vechi” (1901, ed. a 9-a în 1915), „De la moară: povești și snoave” (1903) etc., volumele de proză „Nuvele și schițe” (2 vol. 1898-1899), „Pilde și sfaturi pentru popor” (1900), „Nuvele” (1901), cât și o „Carte de cetire pentru anii din urmă ai școalelor normale, școalele de repetițiune, cursurile de adulți și pentru poporul nostru” (1892), un curs practic despre pomicultură (1889, 1904). A predat Academiei Române 21 de volume în manuscris, o comisie urmând să trieze materialul în vederea
Ion Pop-Reteganul () [Corola-website/Science/307655_a_308984]
-
fost mobilizat. În 1916-1917 a fost reținut și anchetat de poliția maghiară. Împreună cu dr. Ioan Cheri (), și el profesor al gimnaziului din Brad, a fost delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 din partea Reuniunii de cetire și cântări „Concordia” din Brad. Bolnav de tuberculoză, s-a stins la doar 41 de ani. Dr. mat. Ioan Radu (de la Brad) (n. 10 noiembrie 1866, Hărțăgani - d. 30 decembrie 1936, Brad) s-a născut ca fiu al lui Candin
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
cariera sa viitoare profesorul lui de retorică, Dimitrie Gusti și profesorul lui de istorie Theodor Codrescu. La editura din Iași a acestora („Buciumul român”) și-a publicat tânărul absolvent primul volum, o traducere din limba germană a unei „cărți de cetire” (1856). Lui Dimitrie Gusti i-a dedicat Melidon și prima lui lucrare originală din 1858, iar debutul în presă și l-a făcut la ziarul "Zimbrul" condus de Theodor Codrescu. Zece ani mai târziu, în 1868, în calitatea lui de
George Radu Melidon () [Corola-website/Science/333182_a_334511]
-
cu sultanul Abdul Megid" (aparută în „Zimbrul”, 1851) sau cartea "Învețemêntul popular" (1871 [?], trad. după Léon Lebon), fie din germană prin opere ale lui Schiller (balada "Hera și Leandru", Cassandra, Împărțirea lumei), Friedrich Philipp Wilmsen (1856, "Prietenul tinerimei: Carte de cetire pentru skoalele populare de G. P. Bilmsen"). În manuscris se păstrează și o traducere din limba greacă, „Viața lui Sulla Romanul dupre Plutarcu, traducere de Georgiu Radu Melidon, directorul Școalei Normale Carol I”, prezentată Academiei pentru premiere. La începutul secolului
George Radu Melidon () [Corola-website/Science/333182_a_334511]
-
activ al Societății geografice „Dimitrie Cantemir” din Iași, vicepreședinte al secției militare a Societății Regale Române de Geografie (1909-1919), a înființat filiala din Basarabia a S.R.R.G., devenind membru corespondent al Academiei Române în anul 1919. A publicat cursurile „Curs de topografie. Cetirea hărților” (1909), „Curs elementar de cartografie” (1926), „Curs de geografie matematică” (1931, 1938). Activitatea didactică a fost completată de cursurile de astronomie și geografie economică, susținute în perioada 1920-1928 la Universitatea din Chișinău. Activitatea științifică a generalului Panaitescu, axată mai
Scarlat Panaitescu () [Corola-website/Science/307092_a_308421]
-
timișorean Ion Iliescu într-una din cărțile sale dedicate istoriei culturale a Banatului în raport cu cultura română. Alte manuale au fost: "Noțiuni de stilistică și poetică și carte de citire pentru scoale normale și clase inferioare secundare", "Manualul de gramatică și cetire pentru preparandii, școale medii și civile", "Elemente de istoria literaturii pentru școlile normale și cele minoritare". A editat "Mic dicționar (către cititori)", cu scopul de a contribui, după cum însuși folcloristul mărturisește, „"la înfăptuirea unității naționale culturale și la unificarea limbii
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
Că se ceartă fără rost. Noi, urmașii lor de sânge, Calea le-am bătut prin veac. Niciodată și niciunde Nu aflarăm flori de leac. Veșnic ne stă-n fire cearta, Blestemata pizmuire Și ne-am cununat cu vrajba, De la Herodot cetire. Mă-ntâlnesc cu toate gândurile mele Mult mai des și Încă tot mai des, mai des. Și nu știu: de vină dacă-s eu sau ele Sau doar timpul care crugul și-a purces. Mi se pun În cale, mi
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Science/76_a_282]
-
retras la Roman, continuă să activeze ca profesor suplinitor la gimnaziu. Un frate, Grigore, profesor la Academia din Iași, a scris și el versuri. Preocupările lui M. sunt predominant didactice. El scoate, astfel, în mai multe ediții, o „carte de cetire” (tradusă din F.Ph. Wilmsen), o „carte de lectură”, un „manual al învățătorului”, o „istorie națională pentru popor”. În almanahuri, în publicațiile vremii („Zimbrul”, unde a debutat, „Foiletonul Zimbrului”, „Foița de istoriă și literatură”), scrie articole pe teme politice, sociale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288084_a_289413]
-
Simona Vasilache N. Iorga, Scrisori de femei (Poate fi întrebuințată ca o carte de cetire în liceele de fete), Datina Românească, Vălenii de Munte, 1932. Cu gândul la educația tinerelor fete, Iorga publică, în 1932, la Vălenii de Munte, o culegere de scrisori ale doamnelor, din Evul Mediu până la Regina Elisabeta. Din toate treptele sociale
Ăste foi de dânsa scrise... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3923_a_5248]
-
a popularizat în deajuns marile construcții ale socialismului prevăzute în primul nostru Plan Cincinal ca: Canalul Dunărea Marea Neagră, Hidrocentrala electrică dela Bicaz și diferite alte construcții case, drumuri, șosele, poduri etc., pentru fericirea clasei muncitoare. Nu s-a organizat regulat cetirea ziarului în colectiv. Nu s-a răspuns 100% la toate chemările Partidului”. Factorii diriguitori din uzină vegheau la oferirea tuturor celor necesare bunului și prosperului trai al muncitorilor: pregătirea lor teoretică și practică prin intermediul cursurilor Liceului Nicolina, angajarea absolvenților și
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
a popularizat în deajuns marile construcții ale socialismului prevăzute în primul nostru Plan Cincinal ca: Canalul Dunărea Marea Neagră, Hidrocentrala electrică dela Bicaz și diferite alte construcții case, drumuri, șosele, poduri etc., pentru fericirea clasei muncitoare. Nu s-a organizat regulat cetirea ziarului în colectiv. Nu s-a răspuns 100% la toate chemările Partidului. Sarcini de viitor. Noului birou al org. de bază îi revine următoarele sarcini: să mobilizeze membrii de partid și sindicaliștii pentru câștigarea întrecerilor socialiste între școala noastră și
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
autori cari să deprindă pe școlari cu spiritul clasicității romane. Și, în adevăr, școlarul de abia în prima clasă de liceu, după proiectul d-lui Conta, sau în clasa a cincea, cum zicem noi încă astăzi, va începe să învețe cetirea alfabetului latin și declinarea lui mensa, mensae; în clasa a șasea va învăța sintaxa și va dobândi o idee de accusativus cum infinitivo (să nu se supere d. autor al scrisorilor din "Presa" de aceste cuvinte latine) și de oratio
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nimeni n-a tăgăduit că redactorul "Romînului" are numai patru clase ca învățătură și că nici d. C. A. Rosetti, vechiul redactor, n-a avut mai mult. Nițică franțuzească învățată de la vrun coiffeur sau de la vro guvernantă rătăcită prin București, cetirea de romanuri rele și de scrieri beletristice asupra statului, iată cultura oamenilor ce pretind a voi să discute cu noi probleme serioase de stat și de la cari am putea jura că n-am auzit nicicând un contraargument serios la vrouna
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cronică, deci și de literatură, o reprezintă scrisoarea pe care Ștefan o adresează principilor apuseni după victoria de la Vaslui din 10 ianuarie 1475. C. C. Giurescu considera că aceasta “ar trebui să figureze la locul de cinste în toate cărțile de cetire și de istorie ale tineretului nostru.” Se simte în propozițiile scurte, care se succed cadențat, ceva din suflul unei epopei: „Auzind noi acestea-am luat cu toții sabia în mână și cu ajutorul lui Dumnezeu Atotputernicul, am mers împotriva dușmanilor creștinătății i-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Astfel a atins el (Bacovia I. I.) extraordinara performanță ca 98 de catrene eminesciene să fie concentrate în două!". Ei, bine. Chiar și ca metaforă critică (vorba lui Th. Codreanu), această constatare este, firește, o exagerare. Dar paradoxal! (de la Codreanu cetire) care nu supără. Lui Theodor Codreanu îi plac hiperbolele, abundența, megalos-ul... Dacă l-a uimit o floare de... siminoc, el îți va descrie toată câmpia unde crește floarea, cu arborii, păsările, gâzele din preajmă și-ți va demonstra regalitatea siminocului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
presocraticilor", recuperări din operele filosofice ale antichității grecești. Lamparia, personaj fictiv, existent în romanul Varvarienii, este o creație a prozatorului Theodor Codreanu, o substituție a eului său creator din adolescență, când umbla cu lampa lui Diogene, consumându-și nopțile întru cetire la lumina afumată a lămpilor de la țară. Dacă ar fi să circumscriem esența gândirii din această carte, nu l-am apropia nici de fragmentele presocraticilor, nici de pesimismul Ecleziastului, nici de rigoarea scepticilor, nici de savoarea savantă a lui Teofil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
2 iulie la 6 oare dimineața au avut loc înaintea rezidenței prințului un serviciu divin solemn. Înaintea unei nenumărate mulțimi de oameni s-au cetit proclamația în care li se anunță montenegrenilor cumcă i s-au declarat război Turciei. După cetire urmară aclamații entuziastice. O jumătate oară mai târziu armia și ștabul erau așezați în ordine de război când sosi și principele călare cu steagul de război în mână și întîmpină astfel armata: "Fii salutată, oaste! Mergem în numele lui D-zeu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]