74 matches
-
Epocii Luminilor� ?i �n timpul Rena?terii de la noi, c?rturarii au (re)descoperit societatea, importan?a oamenilor, foloasele ac?iunii dar nu au renun?at automat la credin?ele religioase, la contemplare, sau la �z?bava� pl?cut? a �cetitului c?r?ilor�. Critică ordinii sociale feudale de la mijlocul secolului al XIX-lea la noi nu este �ceva nou sub soare�, nici criticile caragialiene ale moravurilor ?i mentalit??ilor rom�ne?ți de la sf�r?ițul aceluia?i secol. C
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
căutat, măcar cu vederea ochilor mai ascuțită s-a păzit, însă neștiința în întunerecul și în tartarul necunoștinței i-a vârât.” Dimitrie Cantemir 10. „Nu este alta și mai frumoasă și mai de folos în toată viața omului zăbava, decât cetitul cărților.” Miron Costin 11. „Cetind, trebuie să citești și al doilea și al treilea rând și așa vei înțelege dulceața, mai vârtos să înțelegi ce citești, că a citi și a nu înțelege este a vântura vântul sau a fierbe
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
pe cei care i-au învățat să vorbească și să scrie, dar și pe scriitori, adică pe cei care duc limba română către frumuseți uneori nebănuite: de la cel care ne spunea că "nu iaste pe pământ mai iscusită zăbavă decât cetitul cărților", la cel ce nu credea că va învăța "a muri vreodată", deoarece poezia și limba lui, se va dovedi peste timp, sunt nepieritoare, până la autorul versului "Carte frumoasă, cinste cui te-a scris" ori a celui pentru care "Patria
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
e grea! De restituit, n-ar fi atât de greu. Cred Însă că vor fi publicat , ca o evanghelie pentru toți elevii lui. Un exemplu de muncă În folos obștesc. În prezent citesc viața lui Ibrăileanu, așa cum ar putea fi cetite și memoriile D-lui Ciurea. Noi avem o viață mai ștearsă din punct de vedere artistic și cultural, dar ne menținem sănătatea În aerul ozonat de aci, În splendoarea peisagiilor brașovene. Foarte mulți vizitatori străini, care admiră pitorescul brașovean! Vă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
de mâna mamei lor"91. Despre învățătorul Gheorghe Rădășanu cităm din raportul de inspecție al revizorului Ioan Zotta o descriere extrem de cuprinzătoare: "domnul Rădășanu scrie la reviste populare articole pe înțelesul tuturor, este un neîntrecut vorbitor pentru săteni, cultivă gustul cetitului în sat, unde prin străduințele dumisale are abonați la diferite foi. Este un gospodar neîntrecut, are o grădină de pomi numărând ... bucăți. Toate sunt plantate de domnia sa și se ocupă și cu cultura albinelor"92. Așa cum susținea Mihail Sadoveanu, colegul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
începusem și eu să scriu în caiete încercări poetice, pe ascuns, și când le arătam, rar, vreun text-două publicate. Ei erau oameni simpli, țărani mutați la oraș, cu trei copii, eu fiind mijlociul și singurul care avea îndeletnicirea aceea a cetitului de cărți, mai întâi de la biblioteca de cartier, apoi cumpărate de la anticariat, iar ei se uitau la mine așa, cu un fel de uimire, ca la o mierlă albă, dar nu mă luau, Doamne ferește, peste picior, mai degrabă mă certau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pe un pat de spital, la 23 de ani și, după, cu alți și alți învățați. Mi-am salvat sufletul prin cărțile sfinte, prin marii părinți. Am citit toate cărțile/ am carnea tristă, cum spune poetul. Ce minunată zăbavă-i cetitul cărților și ce înalt model cultural! De rușinea de a scrie poezie, între poeți cine scapă?! Cum e să te știi lebădă între atâtea gâște gălăgioase și să nu te umpli de rușinea de a fi altfel... E greu, peste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
intelectual al lecturii ,cuvintele marelui nostru cronicar M.Costin ne sunt un mare sprijin , fiind considerate cele mai izbutite din punct de vedere metaforic „că nu iaste altă mai frumoasă și mai de folos în toată viața omului zăbava decât cetitul cărților”. Cartea este comoara fără de preț, în care unii își adună cele mai frumoase gânduri, ca alții să le poată folosi în voie; cartea reprezintă cel mai complet depozit al inteligenței omenești, înmagazinând în filele ei cunoștințe, sensibilitate, fapte pe
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
d. T. Maiorescu. 3. Sunete și colori de d. T. Maiorescu. 4. Tragedia antică și modernă de d. P. Carp. 5. Încă o dată principii estetice și aplicări la arhitectură de d. T. Maiorescu. 6. Aplicări la tragedia "Moartea lui Wallenstein" cetită în traducere română de d. T. Maiorescu. 7. "Moartea lui Wallenstein", continuarea cetirei. 8. "Moartea lui Wallenstein", terminare. 9. Înrâurirea Revoluțiunei Franceze asupra ideilor moderne (I) de d. V. Pogor. 10. Individualitatea poporului și cosmopolitismul de d. T. Maiorescu. 11
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ce s-au nevoit să muncească întru buna lor credință, pentru luminarea minții celor ce sau ridicat oameni, prin sârg și dragoste de carte: Că nu iaste alta mai frumoasă și mai de folos,în toată viața omului zăbavă decât cetitul cărților...”
IMNUL LICEULUI TEORETIC MIRON COSTIN – IAȘI. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Genovica Vulpoi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1826]
-
Să edificăm deci o societate educativă care să aibă în centrul preocupărilor buna educație a tuturor membrilor ei: copii, tineri, adulți. Fascinația lecturii Motto: “ Nu ieste alta și mai frumoasă și mai de folos în toată viața omului zăbavă decât cetitul cărților” ( Miron Costin) Problema lecturii și a relației reciproce dintre carte și cititor a preocupat pe marii gânditori ai lumii din cele mai vechi timpuri. Amintim doar câteva dintre lucrările Chemarea amintirilor fundamentale destinate acestui aspect major al activității intelectului
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
câtă dreptate avea, dacă privim lucrurile din perspectiva acelora dintre semenii noștri care se (mai) încăpățânează să urmeze îndemnul cronicarului Miron Costin, cel pentru care „nu este alta mai frumoasă și mai de folos zăbavă în toată viața omului decât cetitul cărților.” Mărturisesc faptul că am fost de-a dreptul fericit să mă număr printre cei care au avut parte, în primăvara acestui an, de o imensă bucurie parcurgând paginile cărții distinsului pedagog și scriitor (fostul meu director de la Liceul Internat
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
trebuie să le examinezi parțial, altele să le citești fără a stărui prea multă vreme asupra lor, insă altele, puține, să le studiezi, cu grijă dândule o deosebită atenție”. (Răsfoire, în nr. 52/ 10 iunie 1972, p. 8). Zăbava intru „cetitul cărților” (Miron Costin), că mare bucurie a ființei umane, este ținta finală a eseurilor lui Costache Olăreanu. O îndeletnicire care merită a fi reaprinsa într-o vreme de stingere pe altarul divertismentului facil sans rivages, care a devenit idealul omului
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Pe Pușcașu îl cunoșteau toți cei care avea treabă în Hala Centrală. Cu permanența aerului, focului și apei, iarnă, vară, arheologul întorcea pământul plin de vestigii istorice cu atâta acuratețe încât, în profilul șlefuit de șpaclul său, istoria putea fi cetită ca dintr-o carte. Deși mai puțin apreciat de colegi, pentru ieșeni Nicolaie Pușcașu a rămas prin excelență „arheologul” care a întors la lumină fața veche a orașului. Datorită lui * Materialul de față a fot publicat în cotidianul „Flacăra Iașului
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
de frumos cu fiecare generație, din mai marele arbore al muncii de totdeauna al DOAMNEI ÎNVĂȚĂTOARE Romila Cecilia. Elevii domniei sale au confirmat mereu că nu este “alta și mai frumoasă și mai de folos în toată viața omului zăbavă decât cetitul cărților” așa cum grăiește cronicarul. Profesor, Didina Zaharia Dacă vrei să rezolvi corect temele propuse în această culegere, urmează sfaturile următoare: Citește cu atenție fiecare povestire. Caută înțelesul cuvintelor necunoscute în DICȚIONARUL EXPLICATIV AL LIMBII ROMANE. Dacă nu înțelegi o
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
adaugă: „... și de pe acum trebuie să te gândești la ediția a doua, care va fi reclamată pe la toamnă și în care vei putea face toate îndreptările ce le crezi de trebuință. Poeziile dumitale, până acum îngropate în Convorbiri, sunt astăzi cetite de toate cucoanele de la palat până în mahala la Tirchilești, și la întoarcerea în țară te vei trezi cel mai popular scriitor al României.” (fă și comparația cu sintagma parlamentară a lui Negrruzzi din 1887: „nenorocitul poet național Eminescu”, vezi mai
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
grea! De restituit, n-ar fi atât de greu. Cred Însă că vor fi publicate 96, ca o evanghelie pentru toți elevii lui. Un exemplu de muncă În folos obștesc. În prezent citesc viața lui Ibrăileanu, așa cum ar putea fi cetite și memoriile D-lui Ciurea. Noi avem o viață mai ștearsă din punct de vedere artistic și cultural, dar ne menținem sănătatea În aerul ozonat de aci, În splendoarea peisagiilor brașovene. Foarte mulți vizitatori străini, care admiră pitorescul brașovean! (...). 96
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Tot cu intenții moralizatoare și pedagogice, a alcătuit manuale, în spiritul celor tipărite de Heliade și Gr. Pleșoianu. Ele au în vedere educația religioasă (Manual creștinesc, 1836) sau morală (Școlaru sătean sau Cărticică coprinzătoare de învățături folositoare, 1840, Deprinderi asupra cetitului, 1840). G. a editat și unul dintre primele manuale de limba franceză (Dascăl pentru limba franțozească, 1832), a cărei învățare o recomanda pentru că este „rudă foarte de aproape cu limba noastră cea de obște”. Prin intermediul limbii franceze a tradus și
GORJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287317_a_288646]
-
cărților în limba grecească modernă, iacă ce am găsit [...]. Sărmană bibliotecă! Uitată în secriul ei la bejenia anului 1821, toată a slujit de fultuială ienicerilor! Ce n-aș da acum ca să am una din acele cărți de sute de ori cetite de tatăl meu7. Tot asta relatează și Barițiu, câțiva ani mai târziu, aproape în aceiași termeni: Din nenorocire noi până într-această vreme nu văzusem nici măcar o bibliotecă privată vreo o sută sau două de tomuri cuprinzătoare. Cele mai multe cărți ce
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mult în popor (Papa Pius IX); Este o faptă foarte bună, ba chiar o sfîntă datorie de a întreține presa catolică (Papa Pius X); A cumpăra și a citi scrieri catolice și a le da și la alții să fie cetite, este o faptă tot atât de bună ca și oricare altă faptă de evlavie și în ziua de azi, una din cele mai mari datorii a catolicilor (Episcopul Dr. L. Wahl)"664. Această măsură demonstra faptul că publicațiile catolice din România apăreau
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
lettre, este o scenă la Brăila între Vasile Băncilă și tatăl corespondentului sau, pe marginea unei scrisori venite de la Paris: Ei, ce zice?", făcu tatăl tău. O citise cine stie de câte ori dar voiau s-o mai audă odată, si inca cetita de prietenul băiatului. Dar mie mi-a mers drept la inimă acest "ei, ce zice?": ce aer de arhaica și curată sfătoșenie în această îmbiere indirectă în care nu e nimic din spiritul de falsă discreție modernă! (p.14). Voluntar
Basil Munteanu si corespondentii săi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/18119_a_19444]
-
și statui de marmură. Constantin Argetoianu o cunoscuse pe Olga Mavrocordat înainte de căsătorie, la Viena, descriind-o astfel: "“Fată frumoasă, viguroasă și arătoasă, cu doi ochi negri care sfredeleau, emancipată (călătorea singură, lucru neobișnuit) și inteligentă. Plină de farmec și cetită.”" În perioada Primului Război Mondial, a fondat "Societatea pentru ocrotirea orfanilor de război", a cărei președintă a fost. În anul 1918 ea a înființat în palatul familiei de la Miroslava Orfelinatul "Principesa Olga M. Sturdza", transformat în anul 1919 în Școala superioară de
Olga Sturdza () [Corola-website/Science/308083_a_309412]
-
de la Roma exilați în Dacia; d) refacerea istoriei Moldovei de la primul descălecat, completînd astfel cronica lui Ureche; e) elogiul scriiturii și al lecturii: „... căci nu este alta și mai frumoasă și mai cu folos în toată viața omului zăbavă decît cetitul cărților”. Opera propriu-zisă este alcătuită din șapte capitole: I. Prezentarea geografică și etnografică à Italiei; II. Formarea Imperiului Roman; III. Înfățișarea Daciei; IV. Cucerirea și colonizarea Daciei de către Traian; V. Mărturii arheologice despre originea poporului român; VI. Mărturii filologice și
Miron Costin () [Corola-website/Science/299037_a_300366]
-
mie este toată ediția și de pe acum trebuie să te gândești la ediția a doua, care va fi reclamată pe la toamnă și în care vei putea face tu toate îndreptările ce le crezi de trebuință. Poeziile D-tale sunt azi cetite de toate cucoanele, de la Palat până la mahalaua Tirchilești, și la întoarcerea în țară te vei trezi cel mai popular scriitor al României. Așa cam este, dar tot nu este rău, când te simți primit cu atâta iubire de compatrioții tăi
Cu Eminescu deschidem toate porțile spiritului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105400_a_106692]