259 matches
-
răpaniene, străbătând Clipa Cuvântului de la ego la miracol. Intrarea în carte se face prin cele opt mottouri, selectate cu rafinament din texte biblice, „Ferice este cel care citește ... ” (Ap. 1,3), dar și din poeți contemporani, „La drept vorbind, iubit cetitor,/ mă și tem să te invit în atelierul mecanic/ al acestui poem pe cât de lucid pe-atât de halucinant,/ căci aici și acum, Domnul Abis și Prințul Neant/ vor pune în funcțiune, după un scurt repaus,/ mașina de fabricat absurd
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
adesea limitele, spre cinstea lor. Mi-a destăinuit cândva c-a avut drept model de simțire românească și creștină pe episcopul Chesarie de la Buzău, a cărui operă și viață monastică i-au dat revelații, iluminându-l! Pe cine ai tu cetitorule, drept model!? Un rucărean de azi, de tradiție cărturărească autentică, scriitorul și regizorul Ioan Puiu Stoicescu, îi surprinde măiestru trecerea prin și în istorie: „N-a lăsat timpul să treacă pe lângă el. L-a oprit în vârful peniței, l-a
DOI ANI DE LA ETERNITATEA PROFESORULUI GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341736_a_343065]
-
detaliu a momentelor marcante, cu romantismul scenelor idilice și toate aceste secvențe alcătuiesc filmul unor ani, poate cei mai frumoși ani, năbădăioși, neliniștiți, căutători de ideal, entuziaști. De aici și tonalitatea întregului roman, una tinerească, dinamică. N-ai timp, iubite cetitorule cum se adresează autoarea în permanență, n-ai timp, monșer, de prea multă analiză pentru că ritmul Elvirei, schimbările bruște de tonus te fac să vrei următoarea filă, te fac să o secondezi dar să-i judeci pe bărbații din viața
SLALOM SENTIMENTAL- ROMAN- VALERIA MANTA TĂICUȚU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379118_a_380447]
-
că proza scurtă de la noi este în suferință dacă n-a sucombat chiar. Nu știu cum se face că trebuie să contrazic mereu afirmațiile elitiștilor și nu o fac din vreun orgoliu, ci din lecturile mele, despre care scriu cu râvna pasionatului cetitor. Găsesc, simplu, contraargumente pentru a netezi sau a atenua vectori cârcotași peste energiile noastre literare. Profesorul de limba română, Constantin T Ciubotaru a scris peste 3000 de pagini, în pondere proză scurtă, tradus fiind în Germania, Belgia, Spania, SUA, Canada
CONSTANTIN T. CIUBOTARU- DOR DE BUCOVINA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379121_a_380450]
-
firme, la pierderea a sute de miliarde de dolari, precum și la reducerea la zero a profitului, posibil obținut din milioane de tranzacții financiare pe zi a băncilor americane. Dacă încep iar cu perorații și “țârâielii” de imaginație aș duce către cetitori o întrebare care-mi stă în “gât”-scuze: Ce-ar face unii din românașii noștri deprinși cu “anonimatul” totuși selectiv printre cartofori, mici-mici dar știm și noi ceva și nu ne lăsăm mai prejos decât alții și cu “subteranele” destinațiilor
CU DOTĂRILE ELECTRONICE DI L.V. CEAŞCĂ AR FI CĂZUT LA...PAŞTELE CAILOR! (IX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372790_a_374119]
-
pentru că nepoatele îmi sunt la mii de kilometri, iar pe calea asta, internetul, nebănuită de binicul meu de demult, nucile nu au miez, ci doar... coajă. Notă: Textul acesta nu implică ceea ce ar însemna cu severitate literatură. Caută însă aici, cetitorule, pe care te știu și om de condei, doar inima-mi ascunsă în el. Și cum e posibil ca domnia ta să ai podul plin de nuci, primește te rog nuca mea ca pe un prilej de a naște un zâmbet
BUNICUL ŞI... PUTEREA UNEI NUCI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377901_a_379230]
-
că proza scurtă de la noi este în suferință dacă n-a sucombat chiar. Nu știu cum se face că trebuie să contrazic mereu afirmațiile elitiștilor și nu o fac din vreun orgoliu, ci din lecturile mele, despre care scriu cu râvna pasionatului cetitor. Găsesc, simplu, contraargumente pentru a netezi sau a atenua vectori cârcotași peste energiile noastre literare. Profesorul de limba română, Constantin T Ciubotaru a scris peste 3000 de pagini, în pondere proză scurtă, tradus fiind în Germania, Belgia, Spania, SUA, Canada
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
că proza scurtă de la noi este în suferință dacă n-a sucombat chiar. Nu știu cum se face că trebuie să contrazic mereu afirmațiile elitiștilor și nu o fac din vreun orgoliu, ci din lecturile mele, despre care scriu cu râvna pasionatului cetitor. Găsesc, simplu, contraargumente pentru a netezi sau a atenua vectori cârcotași peste energiile noastre literare.Profesorul de limba română, Constantin T Ciubotaru a scris peste 3000 de pagini, în pondere proză scurtă, tradus fiind în Germania, Belgia, Spania, SUA, Canada
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
încredințeze direcțiunia institutelor lor la prevții de mir sau la profesori laici. În jurnalile francese se pretinde că închideria institutelor dirijate de iezuiți și disol[v]area novițiatelor lor ar fi chear hotărâte etc. Cum vedeți, ține "în corent pe cetitorii de toate evenimentile petrecute și în străinătate", devenind din ce în ce mai clar, anume: În Spania tot este crize ministerială. În Italia o dezbatere violentă în Adunare a demonstrat că cabinetul Cairoli stă în foarte bune relațiuni cu Austria, care nu are nici o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care silea sute și mii de oameni să muncească pentru folosul esclusiv al unui stăpân, nu mai pot exista nici acele clase oțioase, cari să-și vază averea și buna-stare crescând fără o muncă din parte-le. {EminescuOpXI 293} Chiar cetitorul nedeprins bagă de seamă substituția de idee. Noi am zis muncă materială îndeosebi, "Romînul" ne substituie munca în genere, adecă vorbește de altceva. Ieftină argumentare, în adevăr. Dacă noi vom vorbi de regina Angliei și ziarul guvernamental ne va răspunde
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tineri, în vogă (proletcultistă), universitari turbulenți (Cuciureanu avea teribil aplomb în a strica ștaiful cîte unei agape a "colegilor", la Casa Universitarilor, găsind frapierelor întrebuințări nu tocmai nobile), sculptori, actori, mamoși, birjari, vînzători de flori (Baronul... Baronul), balerini, psihiatri, atleți, cetitori în stele, instrumentiși, notiști sau doar simpli... urechiști. Dețin trei amintiri cu inconfundabilul George Mărgărit. Trei flash-uri. Pictam pe un colț de masă, după ce redacția "organului" se golea. Eram încadrat ca desenator (retușam și fotografiile care urmau să intre
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
De la numărul 15-16/1925, publicația își schimbă numele în „Santinela română”, așa cum explică editorialul Gazeta „Arcașul” sub alt nume. De la numărul 1/1927 titlul publicației devine „Luceafărul Carpaților”. Ambele schimbări sunt însoțite de modificări de format. Conform articolului-program, intitulat Către cetitori și semnat Redacția, publicația este organul de presă al asociației culturale cu același nume, înființată, încă înainte de primul război mondial, de societatea studențească „Dacia”, pentru luminarea țărănimii: „În această gazetă veți găsi știri [...] de la societățile culturale și de la arcașii din
ARCASUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285422_a_286751]
-
Octavian Ruleanu, Ion Rusu Sărățeanu; din 1974, în colegiul redacțional intră Pompei Ștefănescu; între 1975 și 1977, în colegiu figurează Alexandru Giurgiuca, Vasile Petrei, Septimiu Pop, Octavian Ruleanu, Ion Rusu Sărățeanu, Pompei Ștefănescu. În prima ei serie, conform articolului-program Cătră cetitori, nesemnat, A.s. își propune: „Vom publica în această revistă articole de tot felul: istorice, culturale, sociale, economice, lingvistice, cu un cuvânt, articole cari îmbrățișează trecutul și viața culturală a ținutului nostru. Nu vrem să facem regionalism exclusivist, căci vor
ARHIVA SOMESANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285446_a_286775]
-
a ceii noao. Învățatul ardelean răspundea, prin truda lui aproape monahală, unei nevoi de ordin religios în primul rând, dar îndeplinea și un serviciu de obște pentru toți românii, de oricare confesiune. Fiindcă, așa cum el însuși scria în Înștiințare cătră cetitor: „Scriptura Sfântă [...] românește tălmăcită la anul 1688 în București s-au fost tipărit, dar cu foarte întunecată și încurcată așezare și întocmire a graiului românesc și mult osibit de limba cea de acum obicinuită, și mai ales de graiul și
BIBLIA DE LA BLAJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285723_a_287052]
-
pentru a celorlalți. Acesta este punctul nostru de vedere. Îndeosebi astăzi n-avem nici un interes particular de-a susține această dinastie; o susținem numai pentru că, soarta țării noastre e legată de dânsa. Cu toate aceste " Romînul" vine să le spuie cetitorilor săi că exploatăm simțimântul național. Despre partidul conservator zice "Romînul" una ca aceasta?! Ia să vedem cine surpă poziția dinastiei de Hohenzollern în Romînia!? De câte ori s-a produs în țară vreun curent contra d-lui I. C. Brătianu, întreținuții și amicii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
număr: „Pages françaises. L’Impulsion”, sub coordonarea lui René Larchet, și „Incitamentum”, coordonat de Nicolae Sulică. De la numărul din septembrie-octombrie 1925, de când René Larchet nu mai este coordonator, suplimentul în limba franceză nu mai apare. În articolul O lămurire către cetitorii noștri din numărul inaugural, se precizează că revista elevilor continuă publicația „Scânteia”, scopul ei fiind a încuraja „micile talente ale acelora care ca mâine vor apare pe arena vieții căutând a colabora la propășirea societății” și „de a vindeca starea
INDEMNUL – L’IMPULSION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287542_a_288871]
-
Americii, între octombrie 1979 și octombrie 1986, cu apariție anunțată „de mai multe ori pe an”, în fapt anuală, sub redacția arhimandritului D. Felix. Înscriind pe frontispiciu, drept moto, „Credință, dragoste, speranță”, publicația - editată în condiții grafice deosebite - se adresează „cetitorilor români de pretutindeni și prietenilor care iubesc poporul român și țara noastră, România”. Destinată apărării credinței „creștine ortodoxe, în care s-a născut și a crezut neamul nostru românesc”, revista se implică în apărarea românilor de pretutindeni, adoptând o atitudine
GANDIRE SI ARTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287145_a_288474]
-
al revistei de cultură populară „Tudor Pamfile”, prezent aproape în fiecare număr. În două articole este omagiat poetul Ion Păun-Pincio, iar în numărul 3-4/1929 redacția polemizează cu „grămăticul” Mircea Eliade. O rubrică originală este „Cartea neagră”, unde sunt nominalizați „cetitori ai noștri care au avut eleganta obrăznicie de a ne ceti și a nu ne plăti revista”. Alți colaboratori: Octav Sargețiu, Aurel Lambrino. I.R.
REVISTA TINERIMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289269_a_290598]
-
Ovid Densusianu. După șase ani, când revista își micșorează formatul, redacția constată, pe bună dreptate: „Nu s-a întâmplat în Italia nici un eveniment cu adevărat demn de luat în seamă despre care «Roma» să nu fi informat la timp pe cetitorii săi.” Dacă în primii ani publicația și-a menținut preocupările într-un perimetru strict cultural, pe măsură ce fascismul italian ia amploare, intruziunile politice sunt tot mai evidente. Ramiro Ortiz publică studiul Catolicism și fascism (2/1927), pentru ca peste doi ani să
ROMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289298_a_290627]
-
publică informații referitoare la cinematografie, muzică, sport, o cronică a expozițiilor, reportaje, articole despre modă și cosmetică, sfaturi practice, respectându-și în bună măsură programul: „Tot ce se va întâmpla și realiza pe tărâmul teatral, muzical, literar, sportiv, cinematografic etc. - cetitorul va găsi în paginile revistei noastre”. I. R.-N.
SPECTACOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289816_a_291145]
-
în când de la Unirea Principatelor încoace. Rolul istoricului literar e considerat simplu, modest: el sistematizează cunoștințele, evită generalitățile și simplificările, prevenind astfel schimbarea realității istorice, nu intervine niciodată „prin declarații lirice sau cascade de elocvență, atât de puțin convingătoare pentru cetitorul impasibil”. Ca și studiile de lingvistică, contribuțiile lui Ș. la istoria literaturii române vechi denotă rigurozitate metodologică, respect - uneori chiar excesiv de critic - față de ceea ce s-a făcut înainte, prudență în raport cu tendința de a înfățișa literatura română veche numai după influențele
SIADBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289662_a_290991]
-
și „învățături”, moralizând în sens iluminist despre cinstea cuvenită părinților și femeilor înțelepte, despre fățărnicie și goana după agoniseală, despre viața echilibrată ce trebuie dusă la senectute. O prefață a cărții conține reverențele datorate principelui Apáfi, iar a doua, „cătră cetitori”, va deveni cunoscută pentru atenția acordată regionalismelor. Explicate prin procedeul glosării, ele îmbogățesc sinonimia limbii, săracă în epocă. Expresivitatea „propovedaniilor” e dată de seria epitetelor plasticizatoare și de comparațiile largi, metaforizante. Cărare pre scurt spre fapte bune îndreptătoare (1685), manual
ZOBA DIN VINŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290745_a_292074]
-
de plătit către țăran o datorie enormă”. Ca ideologie literară, p. capătă însă un contur distinct în „Viața românească”, apărută la Iași în martie 1906, sub conducerea lui C. Stere, Paul Bujor, I. Cantacuzino și G. Ibrăileanu. În articolul-program, Către cetitori, publicația preciza că eforturile sale vor fi îndreptate spre dezvoltarea culturii naționale, văzută ca o parte integrantă a celei universale, în care fiecare popor aduce nota specifică a geniului său creator, într-un permanent schimb de valori și de experiențe
POPORANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
scrisul său, întâmpinat cu mari rezerve de criticii literari ai vremii, nu a rezistat în timp. SCRIERI: Fiii ucigașului, Bârlad, 1879; Memoriile unei cățelușe, Bârlad, 1880; Jertfă. Gelozie, București, 1890; Doamna Kiajna (în colaborare cu N. Țincu), București, 1891; Scriitori, cetitori și critici, București, 1892; Căpitanul Ropotă, București, 1893; Rustice, I-IV, București, 1893-1894; Romanul căsniciei, București, 1898; Străin în țara lui..., București, 1900; Din valurile vieței, București, 1901; Tribunul poporului, București, 1903; Astra, București, 1905; Talpa iadului, Brașov, 1906; De pe urma
RADULESCU-NIGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
care să continue „Sămănătorul”, de la conducerea căreia va demisiona câteva luni mai târziu: o „tipăritură menită tuturora, tuturor celor buni și de ispravă, și chiar celor ce șovăiesc încă, și chiar celor care sunt în stare a se întoarce” (Către cetitori, 1/1906). Formulată de Iorga, doctrina sămănătoristă, ale cărei principii se regăsesc și aici, se întemeiază pe revalorificarea tradiției istorice, cultivarea specificului național și, ceea ce este caracteristic demersului său, raportarea naționalului la universal. Prin orientarea naționalist-democratică, prin autohtonismul, tradiționalismul și
NEAMUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288392_a_289721]