985 matches
-
prevederilor legate de cultul împăratului a fost stabilită printr-o lege din 46 î.Hr. sub Iulius Cezar și reconfirmată printr-un edict al împăratului Octavianus Augustus, în 8 d.Hr. Astfel, pedeapsa cu moartea era prevăzută nu numai pentru trădarea cezarului, dar și pentru luarea în derâdere sau batjocorirea numelui, a imaginii acestuia; de asemenea, cu pedeapsa capitală erau sancționate și atentatele la siguranța sau integritatea puterii Romei ori autorității reprezentanților împăratului (guvernatori, prefecți, procuratori ș.a.). Legea fiind destul de imprecisă, parcă
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (V). Pronunţarea sentinţei () [Corola-journal/Journalistic/26644_a_27969]
-
judecății și implicațiile politice ale cazului, procesul nu era o cauză ale cărei semnificații să se rezume la Ierusalim și Iudeea ci, mai mult ca sigur, trebuia cel puțin raportat, dacă nu și explicat, iar sentința justificată la Roma, la cezar. În această situație, în acest context complicat, își permitea oare rigurosul și grijuliul prefect, cu poziția sa destul de slăbită, un asemenea risc de a inflama pe severul și imprevizibilul împărat Tiberius, că a condamnat la moarte un dușman care este
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (V). Pronunţarea sentinţei () [Corola-journal/Journalistic/26644_a_27969]
-
cugetul împăcat. Fără o explicație evanghelică expresă asupra revenirii, procesul continuă, însă. Totuși, Evanghelia după Luca arată și alte pâri de natură acum a atrage competența Prefectului: „Pe Acesta L-am găsit răzvrătind neamul nostru și împiedicând să dăm dajdie cezarului și zicând că El este Hristos, rege” (Luca, 23; 2). Cel puțin indirect, din întrebarea magistratului rezultă că pârâșii și-ar fi schimbat astfel tactica acuzării, marșând acum mai ales pe crima de lezmajestate, săvârșită prin pretenția lui Iisus de
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
conform altora, mai degrabă, un șiretlic admis de lege și practicat de guvernanți spre a depăși situații dificile. Într-adevăr, dacă P. Winter a considerat o astfel de manevră nelalocul ei pentru un prefect roman, reprezentant în provincie al însuși cezarului, judecând, desigur, la rece, dar cu mentalitățile omului modern și nu ca unul din mijlocul evenimentelor, alții precum istoricul evreu Fl. Josephus, la câteva decenii după proces, relatează mai multe exemple ale acestei practici a flagelării la care s-a
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
voi să arunce cel dintâi piatra asupra ei!” (Ioan 8,7) . Altădată, ispita, poate mai periculoasă prin posibilele sale consecințe, vizează relația dintre iudei și puterea romană de ocupație, prin delicata problemă: „se cuvine ca noi, iudeii, să dăm dajdie cezarului sau nu?”, iar Iisus găsește din nou ieșirea cuvenită: „Dați cele ce sunt ale cezarului, cezarului, și cele ce sunt ale lui Dumnezeu, lui Dumnezeu.” (Luca 20, 25) . El devenise „Cel pe care-L caută să-L ucidă” (Ioan 7
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (II). În preajma Pesahului () [Corola-journal/Journalistic/26678_a_28003]
-
periculoasă prin posibilele sale consecințe, vizează relația dintre iudei și puterea romană de ocupație, prin delicata problemă: „se cuvine ca noi, iudeii, să dăm dajdie cezarului sau nu?”, iar Iisus găsește din nou ieșirea cuvenită: „Dați cele ce sunt ale cezarului, cezarului, și cele ce sunt ale lui Dumnezeu, lui Dumnezeu.” (Luca 20, 25) . El devenise „Cel pe care-L caută să-L ucidă” (Ioan 7, 25). Situația evoluase în așa fel încât Iisus prefera să predice numai în Galileea, evitând
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (II). În preajma Pesahului () [Corola-journal/Journalistic/26678_a_28003]
-
prin posibilele sale consecințe, vizează relația dintre iudei și puterea romană de ocupație, prin delicata problemă: „se cuvine ca noi, iudeii, să dăm dajdie cezarului sau nu?”, iar Iisus găsește din nou ieșirea cuvenită: „Dați cele ce sunt ale cezarului, cezarului, și cele ce sunt ale lui Dumnezeu, lui Dumnezeu.” (Luca 20, 25) . El devenise „Cel pe care-L caută să-L ucidă” (Ioan 7, 25). Situația evoluase în așa fel încât Iisus prefera să predice numai în Galileea, evitând Iudeea
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (II). În preajma Pesahului () [Corola-journal/Journalistic/26678_a_28003]
-
Arc (1431) și unele dintre cele judecate de Sfântul Yves de Kermartin (1250-1303, patronul juriștilor în general și al avocaților în special). Ipoteza formulată de Iustin și preluată mai apoi de Tertullian a existenței unui raport al prefectului Pilat către cezarul Tiberius privind procesul unui candidat la regalitatea Israelului și execuția lui, care s-ar fi păstrat în arhivele imperiale este foarte puțin probabilă, având în vedere insignifianța evenimentului pentru autoritățile romane. Principala sursă de atestare (istorică) și de reconstituire faptică
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus () [Corola-journal/Journalistic/26693_a_28018]
-
fiarei din om”!) ne este temeiul unei noi maieutici, de explorat filosofic și o vom numi „ la condition roumaine”, chiar dacă arealul transmol dav este contracarat de frontie rele mereu schimbătoare ale geo-spiritualității vestice sau sudice ale României din veac. Ezotericul Cezar este mai sub stanțial decât exotericul orto dox ce avea să-i înăsprească asupririle ultimei vârste. Poate fi eșecul unei paradigme, sau de fapt răsăritul încă crepus cular, paradoxal, al uneia înnoi toare, sofianice, în cea a Fiului, cel născut
Eseu despre mistica artelor sau maieutica psihedelica. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_118]
-
8h 6, 7, 8, 9 iunie 2014 12:00 Piața Mică LUMINARIUM MIRAZOZO THE ARCHITECTS OF AIR GBR / expoziții / 9h 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15 iunie 2014 15:00 Teatrul Gong - Foaier EPITAFURI - ÎN MEMORIAM CEZAR IVĂNESCU ROU / expoziții / 4h 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15 iunie 2014 19:00 Sală Thalia - Foaier EXPOZIȚIE DE PICTURĂ: ȘTEFAN CÂLȚIA. TRIPTIC: LUMEA CĂ TEATRU ROU / expoziții / 1h CONFERINȚĂ DE PRESĂ FITS 7, 8, 9, 10
Festivalul International de Teatru de la Sibiu 2014 [Corola-blog/BlogPost/98650_a_99942]
-
ro, dan.popescu@cdep.ro, calin.tariceanu@cdep.ro, dusan.popov@cdep.ro, alin.popoviciu@cdep.ro, alin.popoviciu@sportsgames.ro, ioan.balan@cdep.ro, ioan@balan.ro, florin.postolachi@cdep.ro, calin.potor@cdep.ro, potor@alba.astral.ro, cezar.preda@cdep.ro, silviu.prigoana@cdep.ro, mirad@cdep.ro, zhrucr@gmail.com, neculai.ratoi@cdep.ro, neculai.rebenciuc@cdep.ro, rebenciuc.neculai@hotmail.com, cristian.resmerita@cdep.ro, lucian.rivis@cdep.ro, cristian.rizea@cdep.ro, cristian.rizea@euroweb
Dacă doriți să le scrieți parlamentarilor by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20277_a_21602]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > ARMĂSARUL CEZAR ȘI LUCERNA LUI BORDEIANU Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 2025 din 17 iulie 2016 Toate Articolele Autorului ARMĂSARUL CEZAR ȘI LUCERNA LUI BORDEIANU În chiar centrul comunei Valea Călugărească se afla sediul brigăzii lui nea Ion Bârcă. Aici
ARMĂSARUL CEZAR ŞI LUCERNA LUI BORDEIANU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380121_a_381450]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > ARMĂSARUL CEZAR ȘI LUCERNA LUI BORDEIANU Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 2025 din 17 iulie 2016 Toate Articolele Autorului ARMĂSARUL CEZAR ȘI LUCERNA LUI BORDEIANU În chiar centrul comunei Valea Călugărească se afla sediul brigăzii lui nea Ion Bârcă. Aici era și sediul unei secții a Vinalcoolului din Ploiești. Curtea destul de mare fusese reședința unui destul de mare proprietar de vii pe
ARMĂSARUL CEZAR ŞI LUCERNA LUI BORDEIANU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380121_a_381450]
-
ce a urmat fiindcă brigadierul era foc de supărat pe paznic. După îndelungi negocieri l-a lămurit pe vinificator, căci îl va pedepsi pe paznicul micii herghelii. A fost o întâmplare care mi-a rămas în memorie. Referință Bibliografică: ARMĂSARUL CEZAR ȘI LUCERNA LUI BORDEIANU / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2025, Anul VI, 17 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
ARMĂSARUL CEZAR ŞI LUCERNA LUI BORDEIANU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380121_a_381450]
-
lui Cristian Moraru 1. Deși minuțios demontat prin teoriile naratologice ale lui Booth sau Genette, paradoxul constitutiv al Cronicii rămâne în mare parte neelucidat: "Ajungi să te întrebi" constată criticul, "dacă romanul este fructul (...) concesiilor făcute de Petru Dumitriu lacomului Cezar al "vremurilor" sau el reprezintă, dimpotrivă, concesia pe care ideologicul o face unui talent literar puternic, doritor să se afirme cu prețul (și prin intermediul) unui considerabil compromis". Principala caracteristică a romanului ar fi aceea de "partizanat ideologic": Cronica de familie
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]
-
trecerea lui. Unele mai puțin sistematice, altele, adevărate cronologii. Asemenea borne sînt analele. Un anume orgoliu academic le-a scos din istoria lor, de martori ai imperiului, scrieri adesea incomplete în care se citea, sărind volume lipsă, creșterea și descreșterea cezarilor, și le-a făcut arhiva oralității conferințelor, a sesiunilor în plen, ierbare stufoase cu ore presate. Am în față Analele Academiei Române, volumul de Memorii ale Secțiunii literare, din 1906-1907. Un tom la vreo 700 de pagini, avînd, între copertele ca
Actele timpului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8504_a_9829]
-
trecerea lui. Unele mai puțin sistematice, altele, adevărate cronologii. Asemenea borne sînt analele. Un anume orgoliu academic le-a scos din istoria lor, de martori ai imperiului, scrieri adesea incomplete în care se citea, sărind volume lipsă, creșterea și descreșterea cezarilor, și le-a făcut arhiva oralității conferințelor, a sesiunilor în plen, ierbare stufoase cu ore presate. Am în față Analele Academiei Române, volumul de Memorii ale Secțiunii literare, din 1906-1907. Un tom la vreo 700 de pagini, avînd, între copertele ca
Pornind de la ou by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8523_a_9848]
-
de-a muzica, de-a greaca și de-a engleza și, probabil, au smuls un zâmbet publicului. Noi de-a ce ne jucăm? De-a strategii, bineînțeles!”. Ca de obicei, cei mai amuzanți sunt cei de la “Cațavencii”: “Să-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului: locul 13. Cezar Ouatu a ocupat locul 13, acuzând votul pe criterii geopolitice. Da, Cezar, e vina lui Mihai Viteazu și a dementului ăla de Cuza, că n-au avut ambiții mai mari... acum România era
Votul, eterna poveste... by Ana -Maria SZABO Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/83973_a_85298]
-
a greaca și de-a engleza și, probabil, au smuls un zâmbet publicului. Noi de-a ce ne jucăm? De-a strategii, bineînțeles!”. Ca de obicei, cei mai amuzanți sunt cei de la “Cațavencii”: “Să-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului: locul 13. Cezar Ouatu a ocupat locul 13, acuzând votul pe criterii geopolitice. Da, Cezar, e vina lui Mihai Viteazu și a dementului ăla de Cuza, că n-au avut ambiții mai mari... acum România era un imperiu colonial și
Votul, eterna poveste... by Ana -Maria SZABO Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/83973_a_85298]
-
mai spus părerea despre domnul Cezar Preda, nu mi-am schimbat-o, vă rog să n-o luați ca pe-o jignire, dar spune numai prostii și cred că e o mare greșeală să-l băgăm în seamă". PDL-istul Cezar Preda așteaptă acum ca șeful Executivului să-i prezinte scuze.
Victor Ponta: Preda, un prost. Cezar Preda: Aştept scuze by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/39278_a_40603]
-
Cezar, când l-a recunoscut printre conjurați pe Marcus Brutus. Se știu cu exactitate și anul și ziua asasinatului: 15 martie a anului 44 înainte de Christos. Un secol mai târziu, Suetoniu va indica, în cartea lui intitulată Viețile celor 12 Cezari, locul, dar cu oarecare aproximație: în interiorul Curiei lui Pompei din Roma. Recent, o echipă de arheologi condusă de Antonio Monteroso a identificat o structură de ciment lată de trei metri și înaltă de doi, care ar fi fost construită din
Tu quoque mi fili! () [Corola-journal/Journalistic/4216_a_5541]
-
când alții mai tineri îi vor face la fel, sau, mai rău, că, vorba românului: „ce ție nu-ți place, altuia nu-i face!” și „așa cum îți așterni, așa dormi” Ce-ar fi ca, dimpotrivă, lăsând animozitățile deoparte, să dați cezarului ce-i al cezarului, să vă uniți forțele, inteligențele, inspirațiile și să reorganizați din temelii biserica... și vă garantez că numai așa veți obține, dintr-o lovitură, tot ceși poate dori un om pe pământ: laude, preamărire, admirația și recunoștința
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
îi vor face la fel, sau, mai rău, că, vorba românului: „ce ție nu-ți place, altuia nu-i face!” și „așa cum îți așterni, așa dormi” Ce-ar fi ca, dimpotrivă, lăsând animozitățile deoparte, să dați cezarului ce-i al cezarului, să vă uniți forțele, inteligențele, inspirațiile și să reorganizați din temelii biserica... și vă garantez că numai așa veți obține, dintr-o lovitură, tot ceși poate dori un om pe pământ: laude, preamărire, admirația și recunoștința chiar a ateilor și
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
de biserici! CARTE În afară de cărți nu trăiesc decât dobitoacele și sfinții: unele pentru că nu au rațiune, ceilalți pentru că o au într-o prea mare măsură ca să mai aibă nevoie de mijloace auxiliare de conștiință. CEAUȘESCU Ceaușescu n-avea mască de cezar, ci mască de golan fioros. Nu mi-am închipuit că un golan analfabet poate să aibă o asemenea poftă de luxurie. Vila lui de la Neptun... totul e de aur acolo. D-aia s-a și numit „epoca de aur“... Așa-
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
lumi noi și că drapelul tricolor, plimbat prin toate capitalele, sădea fermentul ideilor revoluționare al căror simbol el era, de altfel. Cancelar la Viena, el și-a stabilit orizontul la frontiera dublei monarhii și a mers până la a o dărui cezarului victorios pe însăși fiica împăratului său*. El spera să domolească astfel orgoliul acestuia. Când norocul i-a surâs din nou, el a desfășurat o manevră subtilă pentru a-l înșela pe Napoleon, lovindu-l pe la spate, în scopul ca profitând
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]