260 matches
-
șansa prin spitale să te înscrii la casă prin luare de cuvînt. Citește mai mult Cînd va duhni și sila ca varza în butoaieși-or să se ude-n stradă batistele cu spirt,va izbucni ca floarea speranța din gunoaie,vor chefui fantome domnești în orice birt.Dar pîn-atunci urează-ți cîte-un rahat în stradă,să calci de dimineață și cu noroc pe el,ca Nea Matei frizerul de tot să nu te radă,cînd o să-i iasă dama de pică din
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
Maribor; numele ofițerilor și subofițerilor cu gradele lor, totul era notat, ca și numele camarazilor din dormitorul lui, calitatea hranei de la cantina militară, vătămătura de la genunchi, după un mărșăluit noaptea, carcera făcută pentru o mănușă pierdută, numele cafenelei unde a chefuit cînd se afla detașat la Požarevac. La prima vedere totul e banal, ca orice stagiu și orice detașare, numai că acel Požarevac sau cele șapte luni În cazarmă, din perspectiva realizatorilor Enciclopediei, reprezintă un eveniment unic: nicicînd, niciodată, un oarecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
te nimerească, iar când ești la pământ, Îți trag șuturi. Tom și-a aprins o țigară. — Mi-am petrecut o zi Întreagă urmărindu-te prin toată urbea, Amory. Dar ai fost mereu cu un pas Înainte. Aș zice că ai chefuit pe undeva. Amory s-a lăsat să cadă Într-un fotoliu și a cerut o țigară. — Acum ești treaz? l-a Întrebat Tom. — Destul de treaz. De ce Întrebi? — Păi, Alec a plecat. Familia l-a bătut la cap să se Întoarcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
toleranța față de isprăvile soțului și alte asemenea prostii aferente domesticității conjugale. Istoria epicurismului păstrează numele unor Mammarion, Hedeia, Erotion și Nikidion, Leontion și Themisa, tot atâtea pretinse curtezane cu care, dacă e să-i credem pe adversarii săi, hedonistul Epicur chefuia, evident... Mai probabil, ele au filosofat absolut de la egal la egal cu Metrodoros sau cu dedicatarii celor trei faimoase scrisori - Pythocles, Herodot și Meneceu. Ceea ce nu putea intra în creierul unui grec obișnuit din vremea aceea, convins, ca toți masculii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Bărbații răcneau cât îi țineau bojocii, însă erau mult în urma femeilor, care susțineau conflictul cu blesteme și înjurături foarte reușite, dar mai ales cu exhibarea părților considerate, pe vremuri, intime. Asta ziua, fiindcă seara, cei care nu plecau în expediții chefuiau în fundul șanțului, tot în deplin respect pentru tradiții. Oricum, toate faptele de arme erau puse în frumoase cântece și balade de vestiții lăutari ai cetății și aveau să dureze ceva mai mult decât unele scrise cu mii de ani în
CRONICĂ NESCRISĂ ÎNCĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364573_a_365902]
-
ca zestre stoguri de fân și trifoi. Cu averea-agonisită, Prian a fost propulsat... La congres ales în pripă; unicul reprezentatnt Al atâtor dobitoace... Avea fii și mulți nepoți, Văcuțe cu vino-ncoace! - Pizmuit era de toți Că tot bea și chefuia și cu juninci se iubea... Măgaruîl prevenea: Fine, turma șef te vrea!" La alegeri ieși Prian șef de stat, fără probleme; În palat , trei metrese, îl urau de la o vreme... Zise Leanca, voi aflați: "Prian este primul soț!" - Nu ai
DUPĂ FAPTĂ ŞIU RĂSPLATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363887_a_365216]
-
ca zestre stoguri de fân și trifoi. Cu averea-agonisită, Prian a fost propulsat... La congres ales în pripă; unicul reprezentatnt Al atâtor dobitoace... Avea fii și mulți nepoți, Văcuțe cu vino-ncoace! - Pizmuit era de toți Că tot bea și chefuia și cu juninci se iubea... Măgaruîl prevenea: Fine, turma șef te vrea!" La alegeri ieși Prian șef de stat, fără probleme; În palat , trei metrese, îl urau de la o vreme... Zise Leana, voi aflați: "Prian este primul soț!" - Nu ai
DUPĂ FAPTĂ ŞIU RĂSPLATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363888_a_365217]
-
veseli și optimiști arată mai tineri... Cine știe! De ziua mea nu am făcut ceea ce mi-aș fi dorit și anume să vizitez Grădina Zoologică din Londra, și London Eye, și Madame Toussaud, și Aquarium și poate să mai și „chefuiesc” puțin seara cu amicii de aici... Dar cum socoteală de acasă nu se potrivește cu cea din târg, nu mi-am putut permite să fac prea multe din cele propuse inițial, așa că tot eu am hotărât că până în 8 iulie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/362443_a_363772]
-
veseli și optimiști arată mai tineri... Cine știe!De ziua mea nu am făcut ceea ce mi-aș fi dorit și anume să vizitez Grădina Zoologică din Londra, și London Eye, și Madame Toussaud, și Aquarium și poate să mai și „chefuiesc” puțin seara cu amicii de aici... Dar cum socoteală de acasă nu se potrivește cu cea din târg, nu mi-am putut permite să fac prea multe din cele propuse inițial, așa că tot eu am hotărât că până în 8 iulie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/362443_a_363772]
-
la București, boala se accentuează. Maiorescu chiar notează în Însemnările lui zilnice pe data de 23 iunie 1883 : „ Și Eminescu, care devine din ce în ce mai alienat.” Fără a lua vreo măsură cu el, Constantin Simțion îl antrenează la băutură pe 25 iunie, chefuind până la miezul nopții, făcând rămășaguri aiuritoare. Acum intră în conflict și cu gazda, soția lui Slavici, pentru comportamentul lui ciudat, care striga, vorbea singur, se plimba prin cameră. Ceea ce o face pe Ecaterina Magyarossy să scrie lui Maiorescu : „D-l
BOALA ȘI MOARTEA LUI MIHAI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363101_a_364430]
-
trebuincioase. Veronica făcuse mâncăruri delicioase. Îl pofti împreună cu soția lui și pe moșul-curier înăuntru. Le povesti copiilor și nevestei sale despre Moș Crăciun din Pădurea Soarelui toată noaptea, și despre toată aventura care o trăise acolo, în timp ce mâncară bine și chefuiră până în zori, când curierul Moșului își luă rămas-bun de la Mitru și de la familia lui. Apoi se urcă pe sanie, dădu un bici ușor câinilor și-o porni înapoi spre Pădurea Soarelui, precum spusese Moșul să facă. Referință Bibliografică: Pădurea Soarelui
PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
-
fost recompensat cu Palme d'Or la Festivalul de Film de la Cannes. Anul trecut, în decembrie, Nicholas Cage a fost implicat într-un scandal similar în România, când a încheiat o petrecere privată din București cu mare scandal. Cage a chefuit alături de câțiva prieteni într-un club din Capitală, iar dimineață, în jurul orei 05.00 am a ieșit în stradă urlând și gesticulând. Altercația a avut loc cu o persoană din anturajul său. Incidentul de la București din 2010 s-a sfârșit
ACTORUL NICHOLAS CAGE A FOST ARESTAT VINERI SEARA LA NEW ORLEANS de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349669_a_350998]
-
de adoarme, după aceea, Silviu ca un bebeluș, pe dormeza lui, în camera ei. Cum adoarme el, ea îi ia din buzunar două, trei sute de mii, că e econoamă, și fuge la cârciuma din centru, „La pufoaica ruptă” și se chefuiește cu cine vrea ea. După vreo trei ore, se-ntoarce Adriana acasă, afumată binișor, îl trezește pe Silviu și-l mai muncește vreo oră, de se culcă după asta, mai obosit decât după o zi întreagă de săpat șanțuri sau
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
ne-am trimis și noi speranțele cu visele-n băț, acolo, în gara Timpului, unde toate nădejdiile omenirii îl așteptau cu flori pe tânărul ce promitea împlinirea lor. Nepăsător că Bătrânul An moare lângă mine, am început și eu să chefuiesc cu cei dragi, înfruptându-mă din toate bunătățile de pe masă, unde erau sacrificate de-a valma, curcani, pui de găină, pești, purcei sau porci, toate pentru lacoma și fantezista noastră poftă. Evident că le-am udat din belșug cu vin
APROAPELE MEU, AUROLACUL de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350087_a_351416]
-
El nu are părinți... rude...prieteni?.. -Vezi bine că nu! au răspuns toate speranțele-n cor. Toți l-au părăsit. Ai mai rămas doar tu, aproapele lui. -Cum, „aproapele”...lui? sar eu ofensat. De când sunt eu, aproapele... -Păi, n-ai chefuit toată noaptea în apartamentul acesta, de unde ai ieșit? Ești singurul aproape de el și... nu vrei să-l ajuți! -Eee! (iar m-am supărat), cine credeți voi că sunt? Instituție de vindecare a drogaților? Asta-i treaba autorităților, mă rog...a
APROAPELE MEU, AUROLACUL de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350087_a_351416]
-
ajut? -Off! Cu ce să ne ajuți? V-am stricat petrecerea sau somnul? Ce să facem, că aseară am sunat la Salvare și... -N-a venit? -Ba, a venit, însă n-a vrut să-l ia. Cică, în noaptea asta, toată lumea chefuiește, că este puțin probabil să-l interneze, că n-are cine să-l consulte și să-l trateze. -Trebuia să insistați și, dacă personalul de gardă, de la spital, nu voia să-l interneze, veneați înapoi cu Salvarea. -Cum să mai
APROAPELE MEU, AUROLACUL de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350087_a_351416]
-
Bărbații răcneau cât îi țineau bojocii, însă erau mult în urma femeilor care susțineau conflictul cu blesteme și înjurături foarte reușite dar mai ales cu exhibarea părților considerate, pe vremuri, intime. Asta ziua, fiindcă seara, cei care nu plecau în expediții chefuiau în fundul șanțului, tot în deplin respect pentru tradiții. Oricum, toate faptele de arme erau puse în frumoase cântece și balade de vestiții lăutari ai cetății și aveau să dureze ceva mai mult decât unele scrise cu mii de ani în
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352337_a_353666]
-
să le fie bucătari. Odată-n an să fie, de ziua nevestelor, scutite-n căsnicie, de corvoada caselor. Petrecere plănuiesc, cu fast și veselie. Țonțoroiul dănțuiesc, bărbații să nu știe. Spunând că „se iordănesc”, plăcerilor le dau frâu. Beau, mănâncă, chefuiesc, ziua și noaptea târziu. Dacă bărbat curios se strecoară-n cercul lor, în batjocură e scos. De râsul confraților. Cu forța îl duc la râu, de-a fi-n apă, aruncat. Iar finalu-i va fi rău, dacă nu-i răscumpărat
TRADIȚII SACRE ȘI MITICE DE BOBOTEAZĂ ȘI SFÂNTUL ION de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352213_a_353542]
-
animalele lăsându-le să se hrănească din izvorul hranei lor. Câinii puteau să mănânce resturile de la masa bogatului, câinii erau sprinteni, dar Lazăr, bolnav fiind, nu putea. El răbda de foame, nu înjura, nu țipa, nu osândea pe cei care chefuiau cu nepăsare sub ochii lui, nu judeca - așa cum fac unii care, în necazurile lor, îi înjură pe toți. Și pe Dumnezeu Îl înjură: de ce ceilalți au și ei nu au? Lazăr nu osândea pe nimeni, ci aștepta așa, fără pic
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
ușurează pe cealaltă. Lazăr însă era și sărac și bolnav, în cel mai înalt grad. Era total părăsit, de toți, o părăsire cu atât mai amară, cu cât zăcea la poarta unui mare bogătaș, lângă acei bețivi și îmbuibați care chefuiau în toate zilele. Noi, de obicei, simțim parcă mai mare nenorocirea noastră, atunci când avem în fața ochilor norocirea altora. Cât de greu i-o fi fost lui Lazăr, să vadă pe toți chefuind și el să rabde, fiind parcă sortit să
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
mare bogătaș, lângă acei bețivi și îmbuibați care chefuiau în toate zilele. Noi, de obicei, simțim parcă mai mare nenorocirea noastră, atunci când avem în fața ochilor norocirea altora. Cât de greu i-o fi fost lui Lazăr, să vadă pe toți chefuind și el să rabde, fiind parcă sortit să simtă nenorocirea în toată adâncimea ei! Era ca acela care se chinuiește de sete la marginea unui izvor. Lazăr nu mai vedea pe un al doilea care să sufere ca el, ci
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
consumatorii să petreacă și să fie fericiți) Lele!... înainte de-a mă duce, Și la chefuri să pun cruce, Dragă cârciumioară! Vreau să merg la cimitir, Să duc un clondir cu vin - Dragă cârciumioară! Să dau la prietenii mei, Să chefuiască și ei, Că-n țărână nu e bine; Cine de urât mi-ar ține? ( Ține-o-așa!...că e tânără și vrea) GHEORGEHE: (amenințător) Morți îmi vrei? Ai să le iei, (bombănind pentru el) Și-o să ai parte de ei
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354783_a_356112]
-
consumatorii să petreacă și să fie fericiți) Lele!... înainte de-a mă duce, Și la chefuri să pun cruce, Dragă cârciumioară! Vreau să merg la cimitir, Să duc un clondir cu vin - Dragă cârciumioară! Să dau la prietenii mei, Să chefuiască și ei, Că-n țărână nu e bine; Cine de urât mi-ar ține? ( Ține-o-așa!...că e tânără și vrea) GHEORGEHE: (amenințător) Morți îmi vrei? Ai să le iei, (bombănind pentru el) Și-o să ai parte de ei
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354787_a_356116]
-
Mulți? Puțini? Destui cât să-mi ajungă. Am trăit vijelios aceste din urmă zile...Acești din urmă ani... “Când e ziua dumneavoastră?” mă sună joi, la telefon, executorul...cel însărcinat cu recuperarea banilor / cheltuielilor de judecată...” Aveti cu ce să chefuiți?” Mă uitai cu îngrijorare instinctivă în portofel. Banii îmi ajungeau de pâine...câteva zile...și de câteva pliculețe de cafea...3 în 1, pentru cei care și-ar fi amintit că...mai adaug un an la frumoasa vârstă pe care
UN ALT ŢĂRM de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354841_a_356170]
-
de grăniceri unde m-au trimis comandant era unul mutat disciplinar. Era de al meu. Ajung să mă împrietenesc cu el și o țineam tot într-un chef, mergeam cu șareta prin satele învecinate pe la nunți și întreceri de volei, chefuiam de toți întrebau că cine suntem. Eu eram vizitiul și galopam cu calul cântând de ziceam că pentru noi îi sfârșitul lumii, dar îi dădeam zahar cubic și mă mai împăcam cu el. Ce să vă zic, mă înțelegeam foarte
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE VI de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370960_a_372289]