149 matches
-
Asta nici nu trebuia s-o spui, c-o aflarăm noi dimult, îl ia în râs a' lui Crăciun. Da' spune-odată ce-ai auzât tu dispri lelea Catrina ? - Măi, am auzât că baba doarme, cât îi vara di lungă, în chelea goală. Așa cum o făcut-o măsa ... N-apucă Budacea să încheie vorba, că îndată luă un dos de palmă peste gură de la Ion Ionașcu. Cei de față săriră, care mai de care, să-i despartă și chiar reușiră repede să
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
la Casa Uitaților, cică primește un kil de zahăr, o găleată cu esență de tescovină, un pix de iscălit ștatul cu venitul minim garantat, o șapcă de șmecher cu cozoroc la spate și un tricou cu fotografia „demnitarului” care a chelit munții și a tulit-o ungurește, să se ascundă în canalizarea unde Attila era amiral, cică!... Sărmana Mumă! Nici nu știu cu ce s-o ajut! Se uită la mine cu doi ochi verzi-amărui înlăcrimați! Și-mi șoptește ceva devastator
Dumnezeu nu circulă pe Facebook (I+II+III) () [Corola-blog/BlogPost/340040_a_341369]
-
de aproape că aceasta nici să mai aibă păr pe cap. - Doar ce le dădui babo, ce naiba, toată ziua, bună ziua, numai de păsări să mă ocup? Nu văzuși că am oleacă[ ] de treabă? - Ce treabă ai jurat-o? Să-ți chelești păpușa? Îți dau eu ție treabă! Ia fugi în grădină și smulge un braț de ștevie să dăm la purcei. Nu-i auziși cum guiță în cocină de se aude pân' la primărie? O să vină primarul să ne amendeze că
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343118_a_344447]
-
leii mâncați de tigri și tigrii mâncați de lei. Nu le mai era foame. Regele a închis tripoul. 23-24 septembrie 78 Noapte sinucigașă cu concursul unui șobolan. E deșirat, chirăie femeiește, bețiv. Are culoarea fontei de inundație, a creierului birocratic. Chelește nervii însoțit de țânțari, ciumă, lume. Face găurile shakespeariene ale vieții și scuipă pe cranii în pofida lordului Ganesh. Greierii, luna cu cearcăn, stelele în rut de rouă și ademenire postumă. Săgeata de os pătrunsă prin maxilar până la creștet. Orăcăitul canistrelor
PĂGUBOŞI O DATĂ (3) de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340071_a_341400]
-
din partea ei și nu mai vrea pur și simplu să-mi înapoieze banii. Nu mai spun că mi-a dispărut cartea de credit, mi s-a defectat televizorul, mi-au apărut furnici în bucătărie, liftul nu funcționează, am început să chelesc, mi-au tăiat gazul, am două procese pe rol, sufăr de claustrofobie și plouă... Plouă! - Da, domnule, spun eu solidar. Te înțeleg foarte bine... Trebuie să sperăm însă că ploaia va înceta, cerul se va însenina și temperatura medie va
SCHIŢE UMORISTICE (45) – APĂ DE PLOAIE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377373_a_378702]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > LECȚIA DE ISTORIE Autor: Emil Șușnea Publicat în: Ediția nr. 2170 din 09 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Lecția de istorie 2 (După revoluție) Aveam un munte de pădure Te uită, vezi cum a chelit? Au lăsat ca să ne-o fure Și mita i-a înbogățit. Fără stavilă puhoae Dau azi năvală peste sat Și la fiecare ploaie Ne-au sărăcit, ne-au înecat. Acum vin, parcă visez, Vorbesc frumos, promit cu toți Și mă
LECŢIA DE ISTORIE de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377508_a_378837]
-
inversat. De exemplu, țăranul nostru, spunând în frumosul grai moldovenesc al limbii române: „Am mâncat colțunași cu cartofi și am băut un pahar de vin roșu”, va trebui să spună în „limba moldovenească” a lui Stati: „Am hălit haidamaci cu chelea cu handraburci șî am chilit pe gîtireadză o haleaucă de preamoi”. Cum vă place domnilor? Ce s-ar alege atunci din viul grai moldovenesc dacă oamenii din satele noastre vor începe să vorbească după „dicționarul lui Stati”? Lacheii Kremlinului împing
DE ZIUA LIMBII ROMÂNE ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375533_a_376862]
-
auzind uruitul unui camion care se apropia din greu fiind încărcat cu trunchiuri de lemn mătușa mea mi-a explicat plină de amărăciune: - Uite-i pe cei care ne-au furat pădurea iar acum taie sus la munte de au chelit dealurile și versanții. Europa are nevoie de lemn iar România are prea mult lemn, așa că ... Uite la ei, așa cum îi vezi cară zi și noapte de nu se mai opresc. Cu această povară care îmi apăsa sufletul am tot umblat
CINEGETICA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376888_a_378217]
-
ai bani, dar eu comori.Emil Șușnea 1996... V. LECȚIA DE ISTORIE, de Emil Șușnea, publicat în Ediția nr. 2170 din 09 decembrie 2016. Lecția de istorie 2 (După revoluție) Aveam un munte de pădure Te uită, vezi cum a chelit? Au lăsat ca să ne-o fure Și mita i-a înbogățit. Fără stavilă puhoae Dau azi năvală peste sat Și la fiecare ploaie Ne-au sărăcit, ne-au înecat. Acum vin, parcă visez, Vorbesc frumos, promit cu toți Și mă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
în fruntea noastră hoți? Ii mai strunea doar un nebun , Dar s-au unit apoi cu toți , Ca să-l omoare de Crăciun, ... Citește mai mult Lecția de istorie 2(După revoluție) Aveam un munte de pădureTe uită, vezi cum a chelit?Au lăsat ca să ne-o fureși mita i-a înbogățit.Fără stavilă puhoaeDau azi năvală peste satși la fiecare ploaieNe-au sărăcit, ne-au înecat.Acum vin, parcă visez,Vorbesc frumos, promit cu toțiși mă îndeamnă să votezS-aleg pe unul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
la acel moment, trăia sub aceeași ocupație sovietică. Magyari Își amintește: Și cînd am ajuns la Frankfurt unter Oder, vinea lumea În geam și zicea „no, ăștia sînt sași care le-a adus din România”, eram cheli, știți ce era, cheli, cheli, cheli eram, așa ne-a tuns, și-aveam niște galoși din alea așa lungi, izmene din alea albe și legat cu sfoară pe-aicea, plîngea, plîngea lume ca altceva. Cei care s-au Întors direct În România au intrat
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
acel moment, trăia sub aceeași ocupație sovietică. Magyari Își amintește: Și cînd am ajuns la Frankfurt unter Oder, vinea lumea În geam și zicea „no, ăștia sînt sași care le-a adus din România”, eram cheli, știți ce era, cheli, cheli, cheli eram, așa ne-a tuns, și-aveam niște galoși din alea așa lungi, izmene din alea albe și legat cu sfoară pe-aicea, plîngea, plîngea lume ca altceva. Cei care s-au Întors direct În România au intrat În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
moment, trăia sub aceeași ocupație sovietică. Magyari Își amintește: Și cînd am ajuns la Frankfurt unter Oder, vinea lumea În geam și zicea „no, ăștia sînt sași care le-a adus din România”, eram cheli, știți ce era, cheli, cheli, cheli eram, așa ne-a tuns, și-aveam niște galoși din alea așa lungi, izmene din alea albe și legat cu sfoară pe-aicea, plîngea, plîngea lume ca altceva. Cei care s-au Întors direct În România au intrat În țară
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
chel al remediului se trezește la șaptezeci de ani cu un păr bogat Doctorul Riley, autorul acestei metode de tratament, avea chelie și spunea, ca mulți alții: „Chelia e un lucru natural. Tata a avut chelie și bunicul meu a chelit la patruzeci de ani. N-am mai purtat pălărie și am început să fac exercițiul descris mai sus. În curând, capul s-a acoperit de puf și a început să-mi crească părul, iar acum, la peste șaptezeci de ani
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
cetească preutul. Tare-i bine și se liniștește dușmanul. - Da’ ce dușman ! E nesocotit, babă hăi ! Câteodată îi mai zic să lege haita că numa’ gura e de ea... - Las’ că și Ion a’ dumitale i-a’ dracului de crapă chelea pe el. Rămâne-i-ar de cap și de ciolane numai cum mi-a cosit el mie livada. - îl dor mânurile, fumeie hăi ! Nu poate munci, de la ramatizm. în copacii bătrâni de pe gârlă se zărește în coada ochiului o
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Coarne așa cum e zugrăvit el la biserică, în pridvor. - Măi române ! se miră iar, închizând gura, moșul. - Cum vă spun. Avea coadă de vacă, coarne în frunte, nu mari - cât un țâmburuc -, și Păiuș arătă degetul gros strecurat printre celelalte. Chelea roșă și puțea... Phea ! - Măi !! - Când l-am văzut, ședea aciuat în niște chetrării, la moara pustie a lui Cananău. - La Morișcă, aprobă moșneagul. Se știe, acolea nu-i loc curat. - S-așezase spurcăciunea pe-o piatră și se-ncălzea
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
bărbaților de la sala de gimnastică pe care o frecventez fac și duș, chiar dacă mai retras. Am toate caracteristicile sexuale secundare ale unui bărbat normal, mai puțin una: incapacitatea mea de a sintetiza dihidrotestosteronul m-a făcut să fiu imun la chelit. Am trăit mai bine de jumătate din viață ca bărbat și totul mi se pare deja firesc. Când iese Calliope la suprafață, e ca un defect de vorbire din copilărie. Dintr-o dată o văd că reapare, dându-și părul după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
doar de gama de mijloc a experiențelor noastre comune și a modului de a ne comporta și a glumi. Dar ne-am descurcat. ― Există totuși și un aspect pozitiv În faptul că am gena asta, am spus. ― Care? ― N-o să chelesc niciodată. ― Cum așa? ― Trebuie să ai DHT ca să chelești. ― Îhî, spuse Capitolul Unsprezece, pipăindu-și scalpul. Cred că eu am cam mult DHT. Cred că am, cum spun ei, un excedent de DHT. Am ajuns În Detroit puțin după șase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
și a modului de a ne comporta și a glumi. Dar ne-am descurcat. ― Există totuși și un aspect pozitiv În faptul că am gena asta, am spus. ― Care? ― N-o să chelesc niciodată. ― Cum așa? ― Trebuie să ai DHT ca să chelești. ― Îhî, spuse Capitolul Unsprezece, pipăindu-și scalpul. Cred că eu am cam mult DHT. Cred că am, cum spun ei, un excedent de DHT. Am ajuns În Detroit puțin după șase dimineața. Cadillacul bușit fusese tractat Într-o parcare a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Paravicini. Nicolo, un’ te duci? — Nu tre’ să mă duc neapărat, spuse Nick, coborând panta cu casca În mână. Chestiile astea-s enervante ca dracu’, fie ude, fie uscate. Tu o porți pe-a ta? — Tot timpul. Am Început să chelesc din cauza ei. Hai să intrăm puțin. Ajunși Înăuntru, Para Îi spuse să se așeze. — Știi, nu-s bune la nimic, spuse Nick. Mi-amintesc că atunci când le-am primit ne dădeau un pic de siguranță, da’ prea des le-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
șeful Departamentului de Cardiologie la Sanatoriul Spitalului Național din Tokaimura, prefectura Ibaragi. A avut o conduită perfectă, făcea parte din „super-elita“ doctorilor. Avea trăsături frumoase și emana un aer de încredere. Medicina i se potrivea ca o mănușă. Începuse să chelească în vârful capului, dar, la fel ca majoritatea adepților sectei Aum, era bine făcut și privea hotărât înainte. Discursul lui a fost monoton și nenatural. Din declarația lui am dedus că încerca să-și reprime un fel de emoție. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
potrivi centura pe pântecele ușor proeminent, își scărpină barba cârlionțată, trăgând cu ochiul împrejur pe sub sprâncenele stufoase și, în sfârșit, vorbi: — Eudoxiu e un om ca și ceilalți și, în aparență, nu are nimic special: e de statură medie, puțin chelit pe la tâmple, robust, fără să fie un atlet; își rade barba regulat și poartă de obicei părul scurt, dar asta, firește, nu contează prea mult, fiindcă ar fi putut să-l lase să crească. Eu cred că... Da, ce te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
un turban înalt și greu din mătase albă, împodobit cu un rubin mare și cu o pană de păun. Dar curând și l-a scos, cu un gest de eliberare, dând la iveală un cap cărunt și care începea să chelească. Fără ocolișuri, începu prin a-mi potoli evidenta curiozitate: — După călătoria noastră comună la Constantinopol, am trecut ades pragul Sublimei Porți, ca sol al lui Aruj Barbă Roșie, Dumnezeu să aibă milă de el! apoi al fratelui său, Khaireddin. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
din cap pe când intra în curte. Poate că, ulterior, ciorile îl vor revendica drept material de construcție superior pentru cuiburile lor. Era el oare, se întrebă, un suporter extrem de generos al populației de ciori în creștere a Shahkot-ului? Oare va cheli prematur din cauza asta? Oare părul său, inspirat de petecele goale, va crește la loc mai gros și mai rezistent ca niciodată? Puse aceste întrebări unei vaci care tocmai trecea. Aceasta îl privi la rândul ei, cu niște ochi triști, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
umană în relief - un destin aproape împlinit - pentru ca, în cele din urmă, destinul să devină palpabilitate în toată puterea cuvântului, cu un întreg sistem de vase de sânge și limfatice în subordine, și coloană vertebrală atinsă de cifoză și dantură chelită de majoritatea dinților și nări imense - care ar putea pompa aer pentru o întreagă familie și care-i devorează jumătate din față. Dar, cu toate acestea, pupila respiră pe gură, gâfâind puțin, privind gol în depărtare... o privire asemănătoare celei
Absconditus. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Georgiana Artenie, Antonela Vieriu, Madalina Tîmpău () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_945]