110 matches
-
genului "Argiope" este rezultatul reflecției luminei de către perișori de pe corp. Sistemul nervos este reprezentat de creier și de o masă ganglionară subesofagiană situată ventral la nivelul prosomei. Creierul este format din 2 regiuni: protocerebron, ce inervează ochii și tritocerebron, inervează chelicerele. Masa nervoasă din prosomă are aspectul unui inel ce înconjoară esofagul, ea inervează pedipalpii, picioarele și organele interne. Cu excepția Mesothelae, păianjenii au sistem nervos puternic centralizat, ocupând aproape tot volumul prosomei. Iar sistemul nervos al păianjenilor din Mesothelae prezintă ganglioni
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
Liphistiidae, Ctenizidae unele Theraphosidae, Lycosidae vânează prada din ambuscadă, așteptând victima lângă trapa de la intrare în vizuină. De la intrare pleacă numeroase fire de mătase ce înconjoară vizuina. Când insecta atinge firele, păianjenii sar repede din ascunziș și o mușc cu chelicere. Sunt și alți păiajeni ce prind hrana din ambuscadă, păianjenii crabi datorită culorației corpului, asemănătoare florilor, vânează polinizatori ca albinele și fluturii. Unii păianjeni săritori din genul "Portia" par să fie inteligenți, în modul de a atrage insectele în pânze
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
Mygalomorphae și Araneomorphae. Principala deosebire dintre cele două subordine constă în faptul că la Mesothelae opistosoma este segmentată, iar la Opisthothelae opistosoma este nesegmentată. Criteriul principal în care a stat la baza împărțirii Opisthothelae în două infraordine a fost direcția chelicerelor, la Mygalomorphae sunt orientate anterior, iar la Araneomorphae - unul spre celălalt. Ei au și alte caracteristici specifice prezentate în tabelul de mai jos: În general, păianjenii nu sunt periculoși pentru oameni. Ei îi mușcă doar pentru a se apăra. Mușcătura
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
median între coxele celei de a treia perechi de picioare. Și în sfârșit al patrulea este, de forma trapezoidala, este localizat între coxele celei de a patra perechi de pcioare. Prosoma poartă 6 perechi de apendice: câte două perechi de chelicere și pedipalpi, și patru perechi de membre locomotoare (prima fiind adaptată pentru repcepția tactila ). Chelicerele sunt mici, formate din două articole și în mare parte ascunse de pedipalpii masive, de aceea este foarte dificil să-i vedem. Aticolul bazal prezintă
Thelyphonida () [Corola-website/Science/318234_a_319563]
-
este, de forma trapezoidala, este localizat între coxele celei de a patra perechi de pcioare. Prosoma poartă 6 perechi de apendice: câte două perechi de chelicere și pedipalpi, și patru perechi de membre locomotoare (prima fiind adaptată pentru repcepția tactila ). Chelicerele sunt mici, formate din două articole și în mare parte ascunse de pedipalpii masive, de aceea este foarte dificil să-i vedem. Aticolul bazal prezintă o excrescența anterioară cu doi dinți la vârf. Articolul terminal este mobil și în formă
Thelyphonida () [Corola-website/Science/318234_a_319563]
-
clește. Pedipalpii sunt neobișnuți de masivi, mai lungi decât prosoma. Ei sunt copuși din 6 articole: coxa, trohanter, femur, patelă, tibie și tars. Articolele pediaplpilor sunt înzestrate cu zimțuri. Coxele au excrscețe ascuțite implicte, în special, în fărâmițarea hranei. Atât chelicerele, cât și pediaplapii prticipă la apucarea, ruperea și fărâmițarea prăzii. Articolele bazale ale chelicerelor și pedipalpilor, cât și labrum-ul (buza superioară) alcătuiesc cavitatea prebucală, numită atriumul bucal. Membrele locomotoare, picioarele, sunt alcătuite din 7 articole: coxa, trohanter, femur, patelă
Thelyphonida () [Corola-website/Science/318234_a_319563]
-
6 articole: coxa, trohanter, femur, patelă, tibie și tars. Articolele pediaplpilor sunt înzestrate cu zimțuri. Coxele au excrscețe ascuțite implicte, în special, în fărâmițarea hranei. Atât chelicerele, cât și pediaplapii prticipă la apucarea, ruperea și fărâmițarea prăzii. Articolele bazale ale chelicerelor și pedipalpilor, cât și labrum-ul (buza superioară) alcătuiesc cavitatea prebucală, numită atriumul bucal. Membrele locomotoare, picioarele, sunt alcătuite din 7 articole: coxa, trohanter, femur, patelă, tibie, bazitars și tarsului, plus și câte o gheara tarsală. Prima pereche cuprinde doar
Thelyphonida () [Corola-website/Science/318234_a_319563]
-
sau două omatide pe degmentul anal. Funcția lor este necunoscută, însă se știe cu nu recepționează lumină. Sistemul nervos este reprezentat de un creier dorsal, masa ganglionara subesofagiană și lanțul nervos ventral. Protcerebronul, o regiune a creierului, inervează ochii, tritocerebronul chelicerele, iar masă ganglionara - pedipalpii și picioarele. Lanțul nervos este alcătuit din 8 ganglioni. Sistemul circulator de tip deschis, nu se deosebește de modelul arahnidelor pulmonate. Inima poate fi situată doar la nivelul opistosomei sau poate să se extindă și în
Thelyphonida () [Corola-website/Science/318234_a_319563]
-
mare parte, dieta lor constă din insecte și miriapode, dar uneori prind și viermi sau melci. Speciile mai mari, ca cele din genul "Mastigoproctus" sunt capabile să vâneze unele vertebrate mici, de exemplu amfibieni. Ei apucă parada cu pedipalpii și chelicerele, apoi o sfâșie și o fărâmițează ducând cîte o particulă la gură. Dar, telifonidele nu înghit hrană solidă, ci o lichifiază preventin cu sucuri digestive. în regiunile unde locuisc au o importanță în reglarea efectivului de gândaci și greieri. În
Thelyphonida () [Corola-website/Science/318234_a_319563]
-
de acest amestic. Indivizii mai mari pulverizează substanțele până la distanță de 30 cm. Dimorfismul sexual este slab evidențiat. Împerecherea începe cu un dans nupțial care poate dura de la 10 ore până la câteva zile. Masculul ține picioarele anteniforme ale femelei cu chelicerele și pedipalpii și se mișc în urmă, pana cand femelă nu-și va ridica opistosoma. Masculii depun un spermatofor pe substrat și cu ajutorul unei formațiuni ale pedipalpilor îl introduce în orificiul genital femel. Femelele sapă o vizuina și depun până la
Thelyphonida () [Corola-website/Science/318234_a_319563]
-
foarte sensibile, numite trihobotrii. Densitatea trihobotriilor este mai mare pe picioare. Ochii lor joacă un rol secundar, deoarece noapte ei nu sunt folosiți din cauza lipsei luminii. De îndată ce vibrațiile indică prezența unei insecte, păianjenul aleargă deasupra apei și o apuca cu chelicerele. Acești păianjeni vânează diferite insecte acvatice sau semiacvative, cei mai mari și mai norocoși prind și pești mici . Prădătorii principali ai păianjenilor pescari sunt păsările și șopârlele. Libelulele, de asemenea, au fost observate capturând păianjeni tineri. Specii de viespi din
Dolomedes () [Corola-website/Science/319366_a_320695]
-
insecte, totuși, uneori păianjenii, căpușele, scorpionii sunt numiți de nespecialiști insecte. Cum s-a menționat, corpul arahnidelor este constituit din 2 părți: prosomă și opistosomă. Prosoma este regiunea anterioară a corpului și poartă ochii, orificiul bucal, câte o pereche de chelicere și pedipalpi și 4 perechi de membre locomotoare. La majoritatea arahnidelor prosoma nu este segmentată, doar la solifuge, schizomide și palpigrazi ultimele două segmente prosomale sunt libere. "Chelicerele" sunt alcătuite din 2 - 3 articole, dintre care ultimul este mobil. Ele
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
anterioară a corpului și poartă ochii, orificiul bucal, câte o pereche de chelicere și pedipalpi și 4 perechi de membre locomotoare. La majoritatea arahnidelor prosoma nu este segmentată, doar la solifuge, schizomide și palpigrazi ultimele două segmente prosomale sunt libere. "Chelicerele" sunt alcătuite din 2 - 3 articole, dintre care ultimul este mobil. Ele sunt situate anterior orificiului bucal. Chelicerele se termină cu clești mici care participă la fărâmițarea hranei. "Pedipalpii" reprezintă membre formate din 7 articole. La scorpioni și pseudoscorpioni, pedipalpii
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
de membre locomotoare. La majoritatea arahnidelor prosoma nu este segmentată, doar la solifuge, schizomide și palpigrazi ultimele două segmente prosomale sunt libere. "Chelicerele" sunt alcătuite din 2 - 3 articole, dintre care ultimul este mobil. Ele sunt situate anterior orificiului bucal. Chelicerele se termină cu clești mici care participă la fărâmițarea hranei. "Pedipalpii" reprezintă membre formate din 7 articole. La scorpioni și pseudoscorpioni, pedipalpii sunt transformați în clești masivi și puternici, cu rol în apucarea și fărâmițarea prăzii. La opilioni, solifuge forma
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
de proteinele incrustate cu chitină. De cuticulă sunt atașați mușchii. Sistemul nervos este constituit din creier, masă ganglionară și lanțul nervos ventral. Creierul este format din 2 regiuni: protocerebron - situat anterior - care inervează ochii și tritocerebron - situat posterior - care inervează chelicerele. În prosoma arahnidelor este prezentă și o masă ganglionară subesofagiană care inervează pedipalpii și picioarele. Lanțul nervos ventral, constituit din 7 ganglioni, cel mai bine este prezentat la scorpioni. La păianjeni lanțul nervos este contopit cu ganglionul din prosomă. La
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
Se cunosc foarte multe forme parazite de acarieni zoo sau fitofagi. Prada este prinsă din ambuscadă, păianjenii folosesc pânzele sau este vânată în mod activ. După detectarea prăzii, arahnida sare fulger din ambuscadă și o atacă. Prada este capturată cu ajutorul chelicerelor și pedipalpilor. Pentru aceasta aceste membre sunt înzestrate cu chelă și ghiare, remarcabili sunt pedipalpii scorpionilor și pseudoscorpionilor cu aspect de clește. Victima este lichifiată cu sucuri digestive, bogate în enzime și fermenți, având loc digestia parțială. Apoi, lichidul rezultat
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
acoperit cu o cuticulă chitinoasă, cu rol protector. Corpul este format din prosomă (cefalotorace) și opstosomă (abdomen). Ele sunt unite printr-un pedicel și permite opistosomei să îndeplinească unele mișcări. De prosomă sunt atașate 4 perechi de picioare, una de chelicer și una de pedipalpi. Chelicerele sunt formate 2 articole, ultimul având forma unei gheare. În chelicere se află glandele veninose, conținutul cărora sunt injectate în pradă pentru a o omorî sau paraliza. Pedipalpi sunt alcătuiți din 6 articole. Articolul bazal
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
cu rol protector. Corpul este format din prosomă (cefalotorace) și opstosomă (abdomen). Ele sunt unite printr-un pedicel și permite opistosomei să îndeplinească unele mișcări. De prosomă sunt atașate 4 perechi de picioare, una de chelicer și una de pedipalpi. Chelicerele sunt formate 2 articole, ultimul având forma unei gheare. În chelicere se află glandele veninose, conținutul cărora sunt injectate în pradă pentru a o omorî sau paraliza. Pedipalpi sunt alcătuiți din 6 articole. Articolul bazal, situate lângă orificiul bucal, posedă
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
abdomen). Ele sunt unite printr-un pedicel și permite opistosomei să îndeplinească unele mișcări. De prosomă sunt atașate 4 perechi de picioare, una de chelicer și una de pedipalpi. Chelicerele sunt formate 2 articole, ultimul având forma unei gheare. În chelicere se află glandele veninose, conținutul cărora sunt injectate în pradă pentru a o omorî sau paraliza. Pedipalpi sunt alcătuiți din 6 articole. Articolul bazal, situate lângă orificiul bucal, posedă proeminențe care reprezintă plăcile chitinoase zimțate utilizate pentru a fărâmița hrana
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
a prosomei, folosindu-se de membrana subțire dintre articolele bazale ale picioarelor. Înțepătuara paralizează păianjenul și viespea îl aduce în vizuina sa și, apoi, depune ouălele în opistosoma victemei. După eclozare, larvele se hrănesc cu conținutul intern al păianjenului. Pe lângă chelicerele puterinice, tarantulele posedă și perișori iritanți răspândiți pe opistosomă. Perișorii sunt proiectați în inamic. Acești perișori sunt mai numeroși la speciile terestre. Cei arboricoli nu le proiectează, ei irită numai la atingere. Perișorii lipsă cresc la năpârlirea următoare. Perișorii pot
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
organe la aceste fire sunt ochii și căile repiratorii. De obicei simptimele dispar peste câteva ore. Tarantulele folosesc aceste fire de păr și în alte scopuri, cum ar fi marcarea teritoriului său. Unele specii au anumite fire, mai ales pe chelicere, care la frecare pot produce un sunet asemănător șuieratului. Aceste fire cel mai des sunt întâlnite la păianjenii din America de Sud și America de Nord. Cei din Europa și Asia și vor ataca. Ei au un potențial veninos mai înalt. Înainte de a mușca
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
este un gen de păianjeni migalomorfi. Lungimea femelelor este cuprinsă între 7 - 21 mm, sunt de culoare roșietică sau maronie închisă. Masculii nu depășește 12 mm și mai închis la culoare. Ei au chelicere cu colți lungi și subțiri. Regiunea de articulare a chelicerelor cu corpul este mai proeminentă decât restul prosomei. Masculii din acest gen se pot distinge de cei din genul "Sphodros" prin crestele marginale ale sternului, iar femelele prin epiginul alcătuit
Atypus () [Corola-website/Science/319224_a_320553]
-
de păianjeni migalomorfi. Lungimea femelelor este cuprinsă între 7 - 21 mm, sunt de culoare roșietică sau maronie închisă. Masculii nu depășește 12 mm și mai închis la culoare. Ei au chelicere cu colți lungi și subțiri. Regiunea de articulare a chelicerelor cu corpul este mai proeminentă decât restul prosomei. Masculii din acest gen se pot distinge de cei din genul "Sphodros" prin crestele marginale ale sternului, iar femelele prin epiginul alcătuit din două plăci de puternic chitinizate. Păianjenii construiesc un tub
Atypus () [Corola-website/Science/319224_a_320553]
-
construiesc un tub cu înălțimrea de 20 cm, dintre care 8 sunt în subteran. Păianjenul își așteaptă prada în partea inferioară a tubul. Atingerea tubulzui de către vreo insectă provoca oscilații. Păianjeniul, simțând vibrațiile, străpunge pereții tubului și mușc victima cu chelicerele. Prada este adusă în interior unde este mâncată. Țăranii din sudul Munților Carpați folosesc mătasea tuburilor construite de păianjenii Atypus pentru a acoperi rănile. Datorită proprietâților antiseptice, mătasea facilitează vindecarea și chiar regnerarea pielei. Speciile genului se găsesc în Eurasia
Atypus () [Corola-website/Science/319224_a_320553]
-
Opistosoma are formă cilindrică. Dorsal este de culoare galbenă închis, spre regiunile laterale devine portocalie, ventral roșie. Regiunea anterioară a opistosomei este marcată de o dungă de culoare albă. Toată suprafața opistosomei este acoperită cu pete, de regulă circulare, albe. Chelicerele sunt negre. Picioarele sunt galbene-maronii, tarsul și metatarsul - negre. Tbia și femurul sunt acoperite cu perișori denși de culoare neagră. construiește pânze de 1 - 2 metri în diametru, însă în unele cazuri poate ajunge chiar și până la 3 m. Firele
Nephila clavipes () [Corola-website/Science/319317_a_320646]