70 matches
-
școlii, se aude un zgomot și cum eram mai aproape de ușă, deschid brusc ușa și mă trezesc față în față cu vajnicul meu urmăritor! Mai surprins decât mine, respectivul mă privește și mi se adresează incoerent: „Mai chere ori nu chere luna?” La lumina slabă, mă uit la ceas și-i spun că de aproape un sfert de oră luna e în faza de umbră totală, îl iau de braț, îl scot în fața școlii și-i arăt că luna începe să
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
orice mișcare. O face cu inteligență, cu tenacitate și cu o totală lipsă de scrupule. Ajutat și de credulitatea stăpânului, sluga mimează cu mare artă supușenia, zelul, devotamentul. Ajunge repede să se facă prețuit de postelnic. I se încredințează supravegherea cherei Duduca, amanta lui Tuzluc, dar stoarce postelnicului sume fabuloase prin asociere cu aceasta și cu chir Costea Chiorul, un negustor mârșav. E rânduit să administreze averea stăpânului, dar îl înșală și îl ruinează. Primește rang după rang, devine sameș la
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
lui Tudor Vladimirescu în schimbul isprăvniciei pe două județe. Dar roata norocului intră impetuos pe panta ei declinantă odată cu revenirea în scaunul țării a unui domn pământean, care face dreptate și pedepsește aprig pe ticălos, tot atunci aflându-și cuvenitul sfârșit chera Duduca, chir Costea Chiorul și Andronache Tuzluc. Destin regizat autoritar de autor, din perspectiva morală și moralizatoare proprie oricărei scrieri edifiante, ceea ce dictează și introducerea în acțiune a unui grup de personaje cu evoluție simetric antagonică, acestea fiind menite să
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
baladă populară. Aparține ciclului de balade antiotomane, în cadrul căruia este inclusă subgrupei ce dezvoltă o tematică inspirată din viața porturilor dunărene. În culegeri, se întâlnește frecvent cu titlul redus doar la unul dintre cele două componente ale numelui: Chira (sau Chera), Chiralina (sau Cheralina). A fost creată, probabil, de cântăreții populari din zona orașelor Brăila și Galați, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, mai precis în perioada imediat următoare încheierii păcii de la Adrianopol (1829). Aria ei de răspândire include
CHIRA CHIRALINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286202_a_287531]
-
se prezintă personal Emil Frâncu, în calitate de autor al excepției și reprezentant al părților Rodica Liliana Moarcaș și Gheorghe Moarcaș, Dan Claudiu Parau, reprezentat prin avocat Viorica Stanciu, și Societatea Comercială "Asit Real Estate" - S.R.L. din București, reprezentată prin avocat Nicolae Chera. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent arată că partea Gheorghe Moarcaș a depus la dosar, în data de 12 mai 2006, o cerere prin care solicită acordarea unui termen pentru pregătirea apărării. Reprezentantul Ministerului
DECIZIE nr. 405 din 16 mai 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178115_a_179444]
-
lege criticat contravine principiului neretroactivității legii, deoarece, în speță, competentă să soluționeze litigiul era Curtea de Apel Brașov, însă, după modificarea Codului de procedură civilă prin Legea nr. 219/2005 , competența de soluționare a fost atribuită Tribunalului Brașov. Avocatul Nicolae Chera solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, arătând că soluția legislativă consacrată prin reglementarea criticată a mai fost analizată în numeroase rânduri de instanța de contencios constituțional, prilejuri cu care a respins ca neîntemeiate excepțiile cu un atare obiect. În acest sens
DECIZIE nr. 405 din 16 mai 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178115_a_179444]
-
Voinea Gheorghe, Jugănaru Marin, Rotaru Ioan, Vlad Maria, Stan Gheorghe, Chiriac Vasilică, Voicu Constantin, Antohe Dumitru, Șontica Fănică, Oprea Dănuț, Stoicescu Ion, Rusu Ion-Dumitru, Rădulescu Emanoel, Anisii Pantelimon, Parmac Aurel, Pogar Ghiorghi, Ifrim Maricel, Dima Elena, Doroftei Mircea, Chelaru Doina, Chera Ioan, Stolnicu Gheorghe, Ionescu Ion, Iuhaș Ion Dorel, Petcu Sorin, Bordianu George, Cristea Iordan, Buiciuc Viorel, Neațu Florea, Iliescu Florentina, Popescu Ioana, Găgeanu Iosif, Soanca Gabriela, Ilie Ilie, Manole Ion, Turtoi Fănică, Enache Emil, Oprescu Tudor, Negrea Gheorghe, Carigoiu Gheorghe
DECIZIE nr. 589 din 19 septembrie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (5) şi art. 10 alin. (2) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/182135_a_183464]
-
Voinea Gheorghe, Jugănaru Marin, Rotaru Ioan, Vlad Maria, Stan Gheorghe, Chiriac Vasilică, Voicu Constantin, Antohe Dumitru, Șontica Fănică, Oprea Dănuț, Stoicescu Ion, Rusu Ion-Dumitru, Rădulescu Emanoel, Anisii Pantelimon, Parmac Aurel, Pogar Ghiorghi, Ifrim Maricel, Dima Elena, Doroftei Mircea, Chelaru Doina, Chera Ioan, Stolnicu Gheorghe, Ionescu Ion, Iuhaș Ion Dorel, Petcu Sorin, Bordianu George, Cristea Iordan, Buiciuc Viorel, Neațu Florea, Iliescu Florentina, Popescu Ioana, Găgeanu Iosif, Soanca Gabriela, Ilie Ilie, Manole Ion, Turtoi Fănică, Enache Emil, Oprescu Tudor, Negrea Gheorghe, Carigoiu Gheorghe
DECIZIE nr. 589 din 19 septembrie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (5) şi art. 10 alin. (2) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/182135_a_183464]
-
MARIA (n. 1933) Pitești, str. Dacia, bl. Z1/ A/3 țel: 21830 14545 BUȘCU VALERICA (n. 1957) Pitești, str. N.Voda, bl. C4/E/7 țel: 63381 20136 BUTURICA VALERIA (n. 1955) Com. Godeni, Capul Piscului țel: 56666; 0723040918 20139 CHERA FLOAREA (n. 1963) Pitești, str. Gavana, bl. T1/A/5 țel: 28228 14556 CHIRILOIU ILEANA (n. 1967) Mioveni, str. T.Musatescu, bl. V2C/B/4 țel: 26199 504 CHIȚU ELENĂ (n. 1955) Pitești, str. Campineanu, bl. M1/A/7 țel
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Antonia Constantin - procuror Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 123 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Constantin Chera, Silvia Diaconescu, Gheorghe Căluțoiu, Gheorghe Nanu, Nicolae Bătăiosu și Elena Bătăiosu în Dosarul nr. 3897.3/318/2007 al Judecătoriei Târgu Jiu. La apelul nominal se prezintă personal Gheorghe Căluțoiu, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost
DECIZIE nr. 770 din 12 mai 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 123 din Legea fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212948_a_214277]
-
Prin Încheierea din 12 februarie 2009, pronunțată în Dosarul 3897.3/318/2007, Judecătoria Târgu Jiu a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 123 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Constantin Chera, Silvia Diaconescu, Gheorghe Căluțoiu, Gheorghe Nanu, Nicolae Bătăiosu și Elena Bătăiosu. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține că articolul de lege criticat a abrogat expres dispozițiile Legii nr. 59/1974 și implicit ale Decretului nr. 151/1950 , în baza
DECIZIE nr. 770 din 12 mai 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 123 din Legea fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212948_a_214277]
-
art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992 , CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 123 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Constantin Chera, Silvia Diaconescu, Gheorghe Căluțoiu, Gheorghe Nanu, Nicolae Bătăiosu și Elena Bătăiosu în Dosarul nr. 3897.3/318/2007 al Judecătoriei Târgu Jiu. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 12 mai 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof.
DECIZIE nr. 770 din 12 mai 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 123 din Legea fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212948_a_214277]
-
Simona Tache Humanitas a reeditat cartea-stindard al optzecismului: Aer cu Diamante de Cărtărescu, Coșovei, Iaru și Stratan. Mircea Cărtărescu - SĂ NE IUBIM, CHERA MU... să ne iubim, chera mu, să ne iubim per tujur ca mîine vom fi pradă inundațiilor, surpărilor de teren, bețiilor crîncene ca mîine un ieri cu labe de păianjen de fîn îți va umbla în cîrlionții de florio ai
Aer cu diamantele lui Cărtărescu, Iaru, Coşovei şi Stratan by Simona Tache () [Corola-website/-/18749_a_20074]
-
Simona Tache Humanitas a reeditat cartea-stindard al optzecismului: Aer cu Diamante de Cărtărescu, Coșovei, Iaru și Stratan. Mircea Cărtărescu - SĂ NE IUBIM, CHERA MU... să ne iubim, chera mu, să ne iubim per tujur ca mîine vom fi pradă inundațiilor, surpărilor de teren, bețiilor crîncene ca mîine un ieri cu labe de păianjen de fîn îți va umbla în cîrlionții de florio ai coiffurii zăpăcindu-te, ambetîndu-te... să
Aer cu diamantele lui Cărtărescu, Iaru, Coşovei şi Stratan by Simona Tache () [Corola-website/-/18749_a_20074]
-
motorină, emoțiile ieșiseră la agățat. prin ganguri și pasaje acoperite cu geam colorat cîte un pisoi zgîria în lădița vreunui dafin și în berării ospătarele se lăsau deșurubate de vii contra cost. să ne iubim, unamuno, nebuno, să ne iubim, chera mu, și-apoi să ne-nșelăm cu chibritele, cu patentul, cu pasta de dinți să ne sfîșiem de pe noi concepția despre lume și viață să ignorăm influența exercitată în psihicul nostru de complexul lui grozăvești. primăvara privește galbenă din stratosferă
Aer cu diamantele lui Cărtărescu, Iaru, Coşovei şi Stratan by Simona Tache () [Corola-website/-/18749_a_20074]
-
ceară de soție pe fiica boierului C, român de națiune. Boierul refuză cu demnitate și înfruntă mânia domnitorului care intervine pentru protejatul său. Cu această ocazie autorul prezintă curtea domnească cu obiceiurile și atmosfera timpului. Un alt personaj introdus este Chera Duduca, întreținuta lui Tuzluc, „o vineră orientală ieșită din rămășițele spulberate ale populațiunei grece din fanari... o frumusețe perfectă, inteligență vie, spirit fin și iscusit”. Gelos, Andronache Tuzluc, îl trimite pe Dinu Păturică să o slujească pe Duduca, în realitate
Ciocoii vechi și noi () [Corola-website/Science/302508_a_303837]
-
este prea târziu. Andronache Tuzluc suferă un atac de apoplexie și este luat și îngrijit de Gheorghe, care intrase în slujbă la curtea boierului C. Întreaga avere a postelnicului îi aparține de acum lui Dinu Păturică. Acesta se căsătorește cu Chera Duduca. Noul domnitor, Alexandru Suțu îl numește pe Dinu Păturică stolnic și tot acum Dinu Păturică îl cunoaște pe Ipsilanti, conducătorul Eteriei care îi oferă două județe dacă organizează omorârea lui Tudor Vladimirescu. Stăpân atotputernic, jefuiește sălbatic țăranii care nu
Ciocoii vechi și noi () [Corola-website/Science/302508_a_303837]
-
se subțiază mintea, își însușește arta ipocriziei și a perfidiei, aducându-l pe Tuzluc la sapă de lemn. Andronache Tuzluc este tipul parvenitului. Reprezintă pe ciocoiul vechi care s-a ridicat tot prin lingușiri și intrigi, însă din cauza pasiunii pentru Chera Duduca nu mai vede realitatea. Tuzluc este capabil de o pasiune puternică, ceea ce îi dă o normă de realitate. Tuzluc este un bogat parvenit, iar Păturică s-a ridicat pe ruina casei lui. Chera Duduca, sinteză greco-turcească, frumoasă și inteligentă
Ciocoii vechi și noi () [Corola-website/Science/302508_a_303837]
-
și intrigi, însă din cauza pasiunii pentru Chera Duduca nu mai vede realitatea. Tuzluc este capabil de o pasiune puternică, ceea ce îi dă o normă de realitate. Tuzluc este un bogat parvenit, iar Păturică s-a ridicat pe ruina casei lui. Chera Duduca, sinteză greco-turcească, frumoasă și inteligentă, se pierde datorită desfrâului. Chir Costea Chiorul, bogasierul, vinde de toate, este trădător, gazdă de hoți, cămătar, își parvenește propriile fiice, folosindu-le ca momeală pentru clienți. Gheorghe este opus vicleanului Păturică. Apare personajul
Ciocoii vechi și noi () [Corola-website/Science/302508_a_303837]
-
cu influențe italiene. Se întâlnesc arhaisme, epitete, epitetul hiperbolic „călămări colosale”, apare antiteza, se folosesc comparațiile, descrierile de natură. Stilul se remarcă prin oralitate, se dă atenție onomasticii numelor. Păturică este un nume sugestiv, devenit metaforă a parvenitului. Tuzluc și Chera Duduca, sinteză greco-turcească (greco-fanariot, turcească-cotropitor). Moșiile lui Tuzluc se numesc: Plânsul, Chinuielile, Răsucita.
Ciocoii vechi și noi () [Corola-website/Science/302508_a_303837]