73 matches
-
orășeni lipsiți de ocupație vin să dea târcoale prin fundătura dintre două taverne, În vecinătatea pieței de mirodenii, nu ca să guste din vinul tămâios de Soghdiana, ci pentru a pândi du-te-vino-ul trecătorilor sau pentru a se lua de cine știe ce băutor cherchelit. Omul este atunci târât prin pulbere, Împroșcat cu insulte, sortit unui iad al cărui foc Îi va aduce În vecii vecilor aminte de lucirea roșiatică a vinului ispititor. Dintr-o asemenea pățanie avea să se nască manuscrisul Rubaiatelor, În vara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
al sufletului și trupului feminin, care mi-a povestit la o bere despre noua lui pasiune amoroasă. „Știi ce m-a înnebunit la ea?“, mi-a zis în șoaptă A.A. „Eram la o petrecere, venisem târziu, lumea era deja cherchelită, se trecuse de la Gary Glitter la Barry White și înapoi la Gary Glitter. De cum am intrat pe ușă, am remarcat-o: trup superb, picioare fusiforme, ochi verzi, migdalați, păr șaten, lung până la brâu, un mini de blugi de-nghețau apele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
păr, creme antirid, săpunuri parfumate, și trebuia să care mereu mostrele după el, în două valize mari, și valizele erau foarte grele, îngrozitor de grele, dar bunicul le căra cu stoicism, fără să se plângă vreodată, tolera până și glumele mușteriilor chercheliți, și într-o zi, în restaurantul Elefant, a cărui faimă era cam deocheată, patronul i-a propus bunicului un rămășag, că dacă bunicu-i de acord să se dea cu loțiune de păr pe..., dar atunci asistența a început să forfotească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
voia pur și simplu să Îi fotografieze pe cei doi, să se asigure că nu avusese halucinații, că nu vinul stârnise În el toate câte le auzise stând cu ochii Închiși și ascultând. Dar poate că Ionela era Într-adevăr cherchelită, pentru că imediat și-a reluat poziția belicoasă În fața lui Cristian, iar Vasile a ieșit, credea el, la lumină. Afară Însă nu avea de ce să fie soare, și nici un fel de lumină, În ziua aceea de iunie 1985. Parcă nici nu
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
aureliană, care se pare că nu Îi afectase, mărețul spectacol avea drept temă și protagoniști vitejia dacilor și dacii anului 1985, care se perpetuaseră, nemuritori, până În zilele noastre. La modă era protocronismul. Așa că cele două terase erau pline de daci chercheliți, care beau voinicește, fără să-și dea jos cușmele de pe cap, cu sabia din recuzită la brâu, jucându-se cu nemaipomenitul stindard din piele de lup sau dezlipindu-și inevitabilele bărbi dacice de pe obraji și lipindu-și-le unul altuia pe
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
la metru. Această unitate de măsură, variază în funcție de locul unde se află, momentan, primul ministru. Dacă este la ONU și i se pune un scăunel sub picioare, unitatea de măsură prinde consistență aproape umană, dacă este în fața prezidentului cel veșnic cherchelit, unitatea de măsură devine în jumătate din cât este ea de obicei, fiindcă în fața lui Băsescu, Boc nu are o altă poziție decât în genunchi. Se miră și Bocul cel mic, alături de crema cea vestită a întregului PDL, de ce poporul
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
plesneală în ultima vreme. Vezi dumneata, adică sărăcuțul de el, are de îndurat prea multe cucuie din toate părțile și mă mai asociez și eu, ca să mai ajut cumva, la cucuierea lui definitivă și irevocabilă. Că domnul cel chelit și cherchelit doar șapte zile pe săptămână declară că nu este membrul nici unui partid , politic fiindcă așa spune Constituția României, numai gurile rele spun altfel. Prietenului meu, i-au dat până și lacrimile de emoție într-o zi, când moțăia în fața televizorului
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
ba și un leu pe deasupra, drept bacșiș. Ospătarul înhăță banii și îi băgă repede în buzunar fără să mulțumească, după care se grăbi să se ducă cu nota de plată la o masă din partea cealaltă a crâșmei, unde doi inși chercheliți mai cereau de băut, bătând cu halbele în tăblia mesei. Afară, pe Splai, lumea forfotea încoace și încolo sub lumina soarelui primăvăratic și cei doi frați o apucară înspre Piața Unirii. Ei, ce părere ai, nene, vru Ticu să știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
fel cum s-ar Întâmpla cu un lichid care păstrează forma recipientului În care a fost vărsat? Între timp, Antilia Își schimbase direcția. Părea că, de această dată, se hotărâse să Își termine spectacolul la masa unui grup de negustori chercheliți care zbierau lângă cămin. Dante se scutură cu un efort de voință, acordându-i din nou atenție celui ce Îi vorbise. Desigur, canțona lui Guido... Cred că iubirea e o comoție a sufletului. Dar că nu se naște din influxul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
să mă mișc din cauza furtunii și nu mă mai pot ține. Nu vrei dumneata să fii atât de bun să mă deschizi la pantaloni?” În prima clipă, n-a înțeles. Apoi s-a înfuriat. A crezut că domnul distins și cherchelit își bătea joc de el și n-a gustat gluma. A scos un briceag, apropiindu-se să-i taie nasturii pantalonilor ca să-l învețe minte, ceea ce l-a speriat, firește, pe domnul distins și l-a silit să se lipsească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
decorurile unei producții cinematografice abandonate Înainte de finalizare. — Crawford, ar cam fi vremea să plecăm, hai Înapoi În Estrella de Mar... — Ți-a ajuns cît ai văzut? — Vreau să aud iar mașina aia a ta de tenis și rîs de femei cherchelite. Vreau s-o aud pe doamna Shand tăindu-le macaroana chelnerilor de la Club Nautico... Dacă o să investească aici, o să piardă totul. — Poate. Înainte de plecare, o să aruncăm o privire În clubul de sport. E pe jumătate o ruină, dar are potențial
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
se ridice. Nu a reușit. Se uita doar la mine cu ochi încețoșați, privire depărtată. Încerca să zâmbească, dar nu-și putea lumina fața. Am săltat-o și am pornit spre Bulevard. Mergeam cu Conți la braț spre cinematografe. Era cherchelită. Noapte cu Bulevardul gol, șfichiuit doar de viscol, cu o zăpadă maronie, înghețată pe bordura trotuarelor, murdară de la noua soluție pe care o împrăștia municipalitatea în locul tradiționalului amestec de nisip cu sare. O sprijineam pe Conți, coborând spre Cișmigiu. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
își aprinde o mahorcă, fără să mai ceară voie. Cât ai zice pește, pică și țața Leana, cu izmenele lui răposatu’ bărbatu-său legate în chip de turban pe creștet. Picară și tanti Jenica și tanti Cocuța, care era cam cherchelită și cât p-aici să mi se așeze în poală. Curând se întoarse și mătușă-mea ridicând victorioasă pachetul deasupra capului: am recuperat cârnatul! He he, credeau că se joacă ei cu mine? Cu mine care am lucrat douăzeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
protestele și de plânsetele mamei, care nu vroia să-și trimită "prin străini" unicul băiat, și se interesase de condițiile în care se acorda bursa, tata devenise mai atent cu "unchiul George". Nu-l mai contrazicea decât dacă era puțin cherchelit. Și nu se mai codea când cumnatul său îi cerea să-i cosească iarba din "Luncă" ori să-i culeagă cartofii din locul de pe Calea Sâmbetei. Își lăsa baltă treburile și se ducea să-l mulțumească pe "unchiul George" care
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
care nu fuseseră spălate, probabil, niciodată. Cineva care venea să cumpere chibrituri, sare, gaz, zahăr sau o sticlă de lampă, căci cârciuma funcționa și ca prăvălie "universală", trebuia să se strecoare cu greutate printre ei, ferindu-se de cei mai chercheliți sau mai gălăgioși. Mintea mea de copil n-avea cum să priceapă că bărbații din Lisa găseau în alcool o compensație pentru munca lor dură. De altfel, faptul că peste săptămână puțini treceau seara pe la cârciumă, lăsând această plăcere pentru
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
de preț În viață, nu-l trezi. Astăzi e vineri Trei soldați romani stau Într-o tavernă, la unsprezece noaptea. În jurul camerei sunt așezate mai multe butoiașe. În spatele tejghelei de lemn stă cârciumarul evreu. Cei trei soldați romani sunt cam chercheliți. Primul soldat roman: Pe ăla roșu l-ai Încercat? Al doilea soldat: Nu, nu-l Încercai. Primul soldat: Păi, ia să-l Încerci. Al doilea soldat: Bine. George, adu un rând de roșu. Cârciumarul evreu: Poftiți, domnilor. O să vă placă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
de Alba!? -Serviți-o liniștit, că tot... aia e!!... „Ospătar, servește-mi, te rog, și mie vinul acela pe care l-ai adus la masa vecină. -Sânteți și dumneavoastră din corpul de control al centralei?” „Un ins iese din cramă cam cherchelit și se adresează unui trecător: Fiți amabil, ce oră este? Patru și jumătate. Dimineața sau după amiază? Dimineața. Astăzi sau ieri?” „Pe o stradă merge un cetățean beat și se adresează unei fete, pe lângă care trece: Domnișoară, te rog spune
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Un câine care îi mai ținea de urât portarului peste noapte o început să urle de credeai că o venit sfârșitul lumii. Portarul nici nu mai sufla. Norocul lui o fost că tocmai atunci trecea pe uliță un cetățean cam cherchelit. Când o auzit câinele urlând și larma făcută de strigoi, s-o oprit în poarta spitalului și l-o întrebat pe paznic: „Ce se întâmplă aici, domnule? Ii sfârșitul lumii? S-o deschis porțile Iadului sau îi casă de nebuni
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
pomenească!” Cei din crâșmă priveau cu ochii dilatați la Pâcu, care, cu o mutră marțială, gesticula cu luleaua în chip de ciomag... S-a oprit pentru o clipă pentru a-și trage sufletul și a reluat: Nici una nici două, cetățeanul cherchelit a intrat în curte și a pornit val-vârtej către locul de unde veneau zgomotele. „Stai, domnule! Stai! Unde te duci? Să chem întâi doctorul de gardă, că cheia de la morgă îi la el. Si apoi nu are voie oricine să intre
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
mieros și glumeț, le spunea mereu: ― Măi băieți, nu vă pierdeți vremea degeaba, măi!... Ori așteptați să mai vie călăreții cei năzdrăvani?... Vedeți-vă de treburi, măi oameni! ― Ei, săracii călăreți, că bine-au mai glăsuit! zise Marin Stan puțin cherchelit, după ce poposise un răstimp la tejgheaua lui Cristea. Altfel cine ar mai fi adunat pe boierii noștri la sfat și la tocmeală?... Ehei, fraților, frica-i mare cucoană!... Nu-i așa, dom' primar? ― Măi Marine, cum îți vine ție, om
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ca și cum s-ar teme să străpungă coasta lui Dumnezeu ascuns în natură. Avea dreptate Telesio! Cine a fost Telesio? Maestrul meu, un om care a îndrăznit să-l contrazică pe Aristotel. Te plictisesc, Căpitane... Într-o seară ploiasă, în timp ce marinarii chercheliți cântau ceva deocheat, Tommaso, fără să știe de ce, se simțise vânat, parcă împins pe buza prăpastiei. Se adresase căpitanului pentru a discuta, iar acesta, simțindu-i momentul de panică, îi spuse: Fii liniștit, Părinte, sunt un om de încredere al
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
am zis? Da și am tot băut, cam cîte zece galoni pe oră; iar cînd a izbucnit furtuna - căci în largul Patagoniei cam bîntuie furtunile! - toți marinarii, inclusiv musafirii, au fost rugați să terțaroleze velele-gabier; numai că, eram atît de chercheliți, încît a trebuit să ne legăm cu parîme ca să nu cădem de pe catarge, dar poalele tunicilor ni se încurcau printre vele făcîndu-ne să atîrnăm acolo, terțalorați noi înșine în bătaia vîntului năpraznic. Ce mai, eram niște pilde vii, numai bune
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cu cei patru copii. Tatăl începuse să consume alcool și astfel au început și scandalurile în familie. Copiii nu erau atacați de tată, dar erau tot mai frecvent martorii violențelor dintre părinți. într-o seară când tata a venit acasă cherchelit și cu o sticlă de alcool, Aurelia, care avea 7 ani, temându-se de un nou scandal, a luat sticla de pe masă și a turnat în chiuvetă alcoolul. Furios, tatăl a dat foc la încăpere și a plecat lăsându-i
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]