70 matches
-
păr, creme antirid, săpunuri parfumate, și trebuia să care mereu mostrele după el, în două valize mari, și valizele erau foarte grele, îngrozitor de grele, dar bunicul le căra cu stoicism, fără să se plângă vreodată, tolera până și glumele mușteriilor chercheliți, și într-o zi, în restaurantul Elefant, a cărui faimă era cam deocheată, patronul i-a propus bunicului un rămășag, că dacă bunicu-i de acord să se dea cu loțiune de păr pe..., dar atunci asistența a început să forfotească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
ca și cum s-ar teme să străpungă coasta lui Dumnezeu ascuns în natură. Avea dreptate Telesio! Cine a fost Telesio? Maestrul meu, un om care a îndrăznit să-l contrazică pe Aristotel. Te plictisesc, Căpitane... Într-o seară ploiasă, în timp ce marinarii chercheliți cântau ceva deocheat, Tommaso, fără să știe de ce, se simțise vânat, parcă împins pe buza prăpastiei. Se adresase căpitanului pentru a discuta, iar acesta, simțindu-i momentul de panică, îi spuse: Fii liniștit, Părinte, sunt un om de încredere al
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
aspre și câinii noștri erau pe măsura vremurilor. Pe atunci oamenii din mahalaua noastră, și cred că nu numai ei, mergeau la moară cu căruța bucșită de saci cu boabe de porumb sau de grîu, măcinau și veneau acasă ușor chercheliți, dar mulțumiți și veseli, făceau datorii la brutărie, măcelărie, pescărie, la prăvăliile de mărunțișuri de tot felul, crâșmele nu făceau excepție, și la salar plăteau până la ultima centimă, pentru ca a doua zi s-o ia de la capăt cu datoriile; umpleau
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de Alba!? -Serviți-o liniștit, că tot... aia e!!... „Ospătar, servește-mi, te rog, și mie vinul acela pe care l-ai adus la masa vecină. -Sânteți și dumneavoastră din corpul de control al centralei?” „Un ins iese din cramă cam cherchelit și se adresează unui trecător: Fiți amabil, ce oră este? Patru și jumătate. Dimineața sau după amiază? Dimineața. Astăzi sau ieri?” „Pe o stradă merge un cetățean beat și se adresează unei fete, pe lângă care trece: Domnișoară, te rog spune
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
de pagini, cu atât mai mult mă-ntindeam în scrisorile de dragoste, încărcate de metafore și aiureli. Pe drum spre Chirnogi am oprit într-un sat, lângă bodegă, și le-am dat scrisoarea, s-o pună la cutie, unor țărani chercheliți. Firește, Calceola n-a primit-o niciodată, și mi-am imaginat apoi de nenumărate ori, răsucindu-mă-n pat de necaz, ce s-or fi distrat indivizii ăia cu înflăcărată mea epistolă de amor. Satul era ars de soare și
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
grotesc Prescris de concerne străine. Mai spune-mi că timpul zâmbește Atunci când ne taie-n bucăți Prin zvonuri și prejudecăți, Iar noi lăcrimăm, omenește. Mai spune-mi să urlu la lună, Să fiu iarăși lup păcălit, Primește-mă-n prag, cherchelit, Vânat de beția nebună. Mai spune-mi de dor și iluzii, Declară-mi iubire, constant, Prin tine alerg, agasant, Plantând în tot trupul confuzii. Mai spune-mi că suntem romantici Cum nimeni nu este acum, Iar eu mă voi naște
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
găseau pe-acolo și să meargă într-un local tainic unde se mânca bine și unde se duceau doar localnicii. S-ar ospăta cu chifteluțe de năut și hummus și ar bea vin roșu ieftin, apoi s-ar întoarce acasă chercheliți, râzând și ținându-se de mână, îmbrățișându-se tot drumul spre casă. Sătui și obosiți, s-ar prăbuși pe așternuturile reci și ar dormi zece ore, după care s-ar trezi ca să mai facă o dată dragoste înainte ca el s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
am intrat pe ușa sufrageriei, fetele mele își întoarseră privirea de la televizor, văzură că aveam o cutie în mână și se ridicară într-o secundă. Alergară spre mine. David le urma, legănându-se pe piciorușele lui stângace, ca un omuleț cherchelit. Toți trei se agățaseră de mine și încercau să vadă ce e în cutie, țipau și se agitau. Madeleine auzi zgomotele și veni din bucătărie, la timp ca să vadă pisica ieșind din cutie. Ce e asta? întrebă ea. —A ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
mare suflender din totdeauna. Ca să nu-i spui pă mandă, l-am Întrebat dă la bun Început dacă nu ar vrea să vie cu mine, p-un stipend care-o să-l alegem, În misie delicată. Brunu mi-a părut cherchelit și a zis că da. În fața scării fatale, Brunu, care, când nu te-aștepți, se bagă În egoizmu lui abulic, a zis că n-avea să meargă sus și s-a pus la șuetă c-un vecin, care am aflat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
un mărțișor; Azi de nevastă, cu tupeu, Sunt strâns de gât la piept și eu. Fetele noastre Și la mare și la munte, Huzuresc ca în Eden, Că-s în stare să înfrunte Toți bărbații din Schenghen. Leac Când revine cherchelit Nevestica lui cu har Nu-l mai ia la cicălit, Ci îl ...cată-n buzunar. La vârsta a treia Când prin parc mai dăm de fete, De sărmane suferinde, Mese-ntindem pe-ndelete, C-altceva nu ai ce-ntinde. - Avantaj în
ION CUZUIOC by ION CUZUIOC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83937_a_85262]
-
decorurile unei producții cinematografice abandonate Înainte de finalizare. — Crawford, ar cam fi vremea să plecăm, hai Înapoi În Estrella de Mar... — Ți-a ajuns cît ai văzut? — Vreau să aud iar mașina aia a ta de tenis și rîs de femei cherchelite. Vreau s-o aud pe doamna Shand tăindu-le macaroana chelnerilor de la Club Nautico... Dacă o să investească aici, o să piardă totul. — Poate. Înainte de plecare, o să aruncăm o privire În clubul de sport. E pe jumătate o ruină, dar are potențial
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
urmau. Ceata era extrem de variată și se remarca nu numai prin diversitate, ci și prin diformitate. Unii intrau așa cum fuseseră pe stradă, în paltoane și cojoace. Ce-i drept, nici unul nu era beat de tot; în schimb, toți păreau bine chercheliți. Păreau să aibă nevoie unul de altul ca să intre; luat în parte, nici unul dintre ei nu ar fi avut suficient curaj, așa că se îmbărbătau reciproc. Până și Rogojin pășea cu băgare de seamă în fruntea cetei, însă avea o anumită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
deschis ușa ce dădea în camera cealaltă, tot mică, grozav de scundă, cu porcăria de mobilier necesar și cu un pat uriaș, lat, cu perdele, pe care zăcea unul «Terentici» (așa l-a strigat femeia), care mi s-a părut cherchelit. Pe masă pâlpâia un muc de lumânare înfipt într-un sfeșnic de fier; mai era un dulap aproape gol. Terentici mugi ceva la mine, rămânând tot întins, și-mi arătă cu mâna ușa cealaltă; femeia plecase, așa că nu-mi mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de țigări. Ce, eram tâmpit să rup așa ceva? Cu încă un coleg, stăteam cu câte o sticlă în mână și turnam dintr-una în WC, iar din alta beam noi. Când ne-a întâlnit Constantinescu ne-a întrebat dacă eram chercheliți. Dar noi am zis că nu și să ne mai dea sticle să vărsăm. S.B.: Și Mazilu de unde o fi avut informația? Din interior de acolo, probabil. G.Ș.: Da. Dar el mințea că a fost torturat nu ca să se
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
voioase... Însoțit de o asistentă medicală, cred că Aristița, luam parte la efectuarea vaccinărilor obligatorii pentru copii... Intram din casă în casă, mai toate femeile aveau copii mici, turnați cu duiumul... presupun că era singura lor distracție... omul venea cam cherchelit de la crâșmă și mai „făcea“ un copil, indiferent de mizeria în care trăia... De unde și expresia: „Dăm din craci ca cei săraci!“... Nu scriu un roman, e adevărat, doar schițez... Mă pierdeam în pădurea aceea imensă, lăsam pe Lișca la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
al sufletului și trupului feminin, care mi-a povestit la o bere despre noua lui pasiune amoroasă. „Știi ce m-a înnebunit la ea?“, mi-a zis în șoaptă A.A. „Eram la o petrecere, venisem târziu, lumea era deja cherchelită, se trecuse de la Gary Glitter la Barry White și înapoi la Gary Glitter. De cum am intrat pe ușă, am remarcat-o: trup superb, picioare fusiforme, ochi verzi, migdalați, păr șaten, lung până la brâu, un mini de blugi de-nghețau apele
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
cu cei patru copii. Tatăl începuse să consume alcool și astfel au început și scandalurile în familie. Copiii nu erau atacați de tată, dar erau tot mai frecvent martorii violențelor dintre părinți. într-o seară când tata a venit acasă cherchelit și cu o sticlă de alcool, Aurelia, care avea 7 ani, temându-se de un nou scandal, a luat sticla de pe masă și a turnat în chiuvetă alcoolul. Furios, tatăl a dat foc la încăpere și a plecat lăsându-i
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fel de frenezie în zonă. Am crezut că e o sursă de îmbogățire, că vor vinde prune, magiun, gem. Aiurea Prietena mea mă lămurește că nu-i vorba decît despre țuica cea de toate zilele. Pe aici oamenii sînt deja chercheliți doar cu gîndul la cît or să bea. Pe urmă, toamna, și femeile zăpăcite de alcool spun că sînt năuce fiin’că tocmai au văzut ursu’. Mă uit în jur. Crengile supraîncărcate se îndoaie pînă la pămînt și se rup
La căsuța unde doarme o pisică by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13665_a_14990]
-
panteră" (1814, Liebieg-Museum, Frankfurt) este exemplificată puterea femeii asupra pasiunilor masculine. De-abia naturalismul îl redescoperă cu adevărat pe Dionis, la cumpăna dintre secolele XIX și XX, de pildă în autoportretul în care Lovis Corinth se reprezintă ca un Bacchus cherchelit, exponent al vitalității triumfând asupra morții (1908, colecție particulară). Bacchus corespunde în acest rol lui Pan în literatura naturalismului (Knut Hamsun) și Dionis-ului nietzschean din "Nașterea tragediei".
Dionis () [Corola-website/Science/296863_a_298192]
-
și reveniți peste trei ore cu două articole". Jumătate din timp m-am plimbat prin buricul Bucureștilor și cealaltă jumătate am scris, la masa din bucătăria Irinei. Primul articol era despre o tranzacție printre sticle de vodcă, între un polițist cherchelit și un bișnițar plin de sine, surprinsă în timp ce beam o cafea la barul fostului hotel Parângul, iar al doilea, despre Pasajul Universității, ai cărui pereți duhnind a urină erau un adevărat palimpsest al vremurilor din urmă. I le-am adus
Rodica Ciobanu: CĂLĂTORIA VIEȚII MELE by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102244_a_103536]