712 matches
-
judiciară care funcționau, în 1929, la nivel național, doar 40 aveau licența în drept. În D.G.P. au fost concentrate circa 8000 de formațiuni polițienești, 500 de secțiuni de jandarmi în plăși, 70 de chesturi de poliții și poliții județene, patru chesturi de sector în Capitală și șapte inspectorate regionale, toate acestea constituind serviciile exterioare. Fiecare inspectorat a fost organizat pe trei servicii, al poliției administrative, al poliției judiciare și al poliției de siguranță, adică exact ca la D.G.P. Organizarea centrală a D
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
al cifrului și al evidențelor. 4. Serviciul Controlul Străinilor, Hotelurilor, Hanurilor și Camerelor Mobilate (trei birouri); 5. Serviciul Circulației (două birouri); 6. Serviciul Medical; 7. Serviciul Contabilității și Casieriei; 8. Serviciul Gardienilor Publici. Serviciile exterioare au fost reprezentate de patru chesturi de sectoare, divizate la rândul lor în circumscripții polițienești (comisariate) și în comisariate de poliție atașate pe lângă diferite instituții administrative publice. Prin împărțirea poliției generale în poliție administrativă, poliție judiciară și poliție de siguranță (sau informativă), iar acestea fiind subîmpărțite
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Asigurărilor de Stat. Administrația locală a fost alcătuită din Administrația Județeană (prefecturi) și Administrația Comunală (municipii, primării urbane reședințe și nereședințe de județ, primării rurale). La rândul ei, administrația exterioară a primit în subordine Inspectoratele administrative, Preturile, Curțile administrative, Inspectoratele, Chesturile, Comisariatele și Detașamentele de Poliție, Subinspectoratele Generale, Inspectoratele, legiunile, Sectoarele, Secțiile și posturile de Jandarmi, unitățile de pompieri, Inspectoratele penitenciare, unitățile penitenciare și de prevedere. Conform Decretului-Lege, atribuțiile generale ale Ministerului de Interne au vizat: 1. Conducerea administrației generale a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în alte zone au necesitat un efort deosebit din partea tuturor funcționarilor civili sau militari. Regimentul 9 Jandarmi a comunicat la D.G.P.S.S. că măsurile de contopire a oficiilor de poliție cu cele de jandarmi au întâmpinat greutăți, în principal din cauză că organizarea chesturilor și polițiilor de reședință aveau o structură „mai complexă” decât unitățile de jandarmi. O neclaritate a apărut și la încadrarea cu personal a Statului Major, prevăzut a se înființa pe lângă fiecare poliție de județ și inspectorat regional de poliție. O
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
autoritățile au luat măsuri pentru a împiedica răspândirea acestuia în mediul rural. La jumătatea lunii noiembrie 1938, încă mai erau semnalate apariții ale unor manifeste legionare, cu caracter „incendiar”, dar și tentative de a da foc a unor întreprinderi forestiere. Chestura de Poliție și Legiunea de Jandarmi au luat măsuri eficiente și au colaborat la paza stabilimentelor industriale, la identificarea și arestarea celor care au difuzat manifestele legionare în zonă. În plus, a fost constatată o revigorare a propagandei revizioniste prin
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pe traseul șoseaua Floreasca - șoseaua Ștefan cel Mare - bulevardul Regele Alexandru - Piața Romană - strada C. A. Rosetti. Având în vedere traseul asimetric și multitudinea de schimbări, Prefectura Poliției Capitalei a decis ca fiecare componentă a acestuia să fie încredințată unei Chesturi de Poliție întărită cu elemente din D.G.P. Regimentul de Jandarmi Pedeștri a trimis în zona respectivă 230 de militari, dintre care 80 numai în zona Arcului de Triumf, iar Inspectoratul Gardienilor Publici a contribuit cu 140 de funcționari, care au
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
activitatea minoritarilor, străinilor și suspecților, a investigat/descoperit întrunirile clandestine și agitațiile puse la cale de legionari sau comuniști. La nivel teritorial, organele exterioare ale D.P.S. au fost: - la inspectoratele regionale de poliție, Serviciul de Siguranță, cu patru compartimente; - la chesturi, Serviciul de Siguranță, cu trei compartimente; - la polițiile de reședință, Biroul de Informații pe teren și Biroul Controlul Străinilor. Pentru comisariate și detașamente de poliție nu exista un compartiment special, acestea fiind înglobate într-un singur organ aflat sub conducerea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
desfășurate pe teren, M.A.I. a decis să înființeze, la nevoie, brigăzi mobile pe lângă inspectoratele regionale. Aceste proiecții asupra muncii desfășurate de D.G.P. nu a avut întotdeauna rezultatul scontat. O inspecție a directorului general al Poliției, colonel Nicolae Diaconescu, la Chestura Ploiești s-a soldat cu rezultate negative, iar acestea au fost mediatizate prin Ordinul Circular nr. 1198 din 16 noiembrie 1941. În primul rând, localul se afla într-o „stare de plâns”, din cauza dezinteresului manifestat de șeful instituției. Din punct
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în schimbul unor sume de bani; - falsificarea unor acte de instrumentare sau sustragerea corpurilor delicte pentru a avantaja bănuiții, în schimbul unor sume de bani primite de anchetatori. În urma cercetărilor aprofundate s-au constatat următoarele infracțiuni în dreptul unor ofițeri de poliție din Chestura Ploiești: - comisarul Constantin Cristea, șeful Biroului Judiciar, agentul Ion Petrescu și gardianul Dumitru Ponici au vândut din magazia de corpuri delicte trei cauciucuri, anvelope de autobuz, cu suma de 80.000 lei; - comisar-ajutor Ion Lazăr a confiscat un cauciuc rusesc
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
un cauciuc rusesc fără nici un act, pe care apoi l-a vândut în folos personal; - comisar-ajutor Dumitru Bucătaru și agentul Ion Petrescu au efectuat percheziții domiciliare la frații Albert, de unde au confiscat șase cauciucuri rusești. Proprietarii au fost reținuți la Chestură și au plătit 40.000 lei pentru restituirea a trei cauciucuri; - comisarul Constantin Cristea a ridicat 12 gheme de sfoară tip Manila de la Oprea Baciu, care au fost trimise la un tapițer evreu, pentru a fi comercializate; a ridicat de la
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
kilograme brânză de la doi ciobani pentru a nu le întocmi acte de contravenție. În timpul anchetei efectuate de directorul general al Poliției comisarul, Cristea a părăsit serviciul, s-a dus acasă și s-a sinucis. Colonelul Diaconescu a criticat pe șeful Chesturii, chestorul Lipoveanu, că nu a cunoscut și nu a aflat cele ce se petrec în subordinea sa. Mai mult, chestorul a avut „o încredere oarbă într-o serie de hoți care, la adăpostul legii, au furat ca în codru pângărind
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de a le raporta în forma în care le-au obținut. 2. Organele de căutare (detașamentele și comisariatele), care primesc rapoartele informative, le verifică și le prezintă eșaloanelor superioare. 3. Organele de interpretare, sinteză și răspândirea informațiilor (poliții de reședință, chesturi, inspectorate regionale, D.G.P.), care centralizează datele primite de la organele de căutare, le interpretează și le exploatează. Elaborarea planurilor de informații și de căutare a informațiilor au fost analizate în capitolul III, acestea fiind considerate „opera principală” a celor care conduc
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
tipuri, în noaptea de 22/23 noiembrie 1940. Unul dintre informatori a primit un pachet de manifeste și o zonă din oraș în care să le distribuie. Întreg lotul de materiale propagandistice a fost adus de la București la Iași, însă Chestura nu l-a arestat pe curier întrucât „ne-am fi compromis informatorul”, dar a analizat hârtia și caracterul literelor pentru a identifica locația tipografiei. La 4 decembrie 1941, P.P.C. a cules date de interes din mediul politic de stânga și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
locotenent Gabor Karoly, locotenent Bereczy Vilmos și Rajnay Tibor, iar ca instructor Baczay Ianoș. Activitatea centrului se desfășura în două sedii: în localul Inspectoratului Regional de Poliție, unde funcționa și o secție contrainformativă condusă de Gyulai Arpad, respectiv în clădirea Chesturii de Poliție. În Oradea, centrul informativ își avea sediul principal în localul Tribunalului (camerele 129, 166-168) și în casa Komlos (str. Szaniszlo, fostă Brătianu), atelierul croitorului Novak din str. Vasile Goldiș (loc de întâlnire și confecționare de haine pentru agenții
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
respectiv regiunea petroliferă și cea dunăreană. În zona petroliferă, Secția a II-a a coordonat măsurile de siguranță prin Corpul 5 Armată, în subordinea căruia activau: Subzona apărării antiaeriene Prahova, Centrul de Informații Ploiești, Legiunile de Jandarmi Prahova și Dâmbovița, Chestura de Poliție Prahova - Biroul de Siguranță și Poliția orașului Târgoviște (cu elemente în Urlați, Văleni, Câmpina și Sinaia). Tot acolo acționa și Brigada 2 Mixtă Gardă, care a coordonat activitatea contrainformativă regională prin Regimentele 2, 3 și 4 Grănicerești, Detașamentul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
interes. Tot această structură a centralizat și situația funcționarilor de stat, mai ales din Ministerul Afacerilor Interne, sancționați pentru diferite abateri. La 25 septembrie 1941, Cabinetul Subsecretarului de Stat din ministerul respectiv a informat că, în urma unor anchete desfășurate la Chestura de Poliție Cernăuți, un număr de 12 polițiști au fost găsiți vinovați și au primit următoarele pedepse: - îndepărtare din serviciu (agent Alfred Vilmes, „ca unul ce a fost mai înainte în serviciul bolșevicilor”) - destituire, pentru furt, mită și abuz de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
număr de 12 polițiști au fost găsiți vinovați și au primit următoarele pedepse: - îndepărtare din serviciu (agent Alfred Vilmes, „ca unul ce a fost mai înainte în serviciul bolșevicilor”) - destituire, pentru furt, mită și abuz de autoritate (secretar general de chestură Al. Grosariu, comisar Șerban Grigorovici, comisar Nicolae Berariu și funcționar Marin Ionescu); - suspendare pe diverse perioade cu pierderea salariului (comisarii ajutor Onciu, Lupașcu și Soreanu, radiotelegrafist R. Sfetcu și agent V. Mihăilescu); - mutați disciplinar pentru neglijență în îndeplinirea serviciului (chestor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
satisfacției pentru datoria împlinită, la picioarele strămoșului său. Dimineața, agentul de poliție pe care, zadarnic se străduia să-l facă să înțeleagă că-i este «frate», că Roma este «mama noastră comună», îl ia de lângă monument și-l predă la chestura poliției. A găsit însă înțelegere și ocrotire la Legația Română, unde prezența sa a produs mai întâi multă curiozitate și mai apoi mult entuziasm. Prin intermediul funcționarilor Legației, Badea Cârțan a făcut cunoștință cu mulți fruntași ai vieții publice italiene, filo
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
inși sau chiar individual în zonele mai sigure din interiorul țării. Fără acte de legitimație - toate dosarele fuseseră luate de administrația fugară - posibilitatea de a intra în legalitate era predarea la autoritățile din reședința de domiciliu a fiecăruia sau la chesturile de poliție întâlnite în drum. Privind trecerea peste graniță fiecare a avut libertatea să hotărască. Domnul Trifan și-a pus problema prezenței trup și suflet alături de destinul neamului. Împreună cu Marian Traian și Jacotă Vasile, prin păduri și munți, primejduindu-și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
artilerie, cavalerie, infanterie sau coloana. Odată cu această se va face și evaluarea lor, conform tarifului anual al rechizițiilor. Articolul 32 Recensământul, inspectarea și clasarea autovehiculelor se va face la aceeasi epoca, de către comisiuni speciale, la reședința prefecturilor de județ sau chesturilor de poliție: ale materialului flotant pe Dunăre și Mare, precum și îmbarcațiunile de pe râurile din interiorul țării, prin grijă Ministerului Aerului și Marinei, prin căpităniile de porturi, în cursul lunii Ianuarie și Februarie. Recensământul, inspectarea și clasarea inventarului agricol se va
LEGE nr. 139 din 27 februarie 1940 asupra rechizitiilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128803_a_130132]
-
pentru reparațiile casei. Aici s-au desfășurat ședințele de redacție și întâlnirile culturale ale "Vieții Românești" până în 1934, când clădirea este cumpărată (cf. actului de vânzare-cumpărare nr. 34553/1934) de către Ministerul de Interne pentru Legiunea de Jandarmi și apoi pentru Chestura de Poliție, fiind naționalizată ulterior de către comuniști prin HG nr. 92/1950 de când imobilul a intrat în proprietatea statului. Toată această mini fișă istorică are tâlcul ei. Această splendidă clădire de patrimoniu a fost vandalizată, după 1990, de câteva societăți
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Amihaesei - președintele Consiliului Județean - și primarul Constantin Simirad, m-au ajutat și au semnat memoriul aferent, blocat însă, la guvern, de tovarășul Cozmâncă), am început să aflu mai multe despre povestea tragică a acestui loc unde fusese, în iunie 1941, Chestura de Poliție. Investigând amatoristic, atunci am aflat cum toată lumea știa cu siguranță, de la o rudă, de la un martor ocular ("care mi-a povestit mie, înțelegi?") cum evreii din Târgu Cucului semnalizau cu lanterne avioanelor sovietice să bombardeze Iașul. Atunci am
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
îndemână acum pașaportul simbolic de atunci, îmi amintesc doar că era vorba de un bărbat, cred că Grünberg se numea, sub 40 de ani, care locuia în Iași, chiar pe Strada Vasile Alecsandri, și care a fost ucis în curtea Chesturii de Poliție, pe 29 iunie 1941. Vă asigur că, după o experiență de o oră și jumătate, cât ține acest happening al memoriei, nu prea mai au mare importanță datele reale ale tragediei (numere, locuri, oameni, biografii) și nici nuanțele
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
lui Lazăr Rozin. În timpul pogromului, autoritățile române, împreună cu militarii germani, nu numai că au ucis mii de locuitori evrei ai Iașilor, dar au și încercat să distrugă o întreagă comunitate ce existase de mai bine de trei secole. Mărturii „La Chestură ne aștepta priveliștea unui strat de oameni morți” Lazăr Rosen, născut în 1927, strada Ștefan cel Mare, elev „În dimineața zilei de 29 iunie am fost ridicat împreună cu toata familia mea, indiferent de vârstă și sex, cu toate ca nu aveam decât
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
morți” Lazăr Rosen, născut în 1927, strada Ștefan cel Mare, elev „În dimineața zilei de 29 iunie am fost ridicat împreună cu toata familia mea, indiferent de vârstă și sex, cu toate ca nu aveam decât 14 ani. După ce am fost duși la Chestură, cu mâinile ridicate și mereu împunși cu baionetele sau împinși cu patul armelor, am fost eliberat cu acel bilet Liber. Dar în seara aceleiași zile am fost din nou duși, de asta data numai bărbații, la Chestură, unde ne aștepta
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]