195 matches
-
actor și regizor cu lacrima-n gât, Raj Kapoor, cu Vagabondul (1951) și Articolul 420 (1955), glorie care nu trecea neobservată fiind nemurită în folclorul urban dâmbovițean de vreun gurist șucar: Sunt vagabond și viața-mi place/ Și fumez numai chiștoace/ Și-am pantalonii rupți în cur/ Și mă cheamă Raj Kapoor". Nimic nu era mai lirico-patetic, mai siropos decât un film indian, gen O floare și doi grădinari (1969), sau celebrul cândva, Lanțul amintirilor (1973), care concura la audiență și
Love story de Mumbai by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7529_a_8854]
-
degete de frunziș Apucă și se-afundă-n malul ud. Vântul Cutreieră ținutul brun, neauzit. Nimfele sunt plecate. Dulce Tamisă, curgi lin, până ce-mi termin cântul. În râu nu sunt nici sticle goale, nici ambalaje, Batiste de mătase, cutii de carton, nici chiștoace Sau alte urme-ale nopților de vară. Nimfele sunt plecate. Și-ai lor prieteni, pribegii moștenitori ai directorilor din City; Plecați, nu au lăsat nicio-adresă Lângă apele Lemanului am șezut și-am plâns... Dulce Tamisă, curgi lin, până ce-mi termin cântul
Tărâmul pustiirii, 1922 by T.S. Eliot () [Corola-journal/Journalistic/7094_a_8419]
-
riscat tot pentru a-i ajuta pe cei din Rezistență. Unul dintre luptătorii parașutați în Franța pentru a executa acțiuni de sabotaj își amintește că gazda sa franceză îi dădea câte 20 de Gauloises pe zi, suprinzându-l apoi fumându-i chiștoacele, erau singurele lui țigări. Un membru al Rezistenței își amintește de ziua în care a împărțit o pâine la 22 de oameni. Aceste gesturi spun mai mult decât orice declarație de prietenie. În schimb, burghezia și-a dovedit neutralismul. De ce
Aide-Mémoire by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6653_a_7978]
-
hainelor de tweed sau a rochiilor comandate la Paris să vezi acum o garderobă ieftină, plebee, ce mirosea a ceapă sau a parfumuri proaste. După spectacol, sala oferea imaginea penibilă a stadioanelor de fotbal, acoperite cu chewing-gum, bilete de spectacol, chiștoace și semințe de dovleac. După-amiezile, domnul Sarafoleanu și le petrecea cu câțiva prieteni la „Café Royal”, unde își bea cafeaua cu puțină frișcă și cu o picătură de rom sau coniac. Nu obișnuia să joace, dar chibița partidele de poker
Tablouri dintr-o expoziție by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Journalistic/2940_a_4265]
-
oameni ies puhoi din blocurile care străjuiesc părculețul și se plimbă preocupați printre ceilalți, cu ochii mijiți. Talciocul durează pînă pe la orele prînzului, cînd toți se împrăștie pe la casele lor, iar în urmă rămîne un ocean de gunoaie, mii de chiștoace ieftine și un soi de mîzgă putredă, care continuă să plutească pe deasupra copacilor multă vreme după aceea. Mai jos de părculeț e un loc viran, amenajat ca un teren de fotbal, care se întinde pînă la buza lacurilor. Unii își
Reportaj din balcon by Cornel George Popa () [Corola-journal/Imaginative/15426_a_16751]
-
umplut din nou templele, pe tarabe, la preț redus, la a doua mână, se vând cămășile însângerate ale învinșilor, (da, s-a mai spus și se va mai spune) dar meterhanalele fluieră, chiuie, aghiazma-i un bun înlocuitor de benzină, văd chiștoace plutind în cristelnițe, necredința mută munții din loc, un elev îmi spune că, în sfârșit, și-a prins profesorul copiind pe când asuda să devină definitiv, câteva mii de iude nu mai știu număra decât până la 30, - pe când în fresce se
Cravata lui Gellu Naum by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/3136_a_4461]
-
zicând, nu se lasă diminuat și răzbate grație unei bune surprinderi a situațiilor și stărilor: "și noi cățărați pe băncile ude de piatră / cu ziare vechi îndesate sub fund / unul a zis băi eu mi-aș face un colier din chiștoace / asta era prin ’95 / pentru că după ce am golit a doua sticlă / am așezat-o în picioare peste cealaltă / și ea a stat / pe urmă a venit o fată cu o vioară / ea știa o singură melodie / pe care ne-a
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13680_a_15005]
-
frigiderele goale, grădina, (superba grădină de trandafiri!!), protejată până ieri de un gard electric, distrusă (cum dracu’ au reușit să taie firele electrice nu știu), în fine, ce să mai discutăm, prăpăd... Au venit imediat Poliția și Pompierele (rămăseseră niște chiștoace aprinse pe ici pe colo), plus Consiliul Suprem de Apărare a Țării, compus din șase psiholoage de renume internațional, o superexpertă în chiromanție și o astroloagă de geniu, care i-au luat la întrebări pe derbedei și pe deținute. Ei
Cum ar arăta lumea fără bărbaţi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19343_a_20668]
-
rachetă intercontinentală bancnote cecuri carduri chei sticle coca-cola lame de ras cartele de masă de pat sau de purcel diplome de orice clasă inclusiv clasa întâi sticluțe de rachiu parfum sau lapte de cuc ambalaje umane șervețele cu Anul Nou chiștoace chibrituri și nuduri Mă rog la liber Vând Homo Sapiens Fiat poesis pereat mundus Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II Referință Bibliografică: Erezia talciocului cotidian / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1585, Anul V, 04 mai 2015
EREZIA TALCIOCULUI COTIDIAN de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384522_a_385851]
-
ori că nu vrea, trebuie să meargă la serviciu” și-a zis femeia și a plecat la bucătărie hotărâtă să-și aducă omul la culcare. - Bine, măi omule, vrei să te intoxici cu atâtea țigări fumate? Ai umplut scrumiera de chiștoace și zaci în fumul ăsta nenorocit de-l tai cu cuțitul! a izbucnit Silvia de cum a intrat în bucătărie, repezindu-se la fereastră. A deschis-o larg și s-a întors spre soțul ei, hotărâtă să-l mai certe puțin
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
rac smoneesre. Nu se roagă, nu se umilesc, nu te trag de mânecă, nu-ți taie calea. O ofertă demnă, făcută cu moderație, decenți. Nu se aude o înjurătură, nici un cuvânt urât, nimeni nu scuipă pe jos, nici hârtii ori chiștoace aproape că nu se văd aruncate. Nici un bețiv pe străzi; niciunul. Ascult zgomotul lumii, zumzetul acela înfundat conținând în surdină clocotul unei lumi străvechi. Miros de pește proaspăt. O tejghea aranjată cu simț estetic, un soi de artă. Alături câțiva
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93372_a_94664]
-
banderola de pe frunte, să ai arc și să scoți un uuuuuuu... care să bage în sperieți pe oricine. Uneori, tomahawk din lemn și scalpuri din cârpă la brâu. Chestii facultative. Aveam o pipă comună în care vâram iarbă uscată sau chiștoace de Naționale; în clipe de cumpănă, fumam căzuți adânc pe gânduri. Era bine. Invidioși pe noi, niște puști din strada Omega s-au făcut nemți. Cineva îi învățase rău. Nimeni nu vroia să fie neamț. Toți, cu excepția noastră, ultimii indieni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
purta discuții mondene, cunoștea intimitățile figurilor proeminente ale urbei, cînd vorbea despre ele le spunea familiar pe numele mic, scria și versuri, publica În fiecare an cîte o carte. Scrumiera s-a umplut. O deșert la gunoi. Nu suport mirosul chiștoacelor. Și cînd te gîndești că fumez de la șaisprezece ani. De ce n-am putut să pătrund În lumea bună? Pe mine nu m-au curtat niciodată bărbații cu situație, În schimb aveam mare trecere În rîndurile Lumpenproletariatului. Flăcăii oacheși de pe basculantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
glasul televizorul merge fără sonor Niki Bârsan are totdeauna lucruri interesante de povestit să nu-l deranjăm. Doamna E. aduce cafeaua. Ți-ai luat medicamentele? Da. Du-te să te speli pe mîini și curăță-ți unghiile. Iar ai fumat chiștoace. Domnul D. se face că nu aude. Trebuie să plătim Întreținerea, spune după o pauză. Apoi: Ai Închis aragazul? Și robinetul de la chiuvetă? Acum se face ea că nu aude. Își sorb În liniște cafeaua. În după-amiaza aceea seducătoare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
din nou În locul de unde am plecat. Muncitorii nu mai sînt acolo. Mă apropii de fereastra spartă. Nu e nimeni Înăuntru. Văd un birou jupuit pe care se află un telefon, un teanc de hîrtii În neorînduială, o scrumieră cu cîteva chiștoace În ea. LÎngă pereți bănci lungi de lemn negeluit, pe un suport metalic, vopsit În verde, un televizor Diamant cu butoanele scoase. În colț un dulap Închis cu lacăt, deasupra lui două cești de cafea, o savonieră goală, un sertar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Calistrat nu mai rostise nici un cuvânt. Fuma liniștit suflând pe nări fumul urât mirositor al țigărilor lui proaste. De data aceasta nu-l mai îmbiase pe inspector să se servească din pachetul lui. Lângă el se adunase o grămăjoară de chiștoace stinse, inspectorul numărase deja douăsprezece țigări fumate de bătrân. Toma își ținea tălpile apăsate pe pământ, așteptând febril să simtă tremurul ușor care preceda ieșirea bestiei din bârlog. În fiecare seară va trebui să venim aici? întrebase Cristian la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
care o ținea Între arătător și inelar, ca și cînd ar fi fost o unealtă de scris. De ani de zile nu-l mai văzusem pe tata fumînd. — Bună dimineața, a murmurat, stingînd țigara Într-o scrumieră aproape ticsită de chiștoace fumate pe jumătate. L-am privit neștiind ce să spun. Privirea lui rămînea ascunsă În contralumină. — Clara a sunat de mai multe ori aseară, la două ore după ce ai plecat, a spus el. Părea foarte Îngrijorată. A lăsat mesaj s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
intrare nici firmă, nici lumini. Un grup de homosexuali ocupau câteva locuri și beau o băutură alcoolică transparentă. Probabil gin sau vodcă. Localul era mobilat cu câteva mese din furnir subțire și niște scaune pliante, podeaua era murdară, plină de chiștoace de țigări, sticle goale, coji de fructe și alte mizerii care nu-mi dădeam seama ce erau. Homosexualii l-au salutat pe bărbat. El le-a răspuns făcându-le cu mâna. O femeie la vreo patruzeci de ani, cu fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
măsură. Nu mai știu ce să mai scoată, nu mai știu ce să inventeze, ca să mă termine psihic, să mă facă să sar la gâtul lor! Aruncă ziarul peste masă și se ridică brusc în picioare. Luă scrumiera plină cu chiștoace și o izbi cu toată forța de perete, mânjindu-i albeața. Învârti trabucul între dinți până îl străpunse cu totul, apoi ieși pe punte și privi strălucirea de cristal a mării, în speranța că doar briza îi va putea domoli
ARISTO de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362483_a_363812]
-
un pahar cu apa minerală din sticla începută de seara trecută. Băutura era foarte tare. Ardea pe buze. Gyros zâmbi pe sub mustață. A luat o țigară din același pachet din care fumase și tânăra fată. Abia atunci a văzut două chiștoace în scrumieră. S-a înroșit la față dintr-o dată și a izbucnit cu o furie teribilă: - Ai spus că nu fumezi! De ce m-ai mințit? A prins-o cu mâna stângă de bărbie iar cu dreapta i-a ars o
CÂND TE TRAGE AŢA ... ( 2 ) de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360900_a_362229]
-
învețe opera pe de rost - mii de versuri și chiar proză. În scopul acesta este concepută o adevărată tactică de muncă: „(...) am inventat niște mătănii bazate pe un sistem metric și, în închisorile de tranzit, mărunțeam bețe de chibrit în chiștoace pe care le mutam dintr-un loc în altul. Către sfârșitul stagiului meu de lagăr, după ce am devenit mai încrezător în capacitatea memoriei mele, am început să scriu și să învăț dialoguri în proză și chiar oleacă de proză-proză. Memoria
A. SOLJENIŢÎN. VIŢELUL ŞI STEJARUL. de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349388_a_350717]
-
sau a echipajului de pompieri, aflate în misiune. Se vor descurca ei cumva, pentru că spre deosebire de voi o pot lua chiar și pe contrasens. Aș avea câteva sfaturi și pentru fumători. Nu are rost să vă murdăriți scrumierele, atâta timp cât scrumul și chiștoacele pot fi lăsate direct pe carosabil, eventual chiar sub ochii agentului care dirijează circulația în intersecție. Iar dacă totuși ați apelat din greșeală la scrumieră, trebuie să știți că aceasta poate fi golită, mai mult sau mai puțin discret, pe
GHID PRACTIC PENTRU ŞOFERII DIN BUCUREŞTI de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/350009_a_351338]
-
zâmbindu-le profesional. După circa zece minute a ieșit și s-a îndreptat liniștit către intrarea principală în Judecătorie, îmbrăcat în roba-i neagră. Celălalt, negru de supărare, scuipa într-una și se învârtea ca un leu în cușcă în jurul chiștoacelor parțial strivite cu piciorul. Când avocatul a intrat în clădirea instituției în jurul căreia era multă mișcare de oameni ce păreau foarte preocupați de câte ceva, tuciuriul a mai tras câteva înjurături în fața bisericii și a ieșit din uliță. Era supărat pe
CAP. I / 2 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361917_a_363246]
-
de la băncile ascunse sub ramurile dese ale arborilor de la scara unuia din blocurile proaspetei asociații de proprietari, la care mama Violetei era femeie de serviciu. Aceasta își blestema zilele în fiecare dimineață când trecea să adune maldărul de sticle, ambalaje, chiștoace, coji de semințe și tot felul de resturi legate chiar și de intimitatea fetelor, adeseori. Mișu, băiatul vecinei de la trei, cea cu sutienul, trecuse în ultima clasă de liceu. Ca lider al găștilor de cartier, prezent la miuțele dintre blocuri
CAP. I / 2 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361917_a_363246]
-
nimic bun. Poate doar în ziua când nu vei mai fi îmbrâncit pe stradă, când nu se va mai scuipa pe trotuar în fața ta, când nu vei mai fi împroșcat cu coji de semințe, când șoferii nu vor mai arunca chiștoace și alte mizerii pe geam, când... când... poate atunci și artiștii să se bucure de respectul cuvenit. Fidelitatea față de televiziunea publică v-a fost favorabilă sau nu, după 1989? Nicidecum. Pentru cine nu știe, n-am fost niciodată angajat al
OCTAVIAN URSULESCU. MĂRGĂRITARELE MUZICII UŞOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365727_a_367056]