311 matches
-
Clipă”: “Ti-amintesti?/ Veneam dinspre spirit/ Era o zi de vară la vremea inserării.../ Călcând pe mediocritatea indulgenta/ Sufletele noastre bogate și nude/ Doreau tăcerea incandescenta/ În miezul nostrum să inunde”. După lectură volumului de poeme “Ferestrele somnului” de Elenă (Chițimia) Armenescu, felul de a simți și gândi al cititorului nu mai este același că mai înainte, ( Caietele”Vieții medicale” Ecce medicus/ 1995 editură Viața medicală românească.) Pentru volumul „Dictatură iubirii” Dictatură ca metaforă Dr Sebastian Nicolau În urmă cu un
Elena Armenescu () [Corola-website/Science/314568_a_315897]
-
Roșculeț, Victor Bucșa, Ruxandra Gane, Ada Burlui, Miriam Bercovici, Tudor Popescu, și-a adâncit gândurile, exprimate sau nu, și medicul în curs de formare la care mă refer. Pentru că, în acea perioadă, ca orice om inteligent, poeta de azi, Elenă Chițimia Armenescu vorbea puțin și asculta cu benedictina răbdare. Aflasem încă de atunci că dincolo de iubirea dintâi, medicina, tânăra mea colega scria și dacă țin bine minte, și memoria nu mă înșală, împreună cu un prieten, în cabinetul lui cât o chilie
Elena Armenescu () [Corola-website/Science/314568_a_315897]
-
mereu promițătoare. Într-adevăr, sub acest titlu incongruent și greu de acceptat, se ascunde, de fapt o superbă metaforă în care fluxul memoriei se scalda într-un ocean de idei. Stând de vorbă într-o intimitate doar parțial comunicată, Elenă Chițimia Armenescu ne introduce într-un univers fremătător al oamenilor, naturii, ființelor, ideilor, anotimpurilor, guvernat de un fals „dictat” al iubirii sublimate, în care totul este în egală măsură tonic și fragil. În această carte, care poate fi considerată și un
Elena Armenescu () [Corola-website/Science/314568_a_315897]
-
ani, la numai o lună după Revoluție, de abces pulmonar. A.T.F. (I.A.T.C.) București "Gemenii”, de Maccius Plautus, premieră 15.03.1969 Teatrul 'Radu Stâncă' - Sibiu "Zamolxe”, de Lucian Blaga, premieră 20.12.1970 Teatrul 'Lucia Sturdza Bulandra' - București "Chițimia”, de Ion Băieșu, premieră 28.03.1974 Teatrul Național 'Lucian Blaga' - Cluj-Napoca "Pasărea Shakespeare”, de Dumitru Radu Popescu, premieră 8.07.1974 și "Mutter Courage”, de Bertolt Brecht, premieră 24.05.1975 Teatrul 'Toma Caragiu' - Ploiești „Timpul în Doi”, de
Alexandru Tatos () [Corola-website/Science/306174_a_307503]
-
Ștefan Petică", în "Pagini de critică, "Editura pentru Literatură, București, 1969, pp. 209-212. CHENDI 2004: Ilarie Chendi, documentarul "La moartea lui Ștefan Petică", în „Bucovina”Cernăuți, apud. Ion N. Oprea", Bucovina în presa vremii, Cernăuți 1811-2004", Editura Edict, Iași, 2004. CHIȚIMIA 1979: Ioan C. Chițimia / Alexandru Dima / Mircea Anghelescu, in "Dicționar cronologic. Literatura română", București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1979. CIMPOI 2008: Mihai Cimpoi, Ștefan Petică și revoluționarismul simbolist, în „Metaliteratură”, Revistă științifică trimestrială a Institutului de Filologie al A.Ș
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
de critică, "Editura pentru Literatură, București, 1969, pp. 209-212. CHENDI 2004: Ilarie Chendi, documentarul "La moartea lui Ștefan Petică", în „Bucovina”Cernăuți, apud. Ion N. Oprea", Bucovina în presa vremii, Cernăuți 1811-2004", Editura Edict, Iași, 2004. CHIȚIMIA 1979: Ioan C. Chițimia / Alexandru Dima / Mircea Anghelescu, in "Dicționar cronologic. Literatura română", București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1979. CIMPOI 2008: Mihai Cimpoi, Ștefan Petică și revoluționarismul simbolist, în „Metaliteratură”, Revistă științifică trimestrială a Institutului de Filologie al A.Ș.M. și a Facultății
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
care-l va edita parțial mai tarziu. Intra într-un cerc de intelectuali cu care împărtășește aceleași idei: arheologul Dinu Adameșteanu (Italia), pictorul George Demetrescu Mirea (Franța), arhitectul Constantin Joja, etnologul Romulus Vulcănescu, istoricul culturii Edgar Papu, slavistul Ion C. Chițimia. Acțiunea să culturală devine deja proeminenta în acei ani. La revista “Luceafărul” inițiază proiectul “Noii geografii literare” în vederea stimulării creației locale și regionale, respingând centralizarea culturală. Efectele acestei idei au fost puternice și durabile și s-au resimțit ulterior întrucât
Artur Silvestri () [Corola-website/Science/314111_a_315440]
-
breviar de istorie culturală autohtonistă. În 1987, la sugestia lui Nestor Vornicescu, scriitorul a reușit să adune mai mulți savanți de prestigiu în cadrul "Grupului pentru istorie alternativă", un colectiv independent de cercetători ai istoriei vechi, din care făceau parte I.C. Chițimia, Pândele Olteanu, Virgiliu Ștefănescu - Drăgănești, Paul Tonciulescu, David Popescu și alții, elaborând o lucrare monumentala “Daco-Romanica. Studii privind cultura română în epoca etnogenezei”, lucrare rămasă inedită, alături de alte cercetări privitoare la scrierile străromâne, “Biblia goților” și alfabetele necunoscute din România
Artur Silvestri () [Corola-website/Science/314111_a_315440]
-
ed. îngr. George Antofi, pref. Ovidiu Papadima, București, 1982; Elena D. O. Sevastos, Cântece moldovenești, Iași, 1888; Enea Hodoș, Poezii poporale din Bănat, Caransebeș, 1892; I. G. Bibicescu, Poezii populare din Transilvania, București, 1893; ed. îngr. Maria Croicu, introd. I. C. Chițimia, București, 1970; M. Eminescu, Opere, VI, îngr. Perpessicius, București, 1963; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, I-II, București, 1900; ed. îngr. și pref. Iordan Datcu, I-III, București, 1980-1981; Al. Vasiliu, Cântece, urături și bocete de ale poporului, București, 1909
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
barăcile, crematoriul... Aici e Effektenkammer: aici erau haine, lucruri... - acum este muzeu. Ăsta a rămas, dar toate barăcile s-au dus... - În ce baracă ați fost? - 65 - Kleinlager, micul lagăr. Începând de la 1 februarie mi-au dat social-democrații, tovarășii, o chițimie unde am făcut o infirmerie. În februarie, martie, aprilie, am avut 20.000 de pacienți. Făceam deja chirurgie, medicină internă, de toate făceam. - Erați medic principal sau ajutor? - Eram singur. - Pe tot lagărul? - Nu, În infirmerie. Era și un spital
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ca Ștefan să poată încăleca. Acesta a fost momentul în care a început legenda familiei Movilă, doi dintre membrii acesteia ajungând domni în Moldova și în Țara Românească. Istoricii noștri, care au cunoscut conținutul Cronicii moldo-germane în traducerea lui C. Chițimia, nu au acordat nici o importanță amănuntelor pe care le cuprinde aceasta în legătură cu lupta de la Baia și cu lupta de la Șcheia. Erau plăsmuiri ce nu meritau să fie luate în seamă. Noua istoriografie marxistă, prin pana lui Barbu Câmpina, a dat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
volumul Cronici slavo-române, P. P. Panaitescu s-a străduit să demonstreze că acest letopiseț nu a fost scris într-o mânăstire și atunci l-a intitulat Letopisețul anonim, deși anonim era și când a fost numit Letopisețul de la Bistrița. C. Chițimia a afirmat că Ștefan cel Mare s-a dovedit a fi ctitor în domeniul istoriografiei. Prima scriere despre trecutul Moldovei s-a făcut la inițiativa domnului și la curtea sa. Dar, “spre deosebire de stilul prolix și anecdotic al cronografelor și cronicilor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Oleac ș.a.), unele necunoscute până atunci (baladele Niculca, Cântecul lui Călin, Aga Bălăceanu ș.a.). Tocilescu a avut o concepție înnoitoare despre folclor, a fost un cercetător și un animator al cercetărilor folclorice și a ajutat la mersul lor înainte. I. C. CHIȚIMIA SCRIERI: Doi istorici: G. Panu și P. Cernătescu, București, 1874; Petru Cercel, București, 1874; N. Bălcescu. Viața, timpul și operele sale, București, 1876; Țăranul român, București, 1879 ; Chestionar folkloristic, București, [1898]. Culegeri: Materialuri folkloristice, I-II, București, 1900; ed. I-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290204_a_291533]
-
Gorovei, Literatura populară, îngr. și introd. Iordan Datcu, București, Minerva, 1976, 142-149; Gr. G. Tocilescu, RIAF, 1910, 7-16; N. I. Apostolescu, Hasdeu și Tocilescu, RIAF, 1912, 24-25; Ovidiu Papadima, Folclorul în periodicele lui Hasdeu („Traian” și „Columna lui Traian”), SIL, 292-296; Chițimia, Folcloriști, 193-216; Vrabie, Folcloristica, 228-235; Maria Frunză, Grigore Tocilescu și integrarea sa în evoluția preocupărilor folcloristice naționale din veacul al XIX-lea, AUI, literatură, t. XVI, 1970; Ist. lit., III, 896-904; Bârlea, Ist. folc., 310-313; Virgiliu Ene, Folcloriști români, Timișoara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290204_a_291533]
-
probabil e într-o pasă foarte proastă. Nu îi mai dădea bani Mamei, iar cei care-l zăriseră îmi spuneau ce rău arată. Așa că faptul că prefera să nu se vadă cu nimeni și să își lingă rănile într-o chițimie ca a mea era cumva de înțeles; nu mai trebuise niciodată să se apropie de mine rușinat, datorându-mi explicații și scuze, și nici nu voia să înceapă acum. În ultimul mesaj pe care i-l lăsasem îi pusesem și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
cămăruțele lor mucegăite. Acolo, pe unde mă purtaseră pașii cu alte trebi, când lucram pentru Simon, și umblam să recrutez distribuitori pentru cărbune. N-are sens să îmi închipui că acum era reversul medaliei și că intram pe ușile acestor chițimii dintr-o zonă de lumină, așa cum înainte intrasem dintr-o zonă de întuneric. În momentele în care mă gândeam la sarcinile mele, m-am hotărât că nu puteam să mă gândesc la persoanele în sine ci la categoria în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
de conservare a resurselor naturale (N. T.ă ** Calea de Nichel - cale ferată construită în 1881 care lega Buffalo de New York și Chicago și care a încetat să funcționeze în 1964 (N. T.ă * Hooverville este numele unei adunături de chițimii construite în perioada Marii Crize, la începutul anilor treizeci, în care locuiau cei sărăciți și rămași fără cămin. Numele de „Hooverville” este dat după numele președintelui american de la începutul perioadei de criză, Herbert Hoover. (N.T.ă * September Morn - pictură ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
roșu, ale amurgului filtrat prin straturile vălurite, vechi, de mușiță, sedimentate și distribuite aleatoriu, în sfumato, pe luciul unicei ferestruici a odăiței. Ca niciodată, pe Avocat îl izbi nefiresc de puternic atmosfera, tușa accentuată și grea, dickensiană, mohorâtă, mată, din chițimie (maximum trei jumătate pe patru metri), sărăcia lucie și rânjită a ziarelor îngălbenite, lipite pe pereți pe post de tapet și în care erau înfipte (drept cuiere) cuie și piroane lungi, excrescențe ruginite în care spânzura spartan, etalată la bună
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
al „breslei“ cărturărești. Condiția principală pentru a reface o perioadă istorică, o epocă este, așadar, cunoașterea personajelor care, în definitiv, au construit-o. • Noul Testament, apud Crestomație..., I, p. 92. • Psaltire, apud Crestomație de literatură română veche, II, coordonatori I. C. Chițimia și Stela Toma, Cluj-Napoca, 1989, p. 106. • Ștefan S. Gorovei, Fragmente pentru o antropologie socială (Moldova secolului XVII), în „Acta Moldaviae Meridionalis“, XII-XIV, 1990-1992, p. 167. UN NOU DOCUMENT CU PORTRETUL VOTIV AL LUI MIRON VODĂ BARNOVSCHI Petronel Zahariuc „Era
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Pierre 109. Chelcu, Cătălina 107. Chelcu, Marius 73. Cherdivarenco, Alexandru 403. Chevallier, R. 16. Chilendarski, Paisij 47. Chircă, Haralambie 118, 120. Chiriac, dascăl 131. Chiril (Constantin) 45. Chirițescu-Arva, M. 251. Chirtoacă, Pavel 263, 268. Chișcă, E. 482. Chitoiu, Ioan 447. Chițimia, I.C. 115. Chivaran, Gheorghe 447. Chopin, Jean-Marie 95. Christol, M. 469. Churchill, Winston 337. Ciachir, Nicolae 171, 282, 298. Cian Kai Shi 202. Cicanci, Olga 133, 134. Cichorius, Conrad 465. Cihak, Vaclav 147. Cihodaru, C. 43, 44. Cimpoi, M. 399
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Consultații școlare]. în: CPub, 1, dec. 1985, p. 4, în Ateneu, 22, nr. 12, 1985. [44] CHISCOP, Liviu. Geo Bogza: Dobrogea ! Dobrogea ! [la rubr.: Consultații școlare]. în: CPub, 1, iun. 1985, p. 6, în Ateneu, 22, nr. 11, 1985. [45] CHIȚIMIA, I.C., Sesiunea “Literatura populară și școală”.[Borca, Piatra-Neamț, 28-29 oct 1984]. în: BulSȘF, 1985, p. 171-172 [46] CIOLAC, MARINA, Aspecte ale exprimării scrise La copiii de vârstă școlară dintr-o comunitate rurală (Rezumat), SD, 31 32. [47] CIOLAC, MARINA, Elemente
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Tătaru, Ștefan Năstăsescu, Constantin Popovici, Ploiești, [f.e.], 1987, 174 p. [36] BULETINUL Societății pe anul 1987. Comitetul de redacție: prof. Marica Angelescu, redactor principal; prof. univ. B. Cazacu, membru corespondent al Academiei R.S.România, Președintele SȘF; prof. dr. doc. I.C.Chițimia, vicepreședinte al SȘF; prof. dr. I. Hangiu, secretarul SȘF, redactor șef; prof. univ.dr. G. Mihăilă, vicepreședinte al SȘF. București, [f.e.], 1987, 192 p. [37] CADĂ, ELENA, Perfecționarea auzului fonematic și îmbogățirea vocabularului, RBed;. 36, nr. 2, 1987, 27 [v.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Cantemir, Descrierea Moldovei, București, 1923. Repere bibliografice: Publicațiile științifice ale dr. G. Pascu, Iași, 1915; Lucian Predescu, „Giorge” Pascu și istoria literaturii române sau O nulitate universitară, Turnu Severin, 1932; Un caz nenorocit și trist: cazul Giorge Pascu, Iași, 1937; Chițimia, Probleme, 150, 199, 245, 253; Bucur, Istoriografia, 226-227; Bârlea, Ist. folc., 460-462; I. D. Lăudat, Din istoricul catedrelor Facultății de Filologie de la Universitatea „Al. I. Cuza” Iași. G. Pascu, întâiul profesor de istoria literaturii române vechi, Iași, 1975; Iorgu Iordan, Lingvistica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288707_a_290036]
-
Ivașcu, Ist. lit., 147-152; Gh. Cardaș, Odiseea celui mai vechi manuscris inedit al cronicii lui Gr. Ureche, MO, 1970, 5-6; Ion Trăistaru, Portretul în cronica lui Grigore Ureche, R, 1970, 8; I.D. Lăudat, Grigore Ureche, Iași, 1971; Panaitescu, Contribuții, 477-503; Chițimia, Probleme, 197-271; Eugen Negrici, Narațiunea în cronicile lui Grigore Ureche și Miron Costin, București, 1972, 9-147; Liviu Onu, Critica textuală și editarea literaturii române vechi, București, 1973, 47-197, 313-341, 401-434; Curticăpeanu, Orizonturile, 34-42, passim; Rotaru, Valori, I, 57-146, 275-304; Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
des Vereins für Volkskunde” (Berlin), 1896; Rosetti, Dicț. cont., 203; Encicl. rom., III, 1263-1264; S. Fl. Marian, „Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria și Macedonia”, AAR, partea administrativă, t. XXVII, 1904-1905, fasc. 2; Ibrăileanu, Opere, IV, 235-237; I. C. Chițimia, Paremiologie, RITL, 1960, 3; Vasile Netea, Primele colecții de proverbe românești publicate, în Studii de folclor și literatură, București, 1967, 401-403; Vrabie, Folcloristica, 240-243; Scrisori către Artur Gorovei, îngr și introd. Maria Luiza Ungureanu, București, 1970, 369-373; Bârlea, Ist. folc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290704_a_292033]