686 matches
-
e... și făcu o pauză fără să pronunțe numele fetei pe care o îndrăgea ca pe un soare, și continuă... dar știu eu dacă o poți cumpăra, tată? Dacă ai tu atâția galbeni? - Tu spune numele fetei și apoi vom chibzui. Dacă n-om avea galbenii ce ni s-or cere, ne-om zălogi că doar nu am zece flăcăi. - Mă tem că Vijelie, fiul bulibașei, învățat să doarmă pe perne umplute cu bani de aur, îți va cere mult mai
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
râs și cei care-l însoțeau și m-au lăsat în banii mei. Am legat căzănelul și tingirile la oblânc, am pus între ele cârpe să nu sune și am venit într-o goană spre tine, bulibașa mo. Cum vei chibzui tu, așa o fi bine. Un timp, acesta nu scoase un cuvânt. Dar câteva clipe mai târziu tună: - Strângeți corturile! Porunca bulibașei străbătu repede de-a lungul poalelor pădurii, împânzite de sălașele abia întocmite, oamenii șatrei neavând timp să-și
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Mihăiță trăia la rândul său o dramă ce avea să i năpădească sufletul cu nenumărate întrebări al căror răspuns nu avea de unde să le ia, cel puțin deocamdată. * Ina mai încercă să aducă vorba că s-ar cuveni să mai chibzuiască cu toții, să mai discute, să găsească o soluție prin care s-ar putea rezolva acest caz pe cale amiabilă, dar bulibașa răspunse fără a lăsa loc de comentarii : nu și nu! Și, voind să curme orice incertitudine, acesta vorbi în numele alor
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
viața lor. Am putea să-l luăm cu forța... Și apoi, mai e ceva: el n-a fost botezat în legea noastră! E ca și cum n-ar fi de-al nostru. Cine știe câtă suferință poartă acest copil în sufletul lui? Dar vom chibzui. Cât despre Vișinel, m-am gândit că va fi mai bine să viețuiască o vreme sub acoperișul casei inginerului, nu numai fiindcă așa va stabili legea, ci și pentru faptul că unul de-al nostru va fi școlit și acest
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Nu e bine să te năzdrăvănești. Și eu, de când am aflat vestea cea tristă, am avut odihna vântului și toate nopțile mi-au fost văruite de nesomn, n-am putut să-mi pun nici o clipă tihnă în gânduri, dar am chibzuit că din toate relele, răul cel pe care l-am ales și vreau să-l afli și tu și Rafira e cel mai mic. Și eu duc alături de voi povara acestui mare necaz al nostru. Băiatul e bine să meargă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
-i spună că pe Vișinel îl simte acum, mai mult ca oricând, a fi copilul ei. Cucoană dragă, Lisandru al meu, spusese Rafira, nu e în stare să omoare o muscă, dar când e vorba de băiat, scoate fără să chibzuiască prea mult șișul pentru a curma glasul celui care ar îndrăzni să scoată un cuvânt împotriva odraslei lui. Și apoi chiar Rafira, gândi Ina mai departe, cu siguranță trăia sentimente asemănătoare cu ale ei. Se atașase de băiat, îl crescuse
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
dar nu voia să renunțe la cei cinci sute de galbeni peste prețul oferit de către familia lui Vișinel. Lisandru se frământă un timp, își numără în minte toată agoniseala, dar găsi că nu avea galbenii trebuitori. În cele din urmă, chibzui însă că se va zălogi pentru acei galbeni care-i lipseau, galbeni la care ținea atât de mult viitorul său cuscru, doar nu avea zece băieți. Căzură la învoială și xanamik 1 se făcu. Când Vijelie, tatăl Voicăi, ceru plosca
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
de ce - m-am Îngrijorat dintr-o dată. Se făcuse răcoare bine, se auzeau câini lătrând, iar la picioarele mele se găsea un om vulnerabil, un semen de-al meu, pe care nu-l puteam abandona acolo sub niciun chip. Am mai chibzuit un timp, apoi m-am aplecat cu mare greutate să o ridic. Nu am reușit. Femeia, suplă și aproape mignonă, se ghemui și mai bine. Am Încercat din nou, mai hotărât. După ce fâlfâi de câteva ori din mâini și mormăi
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
cu alți ochi. Își imagina că într-o zi, tot aținându-i calea, va fi în stare să o îmbrățișeze și chiar să o sărute. Ar fi peste poate, dar... Aici i se opreau toate prezumțiile, nefiind În stare să chibzuiască cum ar putea reacționa într-o asemenea situație. Mai avea în portofoliul ei un argument forte, un fel de platoșă de circumstanță, în măsură să o apere de orice eventualitate: nici un bărbat nu face pași spre o femeie dacă aceasta
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
părea nefiresc era că se căuta, în primul rând, pe el. Ajuns la un punct terminus, voia ca înainte de a porni la drum, să întreprindă o discuție cu fiecare fată în parte și abia după aceea să ia hotărârea supremă. Chibzui că prima întâlnire trebuia s-o aibă cu Olga. Ca o primă cerință. Era vorba doar de cimentarea unor relații trainice și de durată. În ultimul timp însă, vehiculau o serie de zvonuri ce o situau pe fata în cauză
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
trecut printr-o mare cumpănă a vieții, nu avea decât vreo câteva zgârieturi ușoare, ceea ce, de fapt, nu putea fi înscris ca un accident de muncă. După ce spuse această istorioară, își privi soția să vadă dacă țesătura lui, la care chibzuise îndelung, fusese luată ca autentică. Ina îl crezu. Era mulțumită în sinea ei că Alex ieșise cu bine dintr-o întâmplare petrecută la șantier, care putea avea costurile ei, dar se bucură și de faptul că nu apucase să se
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
să lăsăm pe altcineva în locul nostru... După aceste cuvinte, moș Dumitru s-a oprit, căutând la fiecare, de parcă atunci ar fi vrut să-l descopere pe cel ce-i va urma la conducerea cărăușilor. Împreună cu Pâcu, am stat și am chibzuit cine să fie cel ce va fi de azi înainte în fruntea voastră... Pâcu și-a dres glasul, adică voia să vorbească și el: După cum vedeți, Dumitru nu are curajul să spună la cine ne-am gândit. De aceea am
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
am ajuns!... Săniile nu-s ici-colea, îs hăt încolo... Hai să-l ridicăm din omăt, dar mai întâi să-i facem un culcuș bun în fân. Văd că ați adus mai mult fân și chiar un țol și bine ați chibzuit. După ce toate treburile au fost făcute ca la carte, Mitruță a propus ca unul din ei să urce la capul lui Hliboceanu. Am să urc eu - a sărit Cotman Capul lui Hliboceanu se hodinea în brațele lui Cotman ca în
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
medita Mitruță, cumpănind în mână durda gata încărcată... „Poate fimeia mea a mai duce-o până după sărbători... Și dacă ar fi băiat ar fi strașnic, pentru că o avem pe Ileana, care-i mare de-amu’. Mâine-poimâine merge la școală” - chibzuia Alecu Slobodă. „Oare cum se mai simte tata, săracul? La frig o duce greu... Da’ nu scapă el la căldurică? Acușica vine primăvara! Și atunci să-l vezi cum își răsucește musteața! Umblă ca un flăcău nu alta!” - îl munceau
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
fost cine știe ce mare lucru. Dacă a amînat atît de mult să-i spună direct despe ce era vorba, a făcut-o pur și simplu din motive de precauție, nu ar fi putut să aducă vorba despre viața altora înainte să chibzuiască bine. Aici vă dau dreptate, zise Poștașul, de ce să vă mai necăjiți dacă lui nu-i pasă? — A avut destule șanse pînă acum, zise Angelina, dar în loc să se schimbe în bine, e din ce în ce mai rău — înseamnă că n-aveți de ce să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
ciripește cîte puțin cînd mai e nevoie sau mai dă cîte-o declarație dacă visează frumos cu o seară înainte. Bravo lor, deci merită atunci să-i acuzi oare pentu asta așa cum face Roja, care în loc să-și vadă lungul nasului, să chibzuiască mai bine că dacă n-ar fi avut noroc cu Bătrînul ar fi ajuns mai mult ca sigur ca toți ceilalți de teapa lui? Ziua să întindă mîna la colțul străzii, iar noaptea să tîlhărească și să dea în cap
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
la telefoane? Sau și-o fi luat pînă la urmă inima în dinți să te părăsească? Cel puțin ea avusese întotdeauna curajul să-i spună verde în față ce avea pe suflet, nu ca restul celor din jur. începe să chibzuiască din nou încotro s-o apuce dacă să o ia spre Bastion, Cazemată, Fortăreață, zona liberă de neocomunism, la ora asta însă or fi dormind cu toții, poate, poate Dendé să mai fie treaz citind pînă în zori, luînd notițe, conspectînd
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
gândeam. Baia era ocupată, așa că m-am prăbușit pe un fotoliu, prost dispusă. „Ce urma să fac oare?“ mă tot Întrebam În sinea mea. „Dacă aș fi avut o discuție deschisă cu Hunter, aceasta ar fi avut un singur rezultat“, chibzuiam eu, cuprinsă de spaimă. „Dar nu puteam să nu am o discuție aprinsă cu el... sau poate că da? De ce să nu pot să trec pur și simplu peste asta, să uit de chitanța care mă băgase la bănuieli? Oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
precizează ea. Chiar m-am temut c-ai fi putut avea neplăceri. A, nu; eram prea mic spune profesorul, să împrăștie impresia reacției sale. Ce viscol! pufnește nemulțumit, arătînd spre fereastră, rămînînd cu privirea într-acolo, fascinat de vîrtejurile albe, chibzuind cum să aducă vorba, să ajungă la ceea ce-l obsedează de aproape douăzeci de ani: copilul său. Femeia privește și ea fereastra, fără să audă nimic, decît ce-și cheamă în amintire, din vremea altui viscol... Se pregătea să meargă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
săpături acolo. — I-a spus asta lîngă doctorului? — Da. N-ați putea să-l scoateți de-acolo? Întrebă Rowe, rugător. L-au vîrÎt Într-o cămașă de forță, deși Stone nu s-ar atinge nici de-o muscă. — Trebuie să chibzuim bine, zise domnul Prentice mîngîindu-și mustața, ca și cum ar fi muls-o. Trebuie să cercetăm problema pe toate fețele. — Dar Între timp Stone o să Înnebunească de-a binelea! Sărmanul! rosti domnul Prentice, fără convingere, cu o compasiune rece. Dar Poole? — A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Desigur, cei care vor acest lucru au motivele lor. Dar nu sunt motivele și aspirațiile noastre ale tuturor. România a ajuns - se pare -, o mașină de vot pentru că mulți români votează prea ușor luându-se după alții sau fără a chibzui alegerea făcută. Într-un articol interesant intitulat „Poporul și televizorul”, Codrin Liviu Cuțitaru analizează un sondaj (anchetă sociologică) făcut de Gallup și Metro Media Transilvania (sprijiniți de un program Phare): „Ce vreau să spun, în primul rând, e că nu
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
zăbovi o vreme în fața ghișeului. Părea că încearcă să își amintească ceva. - De ce nu veniți cu mine? zise în cele din urmă. - Poftim? spuse uluit șeful de gară. - Veniți cu mine! În depărtare se auzea șuieratul locomotivei. Șeful de gară chibzui câteva secunde. Se gândi la porcul dispărut. La fel putea să dispară și el - că fugea sau era furat era totuna. Își luă un bilet și ieși din ghișeu. Trenul intră în gară scârțâind. - Vino, zise fata. Îl luă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
că înțelesese, îi mai trăsesem un pumn în stomac. Cum spuneam, moș Francisco era cumva la ananghie, atât în ceea ce privea scorul la ping-pong, cât și în privința întrebării mele. - Ar fi, de fapt, o fabrică de sticlă aici, zise, după ce chibzui o vreme dacă să-mi încredințeze taina sau nu. - Și unde? - Vino la mine diseară, după miezul nopții, și o să te duc la ea. Dar nu spune nimănui nimic, mă avertiză. - Ok. Cu o servă măiastră care linse tușa câștigai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
de mai aproape ar fi fost și mai înspăimântător. Nu părea să fie foarte lat, numai trei sau patru sute de metri. Dar avea să fie, fără doar și poate, ucigător pentru cei ce se vor afla în calea lui. Aurel chibzui o vreme, fascinat de măreața priveliște. Să plece? Să fugă? Să rămână? Creierul lui se debranșă de restul corpului și începu să adune datele necesare pentru ecuația al cărui rezultat avea să decidă restul - și durata - vieții lui Aurel. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
dar cred că n-avem de ales. Va trebui să plece la cealaltă slujbă. Mma Ramotswe dădu din cap aprobator. Avea dreptate. Menajera va trebui să plece și asta vor face și ei. Nu vor putea locui în casa asta, chibzui ea, chiar dacă aici ar avea curtea mai mare. Vor trebui să-și găsească un chiriaș, iar ei se vor muta în Zebra Drive. Menajera ei era infinit mai bună și o să aibă foarte bine grijă de amândoi. În curând, domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]