99 matches
-
picior ajungea până la intrarea puilor prin plasa de la gaura făcută în perete, și cum intra puiul îl și prindea în ghiare. Mai mult de douăzeci de pui erau uciși, cu mațele scoase, de uliul pe care tata îl „ascunsese” în chiler. Recunoștea tata, povestindu-ne că atunci a fost bătut rău de bunica, dar că a scăpat cu fuga la o soră de-a ei. Ca militar în termen tata a luat parte la luptele din Dobrogea, de la Turtucaia, de unde s-
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
cu întinse ogrăzi.” Tipul reprezentativ al caselor cu vechime medie ce datează din prima jumătate a secolului al XX-lea este cel cu două camere și tindă centrală. Aceste case au prispă pe trei laturi, cerdac în fața tindei și un chiler lateral. Ferestrele sunt mari, în două sau trei canaturi, iar ușile sunt duble. Acoperișul, în patru ape, era din tablă muchită sau reacoperit cu eternită. Tot acum apar casele-prăvălii, având una dintre încăperi mai mare, în partea din față. Construcțiile
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
localnicilor. Cel mai răspândit tip de locuință care se întâlnesc în aceste sate este cel cu două camere și tindă centrală (sală). Cele fără cerdac sunt prevăzute cu prispă pe una sau pe două laturi. Pe latura mică era amplasat chilerul folosit și ca bucătărie de iarnă, unde se afla, de regulă și cuptorul. La casa cu două camere și sală, încăperile erau folosite astfel: una din camere era folosită pentru locuit și cealaltă pentru păstrat zestrea, numindu-se „de curat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se mai numeau: din sus, din gios, de la deal sau de la vale. Folosirea uneia sau alteia dintre aceste camere pentru locuit, pe timp permanent sau „de curat”, se stabilea de către capii familiei. Sub una din camere sau în prelungirea chilerului se afla beciul. Ca urmare a influențelor exercitate de către arhitectura urbană, unele case au fost prevăzute cu spații noi, cum ar fi: dormitorul, sufrageria, bucătăria și baia. Când casele aveau o singură încăpere și tindă (sală), anumite atribuțiuni erau preluate
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mereu mai scumpe. Începuse foametea cauzată de cel mai secetos an din câți avusese până atunci Moldova. Vara anului 1946. Într-o seară, în timp ce noi stăteam, ca de obicei, în spațiul cu valențe multiple căruia în Moldova i se spune chiler, a intrat deodată bunicul meu Grigore. Mi s-a părut puțin dezorientat, descumpănit, nu era în apele lui. Se uita cu ochi iscoditori, în defensivă, încercând să-și dea seama ce credem noi despre apariția lui inopinată. Această analiză circumspectă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
zbuciumată. Cu un efort de care nu-l mai credeam în stare, și-a desprins fruntea de gardul nou și mi-a zis întretăiat: Măi nepoati, adî-ni... o lumânari... Acum înțelesesem perfect ce se petrecea. M-am repezit glonț în chiler, de unde m-am întors cu un chibrit și o lumânare pe care le luasem din cotruță. Între timp, bunicul făcuse o mișcare chinuită și acum stătea sprijinit cu spatele de gardul de nuiele strălucitoare, pe care nu va mai reuși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
pe versantul râpii, de regulă, case din păruială și lut (pari în picioare compactați cu lut) acoperite cu șindrilă sau paie; în ultimele decenii puține au fost tăbluite. Două camere 3x4 m., despărțite de un hol iar în spate un chiler, rar, beci, ar fi prototipul. Coșer, grajd, alte „dosuri” adică „perdele” pentru adăpostit animale sau produse agricole erau dictate de rangul de avere. Azi, sunt aproximativ 6 vaci, 10 cai, câțiva porci, un număr mic de păsări de curte și
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
spre cer unde soarele strălucea acum puternic luminând dealul Măgura deasupra văii Racovei. Casa lui Gheorghiu „cel tânăr” cum era numit de consăteni, era formată din două camere cu sală la mijloc, învelită cu tablă iar în spate așa numitul „chiler” care este folosit și ca bucătărie și ca o cameră de zi, unde cei mai mulți din familie își petrec o bună parte din existența lor. Pe lângă casă, cam la zece pași se afla șura cu spațiu împărțit pentru cai, vite cornute
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
întorcea de la „chirie”. Costache le-a amintit că nu a fost la chirie ci a păscut juncanii în poiană, pe care îi și adăpostise deja în grajd. După ce a dat tain cailor care abia îl așteptau, s-a întors în chiler, ca să stea la masă cu toată familia. Fata cea mare, Emilia care împlinise treisprezece ani, era considerată principalul ajutor al maică-si; ea curățase masa, a așternut o față de masă curată și a pregătit tacâmurile punând pe masă străchini curate
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
foaie de ceapă. Mihăiță a dat ajutor la hrănirea vacilor cu tainul cuvenit și a supravegheat atent ca vițeii să-și sugă laptele cuvenit de la vacile mamă. − Mihăiță, îl strigă mamă-sa, scoate o caldare de zăr din butoiul din chiler, ia două căușe de urluială din hambar, amestecă bine cu zărul și dă la porci. Hai, dragul mamei, mișcă-te iute că trebuie și tu să mănânci ceva și să pleci la școală. Emilia încălță o pereche de papuci mai
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de lucernă împrăștiate de cai, Ghiță dă cu ochii de Costache care se întorcea din zămnic ținând cu grijă oala cu vin cu amândouă mâinile. I-o dădu lui Ghiță s-o ducă el în odaie iar el merse în chiler să caute ceva , care să meargă cu un pahar de vin. A luat nuci, pîine și sare și reveni la musafiri. în lipsa celor doi, moș Negruș privi cu atenție la fotografiile de familie puse pe pereți și prubului din ochi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
am vreo scrisoare și-mi spune de existența unui plic și a unei c.p. pe care le are însă, la domiciliul său. Cum chiar pleca spre casă, peste două sute de metri, ne oprim la poarta primarului. Se întunecase. În chilerul casei observ o lumină slabă. Rămân în așteptare la poartă, dar primarul insistă și astfel ajung la lumina slabă, unde se ținea o ședință legionară. Tăcere deplină la sosirea noastră. Primarul cere soției să-mi aducă cele două scrisori, în
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
bunica punea găinile la clocit și scotea pui. Cloștile umblau ziua cu puii după ele prin curtea din spatele casei. Pentru ca să aibă puii mâncare pe toată ziua, când toți ai casei erau la muncile câmpului, era făcută o spărtură în peretele chilerului, dinspre curte, îngrădită ca o plasă cu ochiuri atât cât să poată intra puii ca să mănânce, dar să nu poată intra găinile. Când puii erau sătui, umblau cu cloșca prin iarbă după muște, gândaci, dar se delectau și se luptau
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
vechi sau rupte. S-a fălit cu achiziția sa, dar de la un timp, achiziția sa îl deranja, îl plictisea, se zbătea și sgârâia cu ghiarele. Tata l-a adus acasă și pentru că lui îi era foame, a închis uliul în chiler, legat de un picior cu o sfoară, și sfoara legată de un țăruș, și s-a dus să mănânce. Până s-a săturat, a uitat de uliu și a ieșit afară la joacă. Seara când a venit bunica de la prășit
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Până s-a săturat, a uitat de uliu și a ieșit afară la joacă. Seara când a venit bunica de la prășit a găsit cloștile nervoase la gura de intrare a puilor pentru mâncare, iar când a intrat în casă, prin chiler, și-a pus mâinile pe cap uluită. Uliul legat de picior ajungea până la intrarea puilor prin plasa de la gaura făcută în perete, și cum intra puiul îl și prindea în ghiare. Mai mult de douăzeci de pui erau uciși, cu
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
picior ajungea până la intrarea puilor prin plasa de la gaura făcută în perete, și cum intra puiul îl și prindea în ghiare. Mai mult de douăzeci de pui erau uciși, cu mațele scoase, de uliul pe care tata îl „ascunsese” în chiler. Recunoștea tata, povestindu-ne că atunci a fost bătut rău de bunica, dar că a scăpat cu fuga la o soră de-a ei. Ca militar în termen tata a luat parte la luptele din Dobrogea, de la Turtucaia, de unde s-
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
catolice, a făcut un gard de lemn trainic în jurul cimitirului, de un înconjur de o sută de brațe”. Biserica fusese refăcută, dar nu și casa parohială, care „are numai o odaie care stă să cadă, fiind lemnele putrede și un chiler mic tot de lemn”, la fel ca mai toate casele în locurile de reședință ale misiunilor, făcute din vălătuci lipite cu lut și acoperite cu paie, în care locuiau misionari. Amintite sporadic în rapoartele preoților și misionarilor catolici, invaziile turco-tătare
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Bacău, are miez și haz. Popa Gh. Chirilă s-a petrecut din această lume în 1915 și parohia a fost cerută de popa Nourescu Constantin care era prea pretențios: nu-i plăcea casa parohială (două odăi, sală la mijloc și chiler) făcută de epitropi, „Vasile Roșca și cu mine”, adică Gheorghe (Ghiță) D. Iacobeanu. Mai cerea popa Nourescu care de transport sau 800 lei, altfel nu avea cum veni cu bagajul și toată averea strânsă pe la Mărăști și la Berzunți. Luncașii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tare pe fecioru-său, Veniamin, spunându-i să aducă boii cu plugul că „domnia lui” vrea să meargă la arat. Activistul a bătut în retragere și a povestit pățania, s-a lecuit de propagandă ateistă. X. 4 Evoluția locuinței. Casa cu chiler, casa tradiționalș. Siliștea casei* Vechile așezări din tot arealul românesc, nu numai din Colinele Tutovei sau văile Berheciului și Dunavățului, apăreau, dacă le-am fi privit de sus, ca niște decupaje din covorul verde al pădurii. Am văzut că, pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dusă la adăugarea pe o latur îngustă a casei, sau în spatele unei camere cu acoperișul prelungit o cameră lung și îngustă, folosită ca magazie, bucătărie, loc de spălat, de pusă războiul de țesut, altfel spus, cameră cu funcții multiple, numită chiler, cuvânt turcescă desemnând camera de provizii, magazia. Casa bi și tricelulară, care este casa românească tipică, are echilibru estetică și este multifuncțională, conține cel puțin două elemente de distincție: prispa și pridvorul. Prispa este un element de tranziție „între în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
grajdul, sau șură, șopron, ieslea de afară, adăpost pentru oi, poiata pentru păsări, cotețul pentru porci etc. Vechea gospodărie nu se putea lipsi de piua de bătut, râșnița, loznița pentru uscat fructe (prune, numite local perje) beciul de sub casă sau chiler, pivnița (chimnița cu gârlici în grai local), alte instalații necesare. Gospodăria era înconjurată de gard din spini între pari de stejar, împletit din nuiele sau din lețuri și scândură. Până la apariția fațadelor cu model geometrică și floral, casele erau văruite
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cultiva o suprafață mai mare cu porumb. Era o construcție aparte, nu era integrată alteia, așa cum este acum când sub o șură sau magazie se detașează un spațiu dreptunghiular, îngrădit cu șipci destul de rezistente ca să „țină”. Pivnița, beciul, dispusă sub chiler sau sub o altă construcție anexă, mai rar detașată, a fost o groapă săpată în pământ pentru a proteja alimentele păstrate pentru iarnă, dar și butoaiele cu vin. Groapa era întărită cu lemn, apoi și s-a adăugat un zid
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și chiar prin faptul că părinții și fetele dormeau în casa mare. Numai băieții dormeau în atenansă. Totuși, această gospodărie nu se deosebea substanțial de cea a țăranului care-și ținea casa (mare) de curat, iar alături își făcea un chiler, în care stătea apoi toată viața. Ambiția de a avea o biserică proprie, pe care a cumpărat-o mama poetului, pare să distingă familia în raport cu ceilalți săteni; acest act se înscrie pe linia unei tradiții boierești, numai că boieria fusese
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
se duce în sufletul mirelui. Muzica răsuna peste sat. Sleită de puteri, Anica a mers în casa de la deal să își schimbe cămașa udă. Aprinsese o lumânare, ce îi ținea ochii deschiși și îi veghea pașii, și în timp ce trecea prin chiler, apoi prin sală și până în ultima cameră, vântul care o însoțea ascuns, îi suflă ușor lumina. Din vale se auzeau chiuituri și muzică. Picioarele ei ardeau a joc, dar aștepta să se schimbe. Inima ei ardea a dor, dar nu
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
te ia. Glasul blând al mamei m-a făcut să deschid ochii. Aș fi vrut să îi spun că azi nu trebuie să ne vedem, dar am tăcut. M-am dat jos, m-am primenit și am ieșit în ușa chilerului. Florin era cu tata în bucătăria de vară. - Hai, flăcău, ești gata? Îmi zâmbi și îmi făcu pe ascuns cu ochiul. Sării treptele și din doi pași eram la poartă, gata să urc în tractor. Am plecat spre ogoare. Apoi
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]