82 matches
-
de a doua operațiune este înțelegerea deprinderii ce urmează a fi însușită, executată și exersată. Această operațiune presupune recurgerea la analiză, raționament, analogie, sinteză din partea elevului. * memorarea este a treia operațiune. Memorarea presupune reținerea sau stocarea informațiilor teoretice, dar și chinestezice, necesare realizării deprinderilor motrice pe o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp. * ultima operațiune este aplicarea în practică a cunoștințelor sau exersarea deprinderilor; în aceasta se concretizează cele trei operațiuni. În tabelul nr.5 am prezentat criteriile de
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
activă, colaborarea și interacțiunea încurajatoare din clasă. Criterii Profesorul modelează strategii de comunicare eficiente pentru a transmite ideile și informațiile și pentru a pune întrebări (de ex. monitorizând efectele mesajelor, reformulând idei și făcând conexiuni, folosind indicii vizuale, auditive și chinestezice, fiind sensibili la indiciile nonverbale date sau primite). Profesorul sprijină și extinde exprimarea elevului în vorbire, scris și alte media. Profesorul știe să pună întrebări și să stimuleze discuția în moduri diferite pentru scopuri anume, de ex., verificând înțelegerea elevilor
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
Odată cu învățarea limbajului din mica copilărie, se instalează reacțiile - cuvinte și reacții verbale la stimuli neverbali. Are loc mai întâi învățarea neintenționată, ludică și apoi, în perioada preșcolară și școlară, învățarea intenționată, acționând capacitatea de analiză și sinteză logică, vizualauditiv chinestezică. Cercetători de prestigiu din prima jumătate a secolului XIX, continuă pe înaintașii lor, făcând numeroase studii cu privire la geneza și evoluția ontogenetică a procesului de învățare. Studiu multilateral psihologic sporește fluxul informațional prin mijloacele de comunicare audio-vizuale, fără de care omul ar
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
instalează reacțiile cuvinte și reacții verbale la stimuli neverbali. La copilul mic se instalează întâi învățarea neintenționată, prin joc, iar odată cu perioada școlară, și chiar din perioada preșcolară, se instalează învățarea intenționată, prin capacitatea de analiză și sinteză vizual-auditivă și chinestezică. Cercetători prestigioși din prima jumătate a secolului XX, au continuat pe înaintașii lor, făcând numeroase studii privind geneza și evoluția ontogenică a procesului de învățare (J. Piaget, J. Miller și Kiner, Vîgotski, J. Bruner etc.) care au contribuit la studiul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
repercutează negativ și în procesul scris-cititului. Acest proces dă impresia unei desfășurări succesiv-consecutive, fără simultaneitatea care să-i dea unitatea necesară, fonemul apare ca urmare a faptului ca imaginea cuvântului la deficientul mental nu se construiește prin interacțiunea elementelor acustice, chinestezice și optice. Majoritatea autorilor care au studiat problematica deficientului mental sunt de părere că între particularitățile limbajului și nivelul intelectual al acestuia există o strânsă legătură. S-a demonstrat totuși, că nu toate abaterile de la dezvoltarea normală a limbajului sunt
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
exercițiilor repetate se corectează în majoritatea cazurilor total sau parțial, corelate fiind și cu gradul debilitații mentale; ca efect al edițiilor repetate de analiză auditiv-verbală a materialului folosit, intervine autocontrolul („autocorectarea”) din partea subiecților. Totuși, aceste performanțe și reprezentări auditive și chinestezice articulatorii nu îndeplinesc încă un rol reglator în procesul transpunerii adecvate a engramelor auditive în mișcări articulatorii ca și a fonemelor în grafeme. Revenirea la vechiul model este cu atât mai accentuată cu cât materialul verbal este mai complex ca
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
mai complex ca structură fonetică. Aceste aspecte dovedesc atât lipsa de siguranță asupra cunoștințelor noi dobândite, neconsolidarea structurilor noi și persistența vechilor deprinderi, cât și lipsa de coordonare dintre analizatorul verbo-auditiv și verbo-motor, dar și dintre aceștia și analizatorul manual chinestezic; în cadrul aceleiași grupe subiecții cu dislalie simplă și fără pierderi de auz obțin rezultate net superioare celor cu dislalie polimorfă și cu hipoacuzie ușoară. Aceștia din urmă recurg adesea la citirea labială; învățarea scris cititului vine în sprijinul corectării tulburărilor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
absența înțelegerii sensului semantic. Adesea conținutul cognitiv este redus la elementele afectiv-emoționale exprimate de context la toți deficienții de intelect cu deficit dislexo disgrafic. La debilul mintal imaginea cuvântului nu se prezintă totdeauna ca unitate a interacțiunii imaginilor acustice-optice și chinestezice, ceea ce explică dificultatea sintezei cuvântului și reprezentarea lui unitar-dinamică sub aspect grafic (în scris). Așa se explică de ce în diagnosticarea debilului mintal, ne interesează mai ales capacitățile intelectuale ale copilului investigat, disponibilitatea lui de a progresa sub influența unui învățământ
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
activitatea școlară și atmosfera familială. De aceea dislexia imaturitatea afectivă impune o psihoterapie logopedică cu pondere mai mare în raport cu tehnicile pedagogice. Simptomele dislexiei sunt diverse și multiple și se exprimă simultan și succesiv în trei domenii de percepție: auditiv, optic, chinestezic, cu preponderență unora sau corelarea lor. Din acest punct de vedere sunt întâlnite distorsiuni în diferențierea sunetelor, la nivel acustic, deși dislexicul are o acuitate auditivă normală. Aici este invocată tulburarea auzului fonematic, cu rol deosebit de important, care trebuie reconsiderat
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
un procedeu metodic folosit în perioada de învățare și consolidare a deprinderilor motrice și un mijloc de prevenire a accidentelor. Ajutorul reprezintă intervenția directă a profesorului pentru a-l face pe executant să simtă mișcarea pentru a-i crea senzațiile chinestezice. Treptat el se reduce vizând completarea acțiunilor executantului iar când mișcarea este însușită se renunță la ajutor trecându-se la asigurare. Alegerea acestui moment este de mare importanță deoarece acordarea exagerată a ajutorului crează dependența execuției de acesta și prelungește
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
în care sunetele și zgomotele sunt emise ca unde sonore de la interlocutor prin intermediul aerului la auditor. La aceasta se adaugă înțelegerea vorbirii, coordonarea sunetului intermediat de creier, cu o remanență acustică, depozitată în cortex, dobândită prin percepții acustice, optice și chinestezice „îndeplinindu-se astfel din nou un proces psihic al valorificării îmbinărilor verbale percepute” (10; p.386). În partea periferică a procesului de vorbire are loc „divulgarea prin trecerea conceptului interior asupra aparatului motric de execuție, care se transformă în articulare
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
hipoglos (XII), nervii faciali (VII), pentru a ajunge la efectorii periferici ai suflului pulmonar, și vibrațiilor faringiene, ai cavităților de rezonanță supraglotice buco-faringiale, nazale și faciale. Aceste diferite organe intervin; funcționarea lor este simultană, controlată intern printr-un influx sensibil chinestezic care readuce centrilor prin audiția directă rezultatul obținut. Cuvintele sunt astfel emise. Ele sunt formate dintr-o suită de tranzitorii sonore extrem de complexe dar precise în intensitatea lor reciprocă, compoziția lor armonică, succesiunea și ritmul lor. Această imagine sonoră simbolizează
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
asociază întrun comportament global - care se reînnoiește fără încetare. Dimpotrivă, întârzierea și deficiențele de limbaj indică dificultățile și oferă în anumite etape un adevărat film rulat cu încetinitorul, evidențiind obstacolele care nu apar la copilul normal. Percepțiile auditive, vizuale și chinestezice conduc la formarea asociațiilor gnosice, la corelația sunet-obiect-mișcare, fiind implicate în menținerea și alegerea elementelor precum și a ansamblurilor verbale. Discriminarea și recunoașterea senzațiilor corporale care constituie un ajutor considerabil pentru educația unui copil surd, contribuie de asemenea la copilul normal
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
preșcolari. 10. Scandare de versuri pentru prepararea unei fonații corecte. (181; p.63). Tarneaud, propune pentru însușirea unei respirații corecte, autocontrolul mișcărilor respiratorii astfel: - vizual - în fața oglinzii, copilul va urmări expansiunea abdominală în inspir cu coborârea peretelui costo-abdominal în expir.chinestezic - elevul ia cunoștință foarte rapid de timpii inspiratori și expiratori având o senzație de confort după o respirație nasală profundă.tactil - prin aplicarea feței palmare pe peretele toracoabdominal, apreciind regularitatea și constanța ritmului, precum și suplețea actului respirator în timpul fonației. Conduce
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
înainte de începerea propriu-zisă a terapiei vorbirii, care în general este un tratament individual și dificil. Execuția corectă a actului fonator impune respectarea următorilor indici: exactitatea percepției acustice, perceperea optimă a sunetelor, îndemânarea motorie a vorbirii, autocontrol sensibil, posibilități de percepere chinestezică, dispoziție psihică normală, privite în relație cu rezultatul anatomic al operației, inteligența și gradul de stabilizare a stereotipiilor verbale. În practica noastră logopedică lecția organizată s-a efectuat în jurul vârstei de 4 ani și 6 luni - 5 ani cu maximum
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
nasul închis, folosind mișcările prin imitație în oglindă. După ce sunetul a fost pronunțat, se automatizează într-o serie de exerciții pe care le-am numit fonetice, preliminare, de alternare a consoanei respective cu vocalele. În acest procedeu senzațiile auditive, vizuale, chinestezice participă la fixarea noilor deprinderi. Ședințele de corectare a consoanelor, trebuie să respecte principiul accesibilității, principiul intuiției, principiul însușirii conștiente și active, precum și principiul repetării și sistematizării. Decondiționarea stereotipiilor verbale neconforme cu matricea normalului se realizează în următoarele etape: 1
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
metodelor folosite, 113 subiecți din 302 cazuri au obținut o vorbire normală. Menținerea tonusului psihic pe perioada activității de exercitare fără întrerupere, interesarea a cât mai multor analizatori în activitatea de stimul-reacție, asocierea mișcărilor musculare cu noi impresii senzoriale, auditive, chinestezice, tactile, inhibarea tipurilor greșit dobândite cu facilitarea mecanismelor fonatorii, sunt condiții cerute de realizarea fono-articulatorie corectă. Efectuarea schemelor de tratament conform acestor principii conțin elemente de generalizare și pot fi în același timp individualizate, ceea ce poate imprima muncii logopedice în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
necesitatea schimbării în sistemul de învățământ; promovarea unor noi concepții și teorii din domeniul psihopedagogiei moderne; spre exemplu, valorificarea teoriei inteligenței multiple, conform căreia inteligența este compusă nu numai din aptitudini logice, matematice și verbale, ci și din aptitudini artistice, chinestezice, interpersonale și alte dominante aptitudinale favorabile unei dezvoltări echilibrate a copilului. f) Generalizarea practicilor incluzive și a educației integrate în școlile obișnuite trebuie să fie precedată de aplicarea unor proiecte-pilot în școlile respective, pentru a evalua potențialul de acceptare a
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
oferindu-i materiale mai degrabă în formă tactilă decât vizuală). în prezent, stilurile de învățare lingvistic și logico-matematic domină educația la nivel mondial, iar majoritatea sistemelor de învățământ măsoară succesul în aceste două domenii. De exemplu, un elev cu inteligență chinestezică și interpersonală, care învață agitându-se mai mult în sala de clasă, este privit în general ca având o problemă de comportament. Aceste tendințe au efecte discriminatorii față de elevii care nu se încadrează într-un "profil" așteptat sau dorit de
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
dus la concluzia că oamenii se deosebesc simțitor în ceea ce privește puterea de reprezentare vizuală. Dar imaginile nu sunt numai vizuale. Psihologii și esteticienii au făcut numeroase clasificări. Nu există numai imagini "gustative" și "olfactive", ci și imagini termice și de apăsare (chinestezice și tactile). Există apoi importanta distincție dintre imaginile statice și imaginile cinetice (sau dinamice). Imaginile colorate pot întrupa simboluri tradiționale sau personale. Imaginile sinestezice (fără deosebire dacă sunt rezultatul unei anormale constituții psihologice a poetului sau al convenției literare) transpun
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
accelerare este determinată de: - viteza de reacție, de demaraj și de repetiție ; - nivelul forței rapide în activitatea de impulsie și de agățare-tracțiune; - capacitatea de mobilizare voluntară pentru efort și capacitatea de concentrare a atenției; - pragul „absolut” și „diferențial” al sensibilității chinestezice, favorizând angajarea în mod progresiv a forței de impulsie, de agățare tracțiune, a frecvenței și amplitudinii mișcărilor; - capacitatea de relaxare musculară. Viteza de deplasare este cauzată de : - viteza de repetiție; - gradul de stăpânire a tehnicii; - capacitatea de relaxare musculară; - raportul
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
pentru știință sunt: aptitudinea matematică; aptitudinea verbală; aptitudinea spațială. Aptitudinile speciale pentru tehnică sunt: abilități senzo-motrice; abilități perceptiv-spațiale; vizualizare mintală. Exemple de abilități senzo-motrice: acuitate vizuală, acuitate auditivă, acuitate tactilă, forță, viteză de reacție, precizie în mișcări, dexteritate manuală, memorie chinestezică. Abilități perceptiv-spațiale: spirit de observație, percepție spațială, reprezentare spațială. Vizualizarea mintală se referă la nivelul ridicat al manipulării de imagini mintale. Aptitudinile pentru artă sunt de o varietate largă, specifice fiecărei arte: muzică, poezie, proză, pictură, sculptură, arhitectură, teatru, coregrafie
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
din mai multe elemente, cu pondere variabilă pentru fiecare activitate. Aceste elemente se pot grupa în patru categorii: senzoriale (acuitatea vizuală, auditivă, etc.); psihomotrice (dexteritatea manuală, coordonarea vizualo-tactilă, etc.); intelectuale (inteligența, imaginația, memoria, etc.) fizice (forța fizică, rezistența fizică, memoria chinestezică, etc.) În ceea ce privește gradul de implicare a inteligenței, acesta este diferit în funcție de domeniul de creație. Este foarte mare pentru creația științifică și matematică (pragul minim al IQ este de 120), mare pentru creația tehnică sau literară (IQ minim de 110) și
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
necesită aptitudinile: matematică, verbală și spațială, iar cea tehnică cere aptitudini speciale de tipul: aptitudini perceptiv-spațiale, senzo-motrice și vizualizare mintală. Exemple de abilități senzo-motrice: acuitate vizuală, acuitate auditivă, acuitate tactilă, forță, viteză de reacție, precizie în mișcări, dexteritate manuală, memorie chinestezică. Abilități perceptiv-spațiale: spirit de observație, percepție spațială, reprezentare spațială. Vizualizarea mintală se referă la nivelul ridicat al manipulării de imagini mintale. Aceste aptitudini cerute în tehnică nu sunt la fel solicitate, depinzând de subspecia creativității tehnice (mecanică, chimică, electronică, automatică
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
VOCABULARUL SPECIFIC PENTRU ULEIUL DE MĂSLINE Amar: gust caracteristic uleiului obținut din măsline verzi sau în stadiul de pârguială. Poate fi mai mult sau mai puțin plăcut, în funcție de intensitate. Aspru: senzație caracteristică anumitor uleiuri a căror degustare provoacă o reacție chinestezică buco-tactilă de astringență. Castravete: aroma uleiului care se produce în urma unei condiționări ermetice prelungite în mod excesiv, în special în recipiente de tinichea, și care este atribuită formării a 2-6 nonadienal. Copt sau ars: aromă caracteristică a uleiurilor, care provine
jrc1835as1991 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86985_a_87772]