107 matches
-
și-l amintesc în rugăciune și-i pomenesc vorbele înțelepte: „Vorba sună, fapta tună ...!“ Starețul Iachint Unciuleac a rămas în istoria Mănăstirii Putna și a Bisericii din Moldova ca un îndrumător de obște harnic, bun chivernisitor al bunurilor mănăstirii încât chinovia putneană a îmbrăcat haină nouă în timpul stărețirii sale. La această vrednică realizare au contribuit mai mulți ctitori. În primul rând, prin rânduiala lui Dumnezeu, Mitropolitul de atunci al Moldovei, Teoctist, a rânduit din visteria Mitropoliei fonduri trebuincioase pentru reconstruirea palatului
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343138_a_344467]
-
ai regimului comunist, ostil Bisericii. Realizările din acele vremuri de la Mănăstirea Putna au fost o biruință într-o vreme de mare restriște. În altă ordine de idei, Starețul Iachint a format câțiva ucenici buni și deosebiți. Mănăstirea Putna era o chinovie tradițională, cu un program liturgic bine rânduit, cu o viață de obște așezată. Ucenicii de atunci au ajuns monahi buni, unii cu anumite demnități în slujirea Bisericii. Starețul Iachint a fost un model de dăruire jertfelnică. El a făcut parte
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343138_a_344467]
-
și-l amintesc în rugăciune și-i pomenesc vorbele înțelepte: „Vorba sună, fapta tună ... !“ Starețul Iachint Unciuleac a rămas în istoria Mănăstirii Putna și a Bisericii din Moldova ca un îndrumător de obște harnic, bun chivernisitor al bunurilor mănăstirii încât chinovia putneană a îmbrăcat haină nouă în timpul stărețirii sale. La această vrednică realizare au contribuit mai mulți ctitori. În primul rând, prin rânduiala lui Dumnezeu, Mitropolitul de atunci al Moldovei, Teoctist, a rânduit din visteria Mitropoliei fonduri trebuincioase pentru reconstruirea palatului
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343579_a_344908]
-
ai regimului comunist, ostil Bisericii. Realizările din acele vremuri de la Mănăstirea Putna au fost o biruință într-o vreme de mare restriște. În altă ordine de idei, Starețul Iachint a format câțiva ucenici buni și deosebiți. Mănăstirea Putna era o chinovie tradițională, cu un program liturgic bine rânduit, cu o viață de obște așezată. Ucenicii de atunci au ajuns monahi buni, unii cu anumite demnități în slujirea Bisericii. Starețul Iachint a fost un model de dăruire jertfelnică. El a făcut parte
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343579_a_344908]
-
singura cauză a nefericirii lui, urmare a colportărilor a fel de fel de legende, una mai năstrușnică decât alta de către junimiști. Din București a luat trenul către Pașcani, apoi diligența până la Târgu Neamț. Se instală la mitocul Fevroniei Sârbu din chinovia Filioarei și se odihni prima noapte. A doua zi i se pregătiră două camere lângă Biserica Sfântul Ioan, lângă fântâna cu apă rece de vizavi. Câteva zile stătu singură în cerdac în haine de doliu. Apoi a început să se
VERONICA MICLE-166 DE ANI DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378460_a_379789]
-
prin cugetarea la cele dumnezeiești. La vârsta de douăzeci de ani, povățuit de Duhul Sfânt, tânărul Anastasie se stabilește în insula Hios, unde predă religia la o școală. Apoi, fiind chemat de Iisus Hristos, intră în nevoința monahală în vestita chinovie numită "Noua Mânăstire" (Nea Moni), primind tunderea în monahism la 7 noiembrie 1876, sub numele deLazăr. După câteva luni, pe 15 ianuarie 1877, este hirotonit Diacon de către Mitropolitul de Hios, Grigorie, ocazie cu care primește numele Nectarie, pe care avea
VIAŢA ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH NECTARIE DIN EGHINA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379231_a_380560]
-
jind, Iisuse, ca să vii Și în cetatea ce mi-i vatră. Parcă Îți văd asina ce Te poartă Și-alaiul ce-Ți zidește temelii - E larmă, în surdină, de Florii, În inima-mi ce astăzi se despiatră, Aud cântările în chinovii, Simt că învie Marea Moartă, Aclamă vocile, cu mii și mii, Ghicind că Jertfa-Ți le e soartă. E larmă, în surdină, de Florii... Citește mai mult E larmă, în surdină, de Florii, În inima-mi ce se despiatră, Te-aștep
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
despiatră, Te-aștep cu jind, Iisuse, ca să viiși în cetatea ce mi-i vatră.Parcă Îți văd asina ce Te poartăși-alaiul ce-Ți zidește temelii -E larmă, în surdină, de Florii, În inima-mi ce astăzi se despiatră, Aud cântările în chinovii,Simt că învie Marea Moartă,Aclamă vocile, cu mii și mii, Ghicind că Jertfa-Ți le e soartă.E larmă, în surdină, de Florii...... IV. DIN CINCI ÎN CINCI (III) - CATRENE EPIGRAMISTICE, de Gheorghe Pârlea , publicat în Ediția nr. 2285
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
a trimis, Apostol în Scyția ! Iar el pe strămoșii noștri, cu dragoste i-a creștinat Lăsând Preoți și Episcopi, ce-au Botezat și Cununat ! Apoi Montanus Preotul, strămoșul daco-roman Cu Preoteasa lui, Maxima, Martiri sub Dioclețian... Amfilohie, Simeon, ascultători în Chinovie Au fost și ei Canonizați alături de Onufrie... Sfinții : Ioan de la Prislop, Chiriac de la Tazlău, Iosif cel Nou de la Partoș, L-au Slujit pe DUMNEZEU ! Teodosie de la Brazi, Ivireanul Sfânt Antim Sau Iosif și Chiriac, ne-au dat cărți să mai
SFINȚII ROMÂNI. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374813_a_376142]
-
care au marcat acest loc străvechi românesc al Transilvaniei și împortant centru de pelerinaj, punctând curgerea timpului și a spațiului nostru sacru ce alunecă spre veșnicie, cu acest pridvor al eternității și cu această anticameră a Împărăției - care este această chinovie ce stă în calea diminuării și a deteriorării tradiției noastre sfinte și autentice!... A fost atunci o sărbătoare a întregii suflări românești transilvane care s-a bucurat la modul cel mai sincer de această izbândă a Bisericii noastre strămoșești în
MUREŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375340_a_376669]
-
jind, Iisuse, ca să vii Și în cetatea ce mi-i vatră. Parcă Îți văd asina ce Te poartă Și-alaiul ce-Ți zidește temelii - E larmă, în surdină, de Florii, În inima-mi ce astăzi se despiatră, Aud cântările în chinovii, Simt că învie Marea Moartă, Aclamă vocile, cu mii și mii, Ghicind că Jertfa-Ți le e soartă. E larmă, în surdină, de Florii... Referință Bibliografică: RONDEL, DE FLORII / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2298, Anul VII
RONDEL, DE FLORII de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371804_a_373133]
-
Acasă > Cultural > Spiritual > IOAN EVCRATA - LIVADĂ DUHOVNICEASCA (48) Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului CAPITOLUL 146 VEDENIA LUI EVLOGHIE, PATRIARHUL ALEXANDRIEI Pe când eram în Ennat, în chinovia Tugara, ne-a povestit avva Mină, starețul chinoviei, despre cel intru sfinți Evloghie al Alexandriei, următoarele: Într-o noapte, în timp ce-și făcea canonul îndeosebi în paraclisul episcopiei, vede că stă alături de el Iulian arhidiaconul. La vederea lui s-
LIVADA DUHOVNICEASCA (48) de ION UNTARU în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372288_a_373617]
-
IOAN EVCRATA - LIVADĂ DUHOVNICEASCA (48) Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului CAPITOLUL 146 VEDENIA LUI EVLOGHIE, PATRIARHUL ALEXANDRIEI Pe când eram în Ennat, în chinovia Tugara, ne-a povestit avva Mină, starețul chinoviei, despre cel intru sfinți Evloghie al Alexandriei, următoarele: Într-o noapte, în timp ce-și făcea canonul îndeosebi în paraclisul episcopiei, vede că stă alături de el Iulian arhidiaconul. La vederea lui s-a tulburat că a îndrăznit să intre fără
LIVADA DUHOVNICEASCA (48) de ION UNTARU în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372288_a_373617]
-
cu multă râvna și a ridicat biserică lui, zidind-o din temelie, impodobind-o cu tot felul de podoabe cum se cuvenea mucenicului. CAPITOLUL 147 MINUNATĂ ÎNDREPTARE DIN EPISTOLA FERICITULUI LEON RAMANUL, SCRISĂ CĂTRE FLAVIAN Tot avva Mină, starețul aceleiași chinovii, ne povestea că a auzit de la același avva Evloghie, patriarhul Alexandriei, zicând: M-am dus la Constantinopol, la arhidiaconul Romei Grigore, bărbat plin de virtuți. Acesta mi-a povestit de prea sfanțul și prea fericitul Leon, papa Romei, ca circulă
LIVADA DUHOVNICEASCA (48) de ION UNTARU în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372288_a_373617]
-
veneau la Athos, fiindcă găseau aici condiții de viață sihăstrească, de viață pustnicească, mai bună, mai deplină. De aceea nu și-au întemeiat o mănăstire a lor, ci, când s-a întamplat să se stabilească în mănăstiri de obște (în chinovii) au trăit împreună cu ceilalți frați : - La Cutlumuș, la Zograful, la Filoteu, la Karakalu etc. Dar, în general, au trăit viața sihăstrească, în chilii răspândite pe tot cuprinsul Athosului - dovada faptul ca până astăzi există astfel de chilii. Abia în sec
INTERVIU CU PĂRINTELE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371197_a_372526]
-
prin cugetarea la cele dumnezeiești. La vârsta de douăzeci de ani, povățuit de Duhul Sfânt, tânărul Anastasie se stabilește în insula Hios, unde predă religia la o școală. Apoi, fiind chemat de Iisus Hristos, intră în nevoința monahală în vestita chinovie numită "Noua Mânăstire" (Nea Moni), primind tunderea în monahism la 7 noiembrie 1876, sub numele deLazăr. După câteva luni, pe 15 ianuarie 1877, este hirotonit diacon de către mitropolitul de Hios, Grigorie, ocazie cu care primește numele Nectarie, pe care avea
VIAŢA SFÂNTULUI IERARH NECTARIE DE EGHINA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376844_a_378173]
-
a mutat ! Dalmat, ostaș Imperial, de Împărat a fost cinstit (Teodosie cel Mare), pentru cum a fost slujit ! Din fiii săi, l-a luat pe Faust și-au mers la Isachie Monahi în Post și-n Rugăciune, cu viață în chinovie. Simțind că trece la DOMNUL, împovărat de bătrâneț' Pe Ucenicul său Dalmat, în Mânăstire l-a pus Stareț ! Fiind lângă Constantinopol, Patriarhul a venit Și pe Dalmat în Preoție, din Diacon, l-a Hirotonit ! Luptat-a cu nestorienii și cu
SF.MC.SALOMEEA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372107_a_373436]
-
care au marcat acest loc străvechi românesc al Transilvaniei și împortant centru de pelerinaj, punctând curgerea timpului și a spațiului nostru sacru ce alunecă spre veșnicie, cu acest pridvor al eternității și cu această anticameră a Împărăției - care este această chinovie ce stă în calea diminuării și a deteriorării tradiției noastre sfinte și autentice!... De fiecare dată când am ajuns acolo am găsit o sărbătoare a întregii suflări românești transilvane care se bucură la modul cel mai sincer de această izbândă
ÎMPĂRTĂŞANIA ÎNSEAMNĂ CÂŞTIGAREA ÎMPĂRĂŢIEI LUI DUMNEZEU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372269_a_373598]
-
proprie se topeau văzând cu ochii și pe zi ce mergea le amenința primejdia nimicirii. Mai cu samă zelos se arătă întru aceasta regele Andrei al II-lea, numit Ierusalimiteanul (1205 - 1235). Înlăuntrul diecesei Weszprimului mai rămăsese credincioasă cultului grecesc chinovia Wissegrad, care posedase de la-nceput și necontenit numai preoți și călugări de legea grecească pentru săvârșirea serviciului divin și îndeplinirea regulei mănăstirești; îndealtmintrelea mănăstirea mai era și sub patronatul regelui. Avizată la sine însăși atât în cele spirituale cât și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
moartea acestuia. După moartea lui Serid și aceea a lui Ioan (care are loc două săptămîni mai tîrziu) și după ce Varsanufie întrerupe definitiv contactele cu lumea, Dorotei părăsește mănăstirea - nu știm din ce motive - și se duce să întemeieze o chinovie proprie situată, potrivit lui Ioan Moschus (Sivada duhovnicească 166), între Gaza și Maiuma. A murit între 560 și 580. într-o manieră aproape uniformă, prin intermediul manuscriselor s-a transmis o serie de paisprezece învățături sau Instrucțiuni ale lui Dorotei, urmate de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
care se îngrijeau de gruparea fecioarelor (cum glăsuiește Canonul 44 Cartagina), de orfani, de copiii părăsiți, tot din rândul văduvelor erau recrutate și unele diaconițe (și ele alcătuind o grupare religioasă importantă) și bineînțeles, cele ce urmau a se consacra chinoviilor 167. Era însemnată această grupare a diaconițelor (ea a înlocuit „ordinul” văduvelor) de vreme ce canoanele sinoadelor o discută, iar novelele imperiale s-au ocupat cu fixarea numărului „diaconilor sacramentali”. O novelă a împăratului Iustinian (527-565), a III-a, se precizează că
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Să ne veselim de Domnul 1. Excelenta ediție românească a cărții despre „viața în Duh” confirmă impresiile pe care cititorii și le-au putut face la apariția volumului despre „pecetea adevărată”. Venerabilul stareț al mănăstirii Simonos Petras (Athos) și al chinoviei „Buna-Vestire” din Ormilia (Grecia continentală) este, fără îndoială, una dintre cele mai vii și profetice voci ale teologiei ortodoxe contemporane. Există câteva referințe implicite ale părintelui Emilianos la învățăturile Părinților filocalici, între care un loc proeminent îl ocupă Evagrie Ponticul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
lăcașuri dumnezeiești, rămase o așezare a Orientului. Nu se cunoștea, în rânduiala sau mai degrabă în neorânduiala ulițelor lui, nici un plan(...) Mănăstirile cele mari, Golia , Sfântu Sava, Trisfetitele, precum si altele mai mici, stăteau închise în zidurile lor;(...) Acest amestec de chinovii, de curți, de căsuțe, de dugheni, gloduri, toloace și maidanuri ținea din ulița de sus de la Sfântul-Neculai cel sărac până (...) în Bahlui și până la cetățuia Curții Domnești. Acolo în preajma Curții, era temeiul negustorimii cu carvansaraua și hanurile. Iar în râpa
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
din fața bisericii. Și înțelege următoarele înfăptuiri istorice, culturale și spirituale: Mănăstirea Cetățuia este ctitoria lui Gheorghe Duca, domnul Moldovei, care a gândit, ca acest loc să fie o rugă a preoților pentru iertarea păcatelor lui și ale familiei lui, o chinovie unde să se slujească pentru iertarea păcatelor celor care și-au dat viața pentru apărarea credinței și a țării. La curtea domnească domnul Moldovei nu-și simțea viața în siguranță și de aceea a ridicat Cetățuia ca să-i fie de
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
câteva aspecte din viața politică a Moldovei din timpul lui Gheorghe Duca, împliniri în plan economic, social, cultural și bisericesc; apoi, pe parcursul a mai multor capitole vom găsi amănunte despre ctitoria lui: Mănăstirea Cetățuia; despre continuitatea vieții monahale din această chinovie, ne vom forma în minte după descrierea ucenicilor, câteva chipuri de părinți din secolul al XX-lea; într-un capitol am prezentat câteva obiecte de cult care au aparținut mănăstirii și despre care astăzi nu se știe dacă mai există
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]